972 matches
-
ciare, politica din domeniile menționate anterior a început să se schimbe. Subliniem faptul că rata de schimb a variat de la un grup de state la altul. Schimbarea în structura politicii s-a produs treptat. Din 1970, în multe dintre economiile industrializate, au început să se diminueze controalele tradiționale și reglementările restrictive asupra sectorului financiar intern, precum și asupra contului de capital. Economiile nou industriali zat e, precum și economiile de piață emergente au urmat și ele acest model<foo tnote id=”140”>Chile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
World Bank, 2000, p. 112 </footno te>, analizând aceste categorii de rest ricții asupra contului de capital, au ajuns la concluzia că, în perioa da 1973 - 2000, acestea s-au di minuat, ajungând până la limita maximă în econo mii le industrializate. Pe piețele emergente din Asia, aceste restricți i s -au redus semnificativ, deși nu la fel de mult ca în economiile industr ial izate. Într-o manieră asemă nătoare, economiile de piață emergente din Amer ica Latină au înregistrat o diminuare a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
restricții și o reducere a con trolului asupra fluxurilor de capital, însă într o măsură mai mică decât cea realizată de econom iil e asia tice. Cu toate că a existat o istorie a control ulu i asupra capitalului, în prezent, economiile industrializate au trecut la politici financiare liberale. Desigur, noile economii industrializate și economiile de pi ață emergente au renunțat la restricții, dar într un ritm mult mai lent. De asemenea, spre deoseb ire de economiile industrializate, economiile emergente au traversat perioade
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capital, însă într o măsură mai mică decât cea realizată de econom iil e asia tice. Cu toate că a existat o istorie a control ulu i asupra capitalului, în prezent, economiile industrializate au trecut la politici financiare liberale. Desigur, noile economii industrializate și economiile de pi ață emergente au renunțat la restricții, dar într un ritm mult mai lent. De asemenea, spre deoseb ire de economiile industrializate, economiile emergente au traversat perioade de modificare a politicii privind controlul asupra ca pitalului, existând
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asupra capitalului, în prezent, economiile industrializate au trecut la politici financiare liberale. Desigur, noile economii industrializate și economiile de pi ață emergente au renunțat la restricții, dar într un ritm mult mai lent. De asemenea, spre deoseb ire de economiile industrializate, economiile emergente au traversat perioade de modificare a politicii privind controlul asupra ca pitalului, existând perioade în care controlul era anulat, pentru ca, apoi, să fie impus din nou. Cele mai evidente perioade de schimbări au fost cele de după criza petrolului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
creat bănci globale și conglomerate care să furnizeze un complex de produse financiare în mai multe țări și, simult an, pe mai multe piețe. De oarece procesul de liberalizare și dereglementa re financiară s-a extins prin tre noile economii industrializate și pe piețel e e mergente, activitățile institu țiilor financiare globale s au orientat în această direcție. Scăderea costurilor tranzacțiilor financiare da tor ate, în principal, procesului de dereglementare, dar și progresului tehnologic ce a avut loc, au atras o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
îmbunătățirea calității infrastructurii financi are din economia internă, care, la rândul său, reduce problema omniprezentă a informației asimetrice. Creditorii dintr o economie în curs de dezvoltare se confruntă c u p roblema informației asimetrice mai mult decât într-o economie industrializată. Aceasta este principala cauză a selecției la în tâm plare și a hazardului moral din economiile în curs de dezvoltare. Prin î mbu nătățirea cadrului referi tor la informația asimetrică, globalizarea fina nci ară rezolvă direct cele două probleme pereche
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu numai în țăril lor de origine, ci chiar și în cele mai îndepărtate co lțu ri ale lumii. Extinderea pieței de cumpărare globale a generat creșterea și dez voltarea atât a corporațiilor transnaționale și , i mplicit, a țărilor puternic industrializate, dar și a economiilor locale, prin crearea de noi locuri de muncă, transferul de know how și de tehnologii avansate. Integrarea unei economii locale în economia mondială contribuie la creșterea productivității și competitivității produselor locale, prin int ens ificarea cercetării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
forma creditelor bancare acordate statelor respective și companiilor mari; ulterior, crizele financiare din anul 1980 au determinat diminuarea infuziilor de capital și au accentua t retragerile de capital din spre țările în curs de dezvoltare spre cele put ern ic industrializate. Perioada anilor ̕90 a însemnat o extindere fără precedent a piețelor fin anciare internaționale și a investițiilor de capital realizate pe piețele î n f ormare, dezvoltare frânată, însă, de crach urile financiare din Mexic (1995), Asia (1997) și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
doi ani, a fost de 40 miliarde dolari, în perioada iunie 2001 - 2003, pe parcursul crizei financiare din Argentina, Brazilia, Uruguay și Tur cia. FMI nu deține, însă, resursele necesare pentru a furniza singur lich idi tățile necesare Statelor Unite și țărilor industrializate afectate de criză. În plus, Statele Unite și alte țări vestice împreună cu unele state petro lie re din Orientul Mijlociu reprezintă principalii contribuabili la resurse le FMI și este puțin probabil ca aceste țări să solicite asistența FMI. Cel m ai recent
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
valută depășesc acum 7 trilioane dolari. FMI pr ezi ntă informații că, în al doilea trimestru al lui 2008, rezervele de valută ale țărilor dezvoltate erau de 5,47 trilioane dolari în comparație cu 1,4 3 trilioane dolari, în țările nou industrializate. Această acumulare de rezerv e a fost determi nată de creșterea prețurilor mărfurilor (ca de exe mplu, petrol și minereuri) și de surplusurile mari de cont curent, combina te cu rata crescută a con turilor de economii, în țările emergente
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fapt, arată că expansiunea accelerată a piețelor globale a avut un fundament obiectiv "... creșterea cererii pentru ce fac piețele și anume colectarea de fonduri pentru cei care vor să se împrumute" .19 Tonul "marilor debitori" l-au dat guvernele țărilor industrializate, care au introdus la mijlocul secolului XX "moda" deficitelor bugetare. Extinderea rapidă și lichiditatea piețelor de titluri guvernamentale au impus rolul și destinația piețelor unificate de capital: locul unde guvernele altor țări decât cele industrializate, pot să se împrumute. Dar, se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
debitori" l-au dat guvernele țărilor industrializate, care au introdus la mijlocul secolului XX "moda" deficitelor bugetare. Extinderea rapidă și lichiditatea piețelor de titluri guvernamentale au impus rolul și destinația piețelor unificate de capital: locul unde guvernele altor țări decât cele industrializate, pot să se împrumute. Dar, se știe că, randamentul piețelor financiare scade pe măsura "calmării" acestora, a eficientizării lor, așa că pentru noii jucători țările în curs de dezvoltare accesul la finanțare întârziat circa 30 de ani (până în anii '80), a
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de dezvoltare accesul la finanțare întârziat circa 30 de ani (până în anii '80), a dus la efecte esențial diferite de cele obținute de creatorii acestor piețe (țările dezvoltate). Spre sfârșitul secolului XX, pe "scena" comună a piețelor financiare, între țările industrializate și așa numitele "piețe emergente" se înregistrează fluxuri unidirecționale. Astfel circa 214 mld $ (sume nete) au fost plasate de fonduri de pensii și de investiții din țările OECD, pe piețele de acțiuni ale țărilor în curs de dezvoltare 20. Cifra
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
profitabilă a societății. Să mai reținem că rezolvarea subdezvoltării presupune permanenta asistență a Sudului de către muncitori cu înaltă calificare și experți din Nord. Țările puțin avansate sunt în stadiul unu, cele în curs de dezvoltare în doi, iar noile țări industrializate, numite din anii 1980 "emergente", în stadiul trei. Li s-a spus emergente pentru că, odată cu apariția piețelor bursiere în țările dezvoltate, s-au creat posibilități de investiții în țările care au început să se industrializeze. Primele țări de acest fel
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
accentuează dezechilibrele ecologice prin creșterea noxelor emanate odată cu arderile unor cantități tot mai mari de combustibili fosili ori prin prelucrarea minereurilor, a produselor vegetale și animale pentru alimente, medicamente, armament tot mai distructiv și altele. În țările dezvoltate, de la economia industrializată se trece la una terțializată, dar nu prin demolarea sectoarelor "primar" și "secundar", ci, cel mult, prin mutare la "periferia" "centrelor" dezvoltate. Țara noastră intră în domino-ul "centru-periferie" după restructurările iraționale de după 1989. Ea este acum mai aproape de eșalonul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
neglijent, deci "nepoliticos", Finkelstein comentează că este vina fragmentării identitare postmoderne și a "consu-mismului". De vină ar fi și decorul artificial, hiperbolic uneori, al restaurantelor, care limitează exprimarea socială și pune în pericol politețea. Potrivit cercetătoarei, "consumismul excesiv din țările industrializate [...] demonstrează [...] transformarea în simple obiecte a tot ceea ce este considerat valoros 182" și conduce la concluzia paradoxală conform căreia "dorința personală este în același timp și produsul unui anumit etos socio-istoric"183. Cu alte cuvinte, con-sumismul încurajează apariția unor tipare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
crize economice mondiale. Trebuie spus că această criză era departe de orașul Huși de vreme ce nu am găsit nici măcar o referire asupra ei și a efectelor sale devastatoare pentru o mare parte a populației globului, sau, mai bine zis, asupra țărilor industrializate, în special. Comunitatea israelită din Huși avea și o „administrație”, specifică tuturor societăților de întrajutorare. Președintele acestui for conducător, A. Glückman, semna toate ordinele de plată aprobate de consiliul de administrație, dar și statele de salarii pentru angajații școlii primare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
financiare În domeniul creditului, astfel că asiguratorii riscului de creditare se așteaptă a fi cei mai afectați de criza financiară pe termen scurt. Expunerea la riscul lipsei swap-ului În domeniul creditării este cea mai ridicată pentru asiguratorii din majoritatea economiilor industrializate, iar companiile de asigurare cu operațiuni dezvoltate În programe cu titluri de credit se confruntă, de asemenea, cu probleme de lichiditate ca urmare a crizei. Țările emergente Structura de bază a sistemului financiar a majorității țărilor emergente nu se va
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
au fost omorâte păsările și alte viețuitoare, într-un moment important din viața lor. Și exemplele ar putea continua. 3. Neglijența sau/și lipsa de prevedere, din partea celor chemați să colecteze și să păstreze resursele genetice vegetale. În țările puternic industrializate oamenii de știință nu au sesizat la timp dispariția surselor de gene autohtone, reprezentate de speciile sălbatice și rudele lor cultivate, care practic au fost distruse de diversele activități umane. 4. În țările unde agricultura s-a dezvoltat foarte repede
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
mare de indivizi între 12 și 20 de ani sunt pur și simplu școlari. Școlarul mare sau adolescentul se caracterizează printr-un comportament specific, deoarece condițiile sale de viață sunt specifice. Concluzia la care ajunge N. Radu este că societatea industrializată a făcut, din ceea ce era „o scurtă perioadă de inițiere”, o vârstă nouă, cu o durată relativ îndelungată, reflex la evoluția societății omenești. II.5 Dezvoltarea fizică a adolescenților Specialiștii au observat că oamenii se maturizează mai repede decât o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ruse, ci și întregului grup de naționalități de pe teritoriul URSS. Deși întâmpinată inițial de puțină susținere, cu timpul identitatea sovietică a ajuns să fie asimilată, cu atat mai mult cu cât mediul favoriza pierderea identităților tradiționale fie prin marile comunități industrializate, fie prin căsătorii interetnice.16 Acest proces a fost atât de eficace, încât în pofida eroziunii identitare din cadrul URSS, în 1989, 30% din locuitori se simțeau mai mult sovietici decât ruși. Mai mult, în 1997, la șase ani de la dispariția Uniunii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
precum și conflictele declanșate de acestea. CAPITOLUL 4 Provocări energetice ale Rusiei Lucrarea de față a început prin a face o observație preliminară. Și anume aceea că în lumea actuala nu doar progresul, dar și menținerea ritmului de dezvoltare în țările industrializate se face prin utilizarea intensă și constantă a combustibililor fosili. Petrolul și mai nou gazele naturale reprezintă oxigenul din plămânii industriilor mondiale. Din această cauză deținerea, comercializarea și furnizarea acestor resurse a căpătat o importanță crucială. La ora actuală, acești
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania. Această dominație a Europei se baza pe: superioritatea demografică; superioritatea militară; superioritatea economică; superioritatea culturală; Cauzele politicii coloniale: țările industrializate doreau să obțină surse de materii prime și piețe pentru desfacerea produselor lor; misionarismul creștin; gloria națională; misiunea civilizatoare; motive strategice; Consecințele expansiunii coloniale: rivalități între puterile coloniale; exploatarea economică a populațiilor supuse; modernizarea coloniilor; dezvoltarea unor mișcări populare naționaliste
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
adevăr, gazda unor organizații caritabile internaționale s-ar baza pe noi pentru a obține donațiile de care acestea au nevoie pentru a-și desfășura activitatea. Dar guvernul american este zgârcit, situându-se aproape pe ultimul loc în clasamentul celor mai industrializate douăzeci și două de țări care contribuie din punct de vedere financiar la dezvoltarea internațională. În 2002, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt pe tema sărăciei globale, președintele Bush a sprijinit Consensul de la Monterrey, prin care statele bogate se angajau
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]