1,403 matches
-
cum îmi propusesem, Maestrul și Margareta (Bulgakov). Zborul fantastic este acolo mijlocul de a compensa existența unui univers real, garnisit de limite insurmontabile. Margareta trece în regnul vrăjitoresc, își depășește deci condiția umană, pentru că ieșirea din sistemul de limite istoric indus nu se mai poate face decât pe o cale șamanică. Interesant însă că aici depășirea condiției umane este declanșată dintr-o inițială nevoie de a recupera condiția umană pierdută. Debutul peratologic este astfel subliminal. Saltul în fantastic acoperă dintr-o dată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
privință, mi-a mărturisit într-o zi, când avea 16-17 ani, sânt ca orbii din naștere cărora nu le poți explica ce sânt culorile." De la aceeași vârstă, cred, a început să mă iubească senin, dând la o parte straturile mistificărilor induse, descoperindu-mă, așa zicând, pe cont propriu. Am așteptat ani de zile cu înfrigurare această clipă, îngrozit de ideea că m-ar putea repudia, că m-ar putea strivi sub povara reproșurilor, dar și încrezător în puterea de discernământ pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ecuațiile mașinii asincrone în regim tranzitoriu, au aceeași formă indiferent de sensurile de circulație a puterilor (de regimul de convertor: motor sau generator), consider că regimul staționar trebuie analizat cu ecuațiile dobândite prin particularizări adecvate și prin urmare ecuațiile circuitelor induse (rotorice) și ale circuitelor inductoare (statorice) vor fi scrise într-o singură manieră (de exemplu, după convenția de la receptor). Din acest motiv, în volumul de față se întâlnesc: unele reprezentări în complex ale mărimilor diferite față de cele din bibliografie, o
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
polifazată (cel mai frecvent din bare scurtcircuitate la capete) și constituie indusul. Înfășurarea inductoare, care produce câmpul magnetic învârtitor, poate fi și monofazată sau bifazată. Printr-o analogie cu transformatorul, circuitul inductor se mai numește și circuit primar, iar circuitul indus circuit secundar. De cele mai multe ori se acceptă corespondențele: stator - primar și rotor - secundar, valabile pentru mașinile în construcție directă, iar indicii folosiți pentru distingerea acestor mărimi vor fi 1, respectiv 2. Între cele două părți, aflate în funcționare normală în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este prevăzută cu aripioare pentru mărirea suprafeței de evacuare a căldurii spre mediul exterior. Rotorul mașinii constituie totalitatea elementelor mecanice sau electrice ale mașinii, în mișcare care cuprinde în principal un miez cilindric - feromagnetic, pe care este plasat circuitul electric indus. Totodată, rotorul este solidar cu arborele (axul) mașinii, care este organul mecanic de legătură cu mașina de lucru, în regim de motor. În ceea ce privește construcția rotorului, există două variante: mașina cu rotor în scurtcircuit (fig.5.1) și mașina cu rotor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în întrefier [7], deci apariția curentului rotoric, adică a variației câmpului magnetic prin rotor. Dacă rotorul s-ar roti cu viteza unghiulară de sincronism (a câmpului) Ω1, atunci nu mai există variația fluxului inductor prin circuitul rotoric, nici curent rotoric indus, iar cuplul ar deveni nul. Tensiunile induse, deci și curenții rotorici vor avea frecvența dictată de această viteză relativă, adică, similar cu (5.1) (întrucât este pozitivă): Întrucât înfășurarea rotorică este trifazată-simetrică, în cele trei faze se vor induce curenți
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
adică a variației câmpului magnetic prin rotor. Dacă rotorul s-ar roti cu viteza unghiulară de sincronism (a câmpului) Ω1, atunci nu mai există variația fluxului inductor prin circuitul rotoric, nici curent rotoric indus, iar cuplul ar deveni nul. Tensiunile induse, deci și curenții rotorici vor avea frecvența dictată de această viteză relativă, adică, similar cu (5.1) (întrucât este pozitivă): Întrucât înfășurarea rotorică este trifazată-simetrică, în cele trei faze se vor induce curenți de frecvență f2, defazați la câte 2π
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de sincronism. Se poate considera că mașina este în regim de transformator trifazat cu secundarul în gol, fluxul variabil fiind datorat undei învârtitoare statorice; adică pentru oricare din spirele înfășurărilor „fixe“, rotirea câmpului, în raport cu acestea, conduce la obținerea unor tensiuni induse, de frecvență impusă de viteza de rotire a câmpului, f1 - în cazul de față. Față de un transformator trifazat, diferența esențială constă în faptul că există întrefierul stator - rotor între primar și secundar. O consecință a acestui fapt este valoarea ridicată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un flux de reacție a rotorului. Într-o primă instanță, facem presupunerea că fluxul rezultant în mașină rămâne același cu cel de la gol. Ecuația care caracterizează o fază rotorică este similară cu (5.13) [51], în care intră mărimile rotorice induse, având frecvența: , sau pulsația , adică: (5.14) Dacă se efectuează trecerea în complex și se împarte prin s, se obține: (5.15) Mărimile cu indice s ale rotorului: u2s și e2s semnifică faptul că acestea au o frecvență dependentă de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
n - 1 = 1, deci n = 2 noduri și o = 2 ochiuri independente. În această schemă se evidențiază o impedanță (mai concret o reactanță, Xm) de magnetizare, străbătută de I10 care întreține fluxul în mașină. La bornele acesteia se obține tensiunea indusă (fig.5.9 a). Este valabilă relația următoare:(5.32) (5.33) schema echivalentă din fig. 5.9 a) devine una similară cu cea a unui transformator fără pierderi în fier, având o rezistență de sarcină dependentă de alunecarea s
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
0, rezistența de sarcină tinde la infinit, deci curentul este nul, puterea în secundar este nulă; fapt justificat prin aceea că rotorul fiind în sincronism nu este viteză relativă între acesta și câmp, deci nu există interacțiune câmp statoric - curent indus rotoric. Se menționează faptul că tensiunile, curenții, rezistențele și reactanțele din schemele echivalente prezentate mai sus corespund unei faze a mașinii analizate. 5.2.3.2 Scheme echivalente ale mașinii asincrone trifazate cu considerarea pierderilor în fier Pierderile în fier
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s = sN, se manifestă în circuitul magnetic statoric, unde frecvența este f1. Întrucât aceste pierderi sunt dependente de frecvență (mai exact de , α fiind între 1 și 2), la frecvențe mici valorile lor sunt reduse. Cum în rotor frecvența tensiunilor induse este mică (1- 2Hz), pierderile în fier vor fi neglijabile. Utilizând raționamentul de la transformator, § 2.2.3 [6], în schema electrică echivalentă din fig. 9 a) se introduce o rezistență în paralel cu reactanța de magnetizare, încât schema devine cea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorului mașinii, mai exact este egal cu raportul dintre această putere și viteza unghiulară de sincronism, Ω1. Notă: În cele expuse mai sus s-a considerat numai cuplul corespunzător fundamentalei câmpului magnetic învârtitor, toate mărimile electrice: tensiuni de fază, tensiuni induse, curenți, s-au considerat armonice, de pulsație ω1. De remarcat este faptul că valoarea cuplului critic nu depinde de rezistența rotorică 2R , în schimb alunecarea critică depinde, în sensul că valoarea sa crește odată cu rezistența rotorică. Pentru o valoare crescută
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
obține: (5.170) Trecând la reactanțele de scăpări statorice (prin înmulțirea cu pulsația) se obține o relație similară de raportare:(5.170') Din egalitatea puterilor aparente se obține: (5.171) adică relația de raportare a tensiunilor aplicate sau a tensiunilor induse. 5.5 REGIMUL DE MOTOR AL MAȘINII DE INDUCȚIE 5 5.1 Definiții, alunecare Regimul de motor al mașinii de inducție este caracterizat prin faptul că statorul, cu înfășurare trifazată, absoarbe de la sursă o putere activă pe care o transformă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
furnizată pe la arbore, unei mașini de lucru. În ceea ce privește alunecarea, în situația când rotorul este imobil, n=0, rezultă . După conectarea statorului la rețeaua trifazată de frecvență f1, câmpul inductor statoric învârtitor cu turație n1, induce tensiuni în rotor. Apar curenți induși (se consideră circuitul rotoric închis) care interacționează cu câmpul inductor. Asupra rotorului, se manifestă un cuplu având tendința rotirii sale cu turația n în sensul câmpului. În timp, turația va crește, alunecarea ajungând la o valoare de câteva procente, dictată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mașinii asincrone. Armătura rotorică posedă două înfășurări: una primară trifazată inductoare, legată la trei inele, alimentate prin perii de la rețea și alta tip de curent continuu conectată la comutatorul mecanic - colector, de la care prin sisteme de perii se alimentează înfășurarea indusă trifazată statorică. Dintre reprezentanții acestei soluții, cel mai des, încă întâlnit în industria chimică și textilă, este motorul Schrage-Richter, care permite un reglaj al vitezei în plaja . Dificultățile în exploatare se datorează prezenței colectorului și a contactelor perii-inele de contact
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nominal, se neglijează întrucât frecvența în rotor este foarte mică, iar pFe depind de f la o putere supraunitară. Pentru încercarea la mers în gol real se consideră că alunecarea are o valoare redusă s0, de câteva miimi, iar curenții induși I2 sunt foarte mici, încât pierderile Joule în secundar sunt neglijabile, . Dacă se dispune de un motor de antrenare suplimentar se poate antrena rotorul MAB la 142 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar sincronism, când se obține
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la n=0, adică nu intervin la încercarea în scurtcircuit a mașinii, cu rotorul calat. La funcționarea în gol curentul I10 traversează rezistența și reactanța statorică, provocând căderi de tensiuni pe acestea, pe primul element de circuit fiind neglijabilă. Tensiunea indusă E1 va fi aproximată cu diferența dintre U1 și căderea de tensiune pe reactanța de scăpări statorică, așa cum se observă din relația (5.268). În cele ce urmează se vor considera ca pierderi în fier la mersul în gol real
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mecanic pe rotor, crește atunci viteza sa de rotație are tendința naturală de descreștere, ceea ce înseamnă o mărire a alunecării; caracteristica cuplu alunecare este la fel ca la motorul normal. În concluzie: la motorul cu alimentare rotorică, statorul este circuitul indus, frecvența în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar câmpului inductor propriu cu turația n<n1 ; pe circuitul statoric se pot înseria rezistențe cu rolul cunoscut: la pornire și la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
circuitului închis rotoric delimitat de bare, se obține un câmp magnetic variabil care induce curenți a căror cale de închidere este preponderent orientată pe direcția Oz (axială). În porțiunea superioară a barei rotorice, spre întrefier, efectul de reacție a curenților induși este deosebit de puternic încât câmpul inductor este mult diminuat (amortizat), astfel că pe direcția radială y spre interior, câmpul inductor variabil își reduce intensitatea (ca amplitudine sau valoare efectivă), adică: cu creșterea coordonatei y (spre centrul rotorului) se va obține
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
intensitatea (ca amplitudine sau valoare efectivă), adică: cu creșterea coordonatei y (spre centrul rotorului) se va obține o scădere atât a câmpului inductor cât și a curentului indus în bară. Această amortizare a câmpului inductor însoțită și de amortizarea curentului indus, deci a densității de curent în bară pe înălțime se poate exprima analitic prin dependențe de forma:(5.279) unde B0 și J0 sunt valorile efective ale inducției, respectiv densității de curent în origine, la y = 0, iar s 002
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
densității de curent în origine, la y = 0, iar s 002;(5.280) α se numește factor de amortizare, δ este adâncimea de pătrundere, ρ -este rezistivitatea, µ permeabilitatea magnetică a aerului (egală cu µ0) iar ω este pulsația curentului indus rotoric: (5.281) Așadar, cu cât pulsația curentului rotoric este mai mare cu atât amortizarea câmpului este mai puternică, iar scăderea densității de curent în secțiunea dinspre interior a barei este mai accentuată. Pentru bara B1 din fig.5.59
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Acest curent, prin solenația sa statorică, va crea un flux (coliniar cu curentul într-o primă aproximație) care se va aduna peste 0r încât noua valoare a fluxului existent în mașină devine 1 . Fluxul mărit 1 duce la creșterea tensiunii induse 1E care provoacă o creștere a curentului GI1 ș.a.m.d, până când la bornele GA se ajunge la o valoare a tensiunii situată în jurul celei nominale U1N. Fenomenul de amorsare este dintr-un anumit punct de vedere, similar „încărcării unui
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
23, 34...]). În oricare din aceste variante, înfășurarea statorică alimentată în curent continuu se manifestă printr-un flux orientat pe o direcție fixă. Rotorul se rotește într-un câmp magnetic fix, în conductoarele sale inducându-se tensiuni, apar deci curenți induși, alternativi, a căror mărime și frecvență depind de turația rotorului și de mărimea curentului continuu, de excitație. Mașina devine generator sincron în construcție inversată (statorul - excitat în c.c. este inductor, iar rotorul este indusul) conectat în scurtcircuit (totdeauna la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
prin rotor, se disipă pe rezistența proprie a înfășurării, provocând încălzirea acesteia. Generatorul sincron în scurtcircuit, prin cuplul său de sens contrar celui aplicat din exterior de inerția maselor în rotație, frânează rotirea, ceea ce înseamnă că amplitudinea și frecvența curenților induși vor fi descrescătoare în timp. Cu cât Pex - puterea de excitație în c.c. este mai mică cu atât timpul de frânare este mai mare. Trebuie remarcat faptul că după ce turația ajunge la 0 nu mai există pericolul rotirii în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]