851 matches
-
parte, neuropatiei cardiace. Ele pot apărea chiar la pacienții supuși unor intervenții minore. Se știe că unele anestezice (barbituricele și halotanul) inhibă tonusul vegetativ, putând avea un efect negativ prin deprimarea centrilor respiratori. 19.3. Neuropatia vasculară Modificările secundare alterărilor inervației simpatice a vaselor sunt redate în tabelul 19.1. Trecerea în ortostatism este urmată de o scădere rapidă și variabilă a TA, care este tot așa de rapid compensată (5). Nu trebuie deci luată în considerație TA din cursul primului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
disconfort abdominal, uneori grețuri și vărsături. Acestea pot fi cauze de decompensare metabolică cetoacidotică la diabeticii insulinodependenți sau de denutriție atunci când aportul alimentar devine dificil (49). Fiziopatologia tulburărilor gastrice este încă incertă. S-a observat însă, că este afectată predominant inervația parasimpatică vagală, care controlează secreția de polipeptide răspunzătoare de faza a treia a contracției gastrice. Această modificare duce la umplere exagerată și stază gastrică, spasmul piloric supraadăugat accentuând și mai mult gastropareza (36). Investigații recente s-au extins și asupra
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
examenul iridologic (pus la punct, la noi în țară, de dr. Ala Bondarciuc), marginile pupilei la pacienții diabetici apar adeseori neregulate, cu preferință în anumite sectoare, în afara conturului neregulat al inelului intern, în regiunea "inelului autonom" (zona de convergență a inervației simpatice și parasimpatice ce acționează musculatura constrictorului și respectiv, dilatatorului pupilar) se înregistrează un aspect "destrămat", "fracționat", uneori pe tot conturul său, alteori numai în unele zone, notate conform cifrelor de pe cadranul unui ceas (27, 50). La pacienții insulinodependenți se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
cazuri), glaucomul neovascular din diabet se află pe locul secund ca frecvență (32% din cazuri). Tratamentul acestor complicații constă în panfotocoagularea cu laser. 19.8. Denervarea glandelor sudoripare Glandele sudoripare sunt inervate simpatic, dar prin excepție, mediatorul chimic este acetilcolina (inervație colinergică). Alterările simpatice cutanate se manifestă în special la nivelul membrelor inferioare, sub forma pielii uscate (anhidroza cutanată), care devine susceptibilă la tulburări trofice. Pentru prevenirea progresiei leziunilor spre entitatea clinică, generic denumită “piciorul diabetic”, se recomandă aplicarea unei creme
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe, iar în musculatura dilatatorilor glotei - mușchii crico-aritenoidieni posteriori - predomină fibrele roșii necesare activității tonice implicate în timpul fonației, respirației și deglutiției. Electromiografia mușchilor tiro-aritenoidieni
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe, iar în musculatura dilatatorilor glotei - mușchii crico-aritenoidieni posteriori - predomină fibrele roșii necesare activității tonice implicate în timpul fonației, respirației și deglutiției. Electromiografia mușchilor tiro-aritenoidieni necesită investigarea bilaterală musculară într-o înregistrare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
anumite zone ale creierului uman. Stadiul secundar, de recuperare propriu-zisă, se realizează prin procese de refacere axonală locală prin înmugurire colaterală. Prin diaschizis ariile afectate lezional sunt deconectate datorită șocului lezional, iar ulterior structurile neafectate își regăsesc funcția prin dobândirea inervației colaterale. Prin hipersensibilitatea de denervare țesutul nervos devine mult mai sensibil la refacerea axonilor și înmugurire colaterală chiar și la distanță, răspunzând mai bine la neurotransmițătorii inhibitori. Administrarea de neurotrofice ajută la refacerea neuronală. Alte teorii ale recuperării susțin compensarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), controlează TA la cvasi-totalitatea pacienților dializați. 2.2. Sistemul nervos simpatic Rolul său în patogeneza HTA din IRC nu este bine precizat. Dat fiind că rinichii conțin numeroși baro- și chemoreceptori și o inervație bogată, se poate admite că rinichii lezați induc stimulare simpatică, pe calea unor arcuri reflexe. Această ipoteză a fost verificată prin cercetări pe animale [Katholi et al., 1984; Campese et al., 1995; Ye et al., 1997]. Converse et al. [1992
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
descarcă în trunchiul venos stâng brahiocefalic. Sângele venos timic mai drenează în venele toracice interne, tiroidiene inferioare, pericardo-frenice. Căile limfatice eferente, ce părăsesc timusul, ajung în ganglionii toracici interni, ganglionii mediastinali anteriori (prevasculari) și ganglionii pulmonari hilari. Timusul are dublă inervație simpatică și parasimpatică. Timectomia se poate realiza pe cale cervicală, transsternală (sternotomie parțială sau totală), toracoscopic sau prin toracotomie. În caz de miastenie se preferă abordul chirurgical miniinvaziv, iar în prezența timomului, sternotomia este calea de ales. Structurile endocrine Tiroida mediastinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Nervul splahnic minim (renal), ce se distribuie în plexul renal, ia naștere din ultimul ganglion simpatic dorsal [18]. Paraganglionii mediastinali Structurile neurogene paraganglionare fac parte din sistemul neuroendocrin al organismului, fiind cuiburi de celule din creasta neurală. Paraganglionii, în funcție de topografie, inervație și aspecte microscopice au fost împărțiți în 4 categorii (Glenner și Gimley, 1974), citat de Shields [18]]:brahiomerici,intravagali,aortico-simpatici,viscerali autonomi. Paraganglionii brahiomerici derivă din arcurile branhiale. Astfel, paraganglionii aorto-pulmonari (corpusculii aortici) iau naștere din arcurile 4 și 5
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
rar ruptura diafragmului afectează hiatusul esofagian (Moreaux prezintă 4 cazuri; Bernatz descrie 11 cazuri; Z. Popovici identifică 3 astfel de cazuri; 6,7% în statistica proprie). Rupturile oblice pot interesa nervul frenic, conducând la paralizii ale porțiunilor cupolei rămase fără inervație, cu afectarea motilității diafragmului și apariția mișcărilor paradoxale. S-a constatat că rupturile transversale și cele paracardiace, precum și dezinserția freno-costală protejează cel mai mult funcția musculară, prin conservarea inervației mușchiului frenic. Ruptura care pleacă de la rebordul costal și ajunge la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
interesa nervul frenic, conducând la paralizii ale porțiunilor cupolei rămase fără inervație, cu afectarea motilității diafragmului și apariția mișcărilor paradoxale. S-a constatat că rupturile transversale și cele paracardiace, precum și dezinserția freno-costală protejează cel mai mult funcția musculară, prin conservarea inervației mușchiului frenic. Ruptura care pleacă de la rebordul costal și ajunge la orificiul esofagian afectează cel mai sever funcția diafragmului (aceasta corespunde frenotomiei clasice) (Gibelli citat de [69]). Rupturile în plină cupolă dreaptă sunt întâlnite cel mai ades pornind de la dreapta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
asemenea, deschiderea incidentală a pericardului reclamă închiderea sa prin sutură. Lezarea nervului frenic sau a ramurilor acestuia este un incident ce conduce inevitabil la instalarea unor grade variabile de insuficiență diafragmatică în postoperator. Poate fi evitat prin cunoașterea și respectarea inervației frenice a diafragmului. Trecerea neobservată a uneia sau mai multor leziuni viscerale asociate, sau a unei leziuni viscerale produsă la momentul reducerii organelor abdominale din torace (efracția peretelui intestinal rezultată fie prin tracțiune excesivă, fie prin secționare cu instrumentele chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sunt de cele mai multe ori politraumatizați, iar leziunile asociate sunt responsabile în cea mai mare parte de mortalitatea perioperatorie. SECHELE POSTOPERATORII Instalarea insuficienței diafragmatice în etapa postoperatorie este rezultatul lezării ramurilor nervilor frenici. Cu excepția dezinserției freno-costale, leziunile traumatice ale diafragmului interceptează inervația acestuia. Frecvent după un traumatism diafragmatic se instalează insuficiența diafragmatică. Această insuficiență diafragmatică (termen folosit de Ferari și colab. - [16]; precum și de Z. Popovici - [69]) este denumită de Duboucher și disfrenie, fiind constatată în 70-80% din cazuri. În funcție de dimensiunile și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
transvers L1. Ligamentul costotransvers superior lipsește la C1. Sistemul muscular al cutiei toracice Mușchii trunchiului se împart topografic în mușchi ai spatelui și cefei, respectiv mușchii antero-laterali. Tot în acest capitol vom prezenta și diafragmul. Mușchii spatelui După originea embriologică, inervație și acțiune sunt mușchi migrați și mușchi erectori ai trunchiului [4]. Mușchii migrați sunt așezați superficial și deși localizați posterior acționează asupra membrului superior (fie pe centura scapulară, fie pe articulația umărului) sau asupra coastelor (fac parte din grupul mușchilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
1/2 medială a liniei nucale superioare, ligamentul nucal, procesele spinoase C7-T12 și ligamentele interspinoase corespunzătoare, iar inserția se face pe spina scapulei, acromion și 1/3 laterală a claviculei. Este vascularizat de ramuri din arterele suprascapulară, occipitală, transversa gâtului. Inervația este asigurată de nervul accesor si ramuri anterioare C3-C4. Fibrele descendente ridică umărul, când iau punct fix medial. Dacă iau punct fix pe scapulă, rotează capul de partea opusă. Fibrele orizontale trag umărul înapoi. Fibrele ascendente trag umărul în jos
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
a coastelor și spațiilor intercostale. Marginea lui laterală formează marginea medială a trigonului lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem de legătură între arterele axilară, intercostale și lombare. Inervația este asigurată de nervul toraco-dorsal. Acțiunea mușchiului produce extensia, adducția și rotația medială a brațului cu tragerea brațului în jos (când are punct fix posterior). Dacă are punct fix pe humerus ridică coastele și împreună cu pectoralul mare participă la mișcarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
acoperiți de trapez și latissimus. La rândul lor acoperă dințatul postero-superior, erectorul spinal, coastele și spațiile intercostale respective. Uneori marginile lor sunt in contact, realizând o singura masă musculară. Vascularizația provine din transversa gâtului și din arterele intercostale 1-6, iar inervația este asigurată de plexul brahial (C5, prin nervul dorsal al scapulei). Acțiunea celor doi mușchi constă în apropierea umărului de coloană. Ridicătorul scapulei Are originea pe procesele transverse C1-C4 și inserția pe unghiul superior al scapulei. Este acoperit de trapez
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
C1-C4 și inserția pe unghiul superior al scapulei. Este acoperit de trapez și acoperă dințatul postero-superior și erectorul spinal. Vine în raport cu romboidul mic, iar anterior cu sternocleido-mastoidianul, scalenul posterior și mediu. Este vascularizat de artera subscapulară și de cervicala ascendentă. Inervația este asigurată de ramurile anterioare C3-C5. Când ia punct fix pe coloană ridică umărul, iar când ia punct fix pe scapulă efectuează flexiunea laterală a gâtului. Dințatul postero-superior Are originea pe procesele spinoase C6-T2 și pe ligamentul nucal, iar inserția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Are originea pe procesele spinoase T10-T12 și L1-L2 și se inseră pe unghiul ultimelor coaste. Este acoperit de latissimus și acoperă erectorul, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la delimitarea tetragonului lombar Grynfelt. Vasele provin din ultimele 5 intercostale, iar inervația din intercostalii 9-11. Coboară coastele, fiind mușchi expirator. Mușchii antero-laterali ai toracelui (extrinseci) Mușchiul mare pectoral Marele pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului. Când ia punct fix pe humerus intervine în mișcarea de cățărare. Este și mușchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu fața
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
10 coaste și se inseră pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la bascularea scapulei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este inervat segmentar de cele 12 perechi de nervi spinali toracici. Cei din partea superioară a regiunii asigură inervația și pentru axilă și membrul superior, iar cei din regiunea inferioară și pentru porțiuni din peretele abdominal (nervi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este inervat segmentar de cele 12 perechi de nervi spinali toracici. Cei din partea superioară a regiunii asigură inervația și pentru axilă și membrul superior, iar cei din regiunea inferioară și pentru porțiuni din peretele abdominal (nervi toracoabdominali). Fiecare nerv spinal este format dintr-o rădăcină dorsală și una ventrală. Rădăcina dorsală conține neuroni senzitivi ce se distribuie coloanelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]