1,161 matches
-
5 Cercetarea acestei relații va constitui obiectul paginilor care urmează. * * * Ludwig Josef Johann Wittgenstein, fiul lui Karl Wittgenstein și al Leopoldinei Kalmus, s-a născut în Viena, la 26 aprilie 1889. Tatăl său, unul dintre cei mai energici și bogați industriași ai imperiului, cel care a pus aici bazele industriei fierului și oțelului, era descendentul unei familii evreiești convertite la protestantism încă în prima jumătate a secolului. Mama lui era catolică. Copilul, ultimul copil al părinților, a fost botezat în religia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
organizau producția seriilor repetitive prezintă semne de epuizare și sunt repuse în cauză. Pentru a contracara încetinirea consumului provocată de saturarea piețelor domestice cu bunuri de consum de folosință îndelungată și pentru a răspunde mai bine nevoilor individualiste de diferențiere, industriașii au imaginat noi moduri de stimulare a cererii, fondate pe segmentarea piețelor, pe multiplicarea referințelor, pe modificarea variantelor de produse plecând de la componente identice. Sistemul producției de masă a lăsat locul unei logici de proliferare a varietății. Extinderea gamelor și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe viciile voluntare de construcție 16. Deși universul III al mărfii moderne accelerează și mai mult implementarea logicii-modă a producției, el a transformat totuși economia prin aceea că a reușit să combine perpetua nepermanență cu principiul calității. Sub impulsul concurenței, industriașii și-au fixat ca obiectiv „zero defecte” și „calitate totală”; exigențele crescute în materie de durabilitate, de securitate, de fiabilitate a produselor s-au exprimat pretutindeni. Departe de a fi considerată un cost, calitatea apare ca o investiție, ca un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de hiperconsum; ei sunt chiar una dintre manifestările exemplare ale acesteia, chemați, fără îndoială, s-o amplifice. O asemenea tendință nu constituie nicidecum o ieșire din faza III: accentuând individualizarea cheltuielilor, diversificând și fragmentând modurile de consum, obligându-i pe industriași să dezvolte și mai mult politica de segmentare a piețelor, alterconsumerismul nu face decât să desăvârșească esența societății de hiperconsum. Fericire și frugalitatetc " Fericire și frugalitate" Repunerea în cauză a productivismului și a consumaționismului sălbatic nu este considerată doar un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În miez de noapte, ridicările intempestive de la domiciliu și la nevoie chiar lichidarea erau câteva dintre modurile de a pune În aplicare dispoziții care se conformau ideologiei luptei de clasă. „Dușmanii” nu se aflau Însă doar la sate, pentru că „foști industriași și moșieri”, „foști comercianți care au lucrat cu străinătatea, precum și cei care au avut conducerea Întreprinderilor aparținând unor străini”, „funcționari epurați, militari deblocați, avocați excluși din barou, rude ale celor fugiți din țară, elemente cunoscute ca titoiste” se puteau găsi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și obiective, așa cum o cere momentul, prezentul. Spunând că „Viitorul s-a petrecut deja”, celebrul autor arată că istoria ne învață și ne îndrumă acțiunile (celebrul proverb anonim: Cine nu are bătrâni să și-i cumpere). Discuții și exemple Celebrul industriaș Henry Ford a construit în America începutului de secol XX un sistem de producție atât de bine gândit, încât în anul 1918 jumătate din mașinile din America erau produse la fabrica sa. Strategia sa poate fi cel m ai bine
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene ~ dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; ~ diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. Sursa: Uniunea Generală a Industriașilor din România, 2006. Figura 15. Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 Deși inițial au fost stabilite un număr mare de priorități, ulterior s-a trecut la limitarea acestora, în vederea concentrării resurselor disponibile pe realizarea doar a acelor obiective și măsuri care
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
22 noiembrie 1972 a avut loc o întîlnire de lucru cu membrii Clubului de la Roma pe tema creșterii economice. Ați pregătit această întîlnire cu Aurelio Peccei. J.R. Aurelio Peccei, fondatorul Clubului de la Roma, mort acum cîțiva ani, era un mare industriaș italian. Primele lucrări ale Clubului de Roma au suscitat în 1972 proteste vehemente, deoarece textul Clubului de la Roma a fost confundat mai mult sau mai puțin voluntar cu un alt text ce preconiza "creșterea zero". Clubul de la Roma scotea în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mi se ceruse deja în 1979 să redactez o anexă la raportul Science de la vie et société (Știința vieții și societatea), al lui Pierre Royer, François Gros și François Jacob. Era un raport despre importanța biologiei în societatea modernă. Pentru industriași și politicieni nu exis-ta decît fizica și, ca urmare a cererii președintelui Republicii, Valéry Giscard d'Estaing, acești trei profesori au fost însărcinați să producă un raport despre progresul biologiei și al științelor viului. Am scris anexa acestui raport, intitulată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Muntele Sainte-Geneviève, pentru a crea în loc un centru mult mai deschis, în care unii membri ai Grupului al celor Zece se puteau regăsi și participa la realizarea unui nou proiect: barierele disciplinare ar fi abolite, s-ar înmulți schimburile între industriași, savanți, sindicaliști, organisme de cercetare, colectivități și întreprinderi. Jacques Attali l-a însărcinat pe Joël de Rosnay să pregătească un raport pe acest subiect. Noul centru apărea sub numele de CESTA (Centre d'étude des systèmes et technologies avancées) (Centru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
propuneri franceze, axate pe cinci mari teme: informatica, robotica, telecomunicațiile, biotehnologiile și materialele, au fost prezentate pe 28 și 29 iunie 1985 la sommet-ul de la Milano 98, care a hotărît crearea marii piețe interne europene. Acordurile au fost semnate între industriașii europeni, iar Franța și-a invitat partenerii să asiste la primele Întruniri europene ale tehnologiei, la Paris, pe 17 iulie 1985. În cursul conferinței de la Paris, François Mitterrand a anunțat că guvernul francez își propunea să pregătească încă din 1986
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a dirijat acest proiect după aceea. CESTA a funcționat între 1982 și 1987. Era compus din mai multe departamente. Cel de Întreprinderi avea drept misiune să sensibilizeze întreprinderile la riscurile și oportunitațile noilor tehnologii. Departamentul de Comunicare, care se adresa "industriașilor din media și informatică, precum și profesioniștilor din întreprinderi și din grupurile de comunicare", a dezvoltat în 1985 un program "Multimedii" și un altul, "Inteligență ar-tificială, Știință cognitivă și Imagine electronică". Departamentul de Tehnologii ale viului încercă să apropie partenerii naționali
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
consacra acestei întreprinderi cum o făcea în trecut. Jacques Robin ținea loc de "constructor de rețele", deoarece cunoștea multă lume în sfere diferite: medic, apoi director al unei întreprinderi farmaceutice, interesîndu-se de multă vreme de politică, el frecventa medici, biologi, industriași, dar și politicieni. Poziția sa de fondator și organizator al grupului îi conferea un rol-cheie în această structură. Participa activ în fixarea obiectivului de a-i apropia pe politicieni și savanți și și-a prezentat de mai multe ori în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
surilor de precauție luate, modelul cu caracter cantitativ studiat de MIT traduce o orientare tehnocratică, deși autorii o neagă. E vorba de economiști și de ingineri ale căror preocupări pentru eficacitate sînt mereu vizibile (...). Natura e văzută cu ochi de industriaș (...). Am putea spune că această perspectivă "industrială" este marcată de un însemn "anglo-saxon" (...). Specia în sine nu e nici o clipă luată în considerare cu adevărat (...). Pe primul plan se află materia și energia, și nicio-dată "informația" în calitate de element organizator al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
stăpînească presiunea demografică sălbatică". Control, reglare, stăpînire, termeni luați din cibernetică, sînt folosiți de-a lungul întregului text redactat de Jacques Robin. Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de redacție la Lettre Science/Culture (Buletinul Știință/ Cultură), funcție pe care o va îndeplini timp de doi-trei ani. Primul număr a apărut în februarie 1985. 111 Pierre Chavance era consilierul președintelui Companiei Generale de Electricitate. În calitatea sa de industriaș, fusese contactat de François Gros, Jacques Robin și Yves Stourdzé pentru a asigura președinția consiliului de administrație al CESTA (interviu cu Jacques Robin din 14 mai 1996). Avea sprijinul lui Jean-Pierre Chevènement (interviu cu Pierre Chavance din 28 martie 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
devin procustanți și procustați, în același timp. Până la un punct, destinele personajelor masculine sunt la fel de tragice. G.D. Ladima, un poet împins la marginea societății, își caută alinarea în iubirea față de vulgara Emilia, dar încercarea sa eșuează. Fred Vasilescu, fiul unui industriaș, spirit monden, diplomat și aviator, trăiește drama neîmplinirii prin iubire. Despre Doamna T. avem informații din scrisorile ei adresate autorului, din jurnalul lui Fred Vasilescu și din epilogul al doilea, consemnat de scriitor. E o femeie distinsă, de o mare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un proces-verbal. Fiecare personaj se oglindește în conștiința celuilalt și privește în sine însuși (introspecția). Aparent Fred Vasilescu și Doamna T. alcătuiesc un cuplu ideal: ea, o femeie tânără, frumoasă, independentă, proprietara unui magazin de mobilă cubistă; el, fiul unui industriaș, iubitor de sport. Autorul află de iubirea lor din scrisorile pe care Doamna T. i le încredințează, prezentându-le nemodificate, pentru mai multă autenticitate. Aceeași poveste de dragoste este relatată în caietele sale de Fred Vasilescu, pline de însemnări pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este femeia unică, iubirea vieții lui, care-l scoate din minți; o iubește tainic. Ea este o femeie enigmatică, elegantă, distinsă, care emană sensibilitate și mister, având o spiritualitate superioară, înclinată spre meditație. Fred Vasilescu Fred Vasilescu este fiul unui industriaș. El apelează la memoria afectivă și recompune viața celorlalte personaje și totodată cadrul social, politic, economic din perioada interbelică. La rugămintea autorului, Fred își va exprima în scris impresiile după citirea scrisorilor lui George Demetru Ladima adresate Emiliei. El este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar nu i se oferă decât un post de muncitor la deratizare. Matilda îl părăsește și se recăsătorește cu un om cu influență în partid. Între timp, protagonistul ajunge contabil la Oraca, face cunoștință cu Suzy Culala, fata unui fost industriaș, care fusese exmatriculată din facultate deoarece nu avea "origine sănătoasă". Ea lucra pe șantier ca să supraviețuiască. Într-o excursie, în teleferic, Petrini este atacat de un individ care fusese soțul lui Suzy, dar îl aruncă în prăpastie cu complicitatea doamnei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Olimpia Tulea Elenă Dacian Aurica Tulea Violeta Andrei Georgeta Eliza Petrăchescu servitoarea Marină Ovidiu Schumacher Titi Tulea Șerban Sturdza studentul Weissmann Herman Chrodower Costache Giurgiuveanu Arpad Kemeny Simion Tulea Aristide Teica Doctorul Vasiliad Florin Scărlătescu Popa Țuică Jean Lorin Florescu industriașul senator Toader Rațiu În alte roluri: Marin Moraru dublaj voce Costache Giurgiuveanu Șerban Cantacuzino dublaj voce Felix Sima Cornel Coman dublaj voce Leonida Pascalopol Rodica Mandache dublaj voce Aurica Tulea Mihai Pălădescu dublaj voce Simion Tulea Cronică cinematografică "Am descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Italia (1629-1631), artistul își schimbă manieră de lucru și își înnoiește subiectele și compoziția tablourilor. 58 Pablo Ruiz Picasso a pictat tabloul La Primera comunión pe când avea 15 ani. Prezentată pentru prima dată la III Exposición de Bellas Artes e Industriaș Artísticas deschisă la Barcelona în perioada aprilie-iulie 1896, această lucrare deși foarte studiată, e concepută că "o fărâma de viață", cu elemente și simboluri indispensabile. În viața culturală a Barcelonei din acea perioadă, expoziția era un eveniment, iar tânărul Picasso
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
noi, soldați ai revoluției. (...)Cauza, devenită cauza națiunii, devine la rîndul său cauza poporului"3. Pe 10 august, grevele izbucnesc în țară ca urmare a cererii unui vot de încredere a guvernului Cuno. În fața extinderii grevelor, liderul Volkspartei (partidul marilor industriași), Stresemann, formează o mare coaliție guvernamentală incluzînd social-democrații și încearcă să oprească spirala inflaționistă prin renunțarea la politica de rezistență pasivă. Dar realitatea politică îl depășește. Consiliile uzinelor se formează pe tot cuprinsul țării și comuniștii devin din ce în ce mai influenți în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
revoluționare. Se pune problema obținerii sprijinului democrațiilor occidentale și această politică se potrivește de asemenea scopurilor lui Stalin. Comuniștii se opun colectivizării pămînturilor confiscate marilor proprietari și Bisericii, colectivizare practicată de către anarhiști și ei se erijează în apărători ai micilor industriași. În mod constant, ei vor exclude revoluția de pe ordinea de zi. Ei vor sprijini și vor participa la guvernarea prezidată de socialistul moderat Negrin, după ce îi retrăseseră sprijinul lui Lenin spaniol, Largo Caballero. De fapt, necesitatea de a purta războiul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
managementul instituțional, managementul proiectelor, ș.a.m.d. Implementarea managementului în domeniul sportiv a făcut posibilă dezvoltarea unei adevărate industrii ale cărei profit se măsoară azi în cifre cu multe zerouri. Așa se face că unii dintre cei mai de seamă industriași mondiali s-au gândit să-și investească averile și în sport, intuind parcă amploarea fenomenului în rândul tuturor categoriilor de “consumatori” de sport. “” mi-a atras atenția fiind implicat, ce-i drept în mai mică măsură, în gestionarea unei săli
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]