619 matches
-
al VI-lea și al soției lui, Regina Letizia a Spaniei, și deci prima în ordinea succesiunii la tronul Spaniei. Ca moștenitoare a tronului, a primit titlul de Alteța Sa Regală, "Prințesă de Asturia". Are o soră mai mică, Infanta Sofía. Infanta Leonor s-a născut prin cezariană pe 31 octombrie 2005, la ora 01:46, la Clinica Internațională Ruber din Madrid . La naștere a cântărit 3,5 kg și a avut 47 cm lungime. Nașterea ei a fost anunțată de familia
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
Rouco Varela, la 14 ianuarie 2006. Ca și tatăl ei în 1968, Leonor a fost botezată în apă din râul Iordanului, potrivit tradiției familiei regale spaniole. Nașii ei au fost bunicii paterni, regele Juan Carlos și regina Sofia a Spaniei. Infanta Leonor, precum și sora ei mai mică, Sofía, studiază în prezent la școala Santa María de los Rosales din Aravaca, lângă Madrid, unde a învățat și tatăl lor. La 18 iunie 2014, regele Juan Carlos I al Spaniei a semnat actul
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
Santa María de los Rosales din Aravaca, lângă Madrid, unde a învățat și tatăl lor. La 18 iunie 2014, regele Juan Carlos I al Spaniei a semnat actul de abdicare care a intrat în vigoare la 19 iunie 2014. Tatăl Infantei Leonor, Prințul Felipe de Asturia, a devenit astfel regele Felipe al VI-lea al Spaniei, iar Leonor a devenit moștenitoarea tronului și Prințesă de Asturia. La nașterea Infantei Leonor au existat discuții în Spania despre schimbarea prevederilor constituționale privind succesiunea
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
de abdicare care a intrat în vigoare la 19 iunie 2014. Tatăl Infantei Leonor, Prințul Felipe de Asturia, a devenit astfel regele Felipe al VI-lea al Spaniei, iar Leonor a devenit moștenitoarea tronului și Prințesă de Asturia. La nașterea Infantei Leonor au existat discuții în Spania despre schimbarea prevederilor constituționale privind succesiunea la tron, pentru a se elimina sistemul primogeniturii cognatice cu preferință masculină (potrivit căruia bărbații au prioritate față de surorile lor în ordinea succesiunii). Nu s-a luat însă
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
succesiunea la tron, pentru a se elimina sistemul primogeniturii cognatice cu preferință masculină (potrivit căruia bărbații au prioritate față de surorile lor în ordinea succesiunii). Nu s-a luat însă nicio măsură concretă în acest sens, iar după ce s-a născut Infanta Sofía, discuțiile au stagnat. Cu toate acestea, potrivit art. 57.2. al Constituției din 1978, moștenitorul tronului, odată ce a fost desemnat Prinț de Asturia, nu își va mai pierde această poziție indiferent dacă se nasc alți descendenți care s-ar
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
a fost desemnat Prinț de Asturia, nu își va mai pierde această poziție indiferent dacă se nasc alți descendenți care s-ar situa mai sus în ordinea succesiunii. Astfel, din momentul în care a devenit Prințesă de Asturia în 2014, Infanta Leonor nu mai poate fi surclasată în ordinea succesiunii la tron, chiar dacă va avea un frate mai mic. Dacă Leonor va urca pe tron, cum este de așteptat, va fi prima regină domnitoare de la Isabela a II-a, care a
Leonor, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/316527_a_317856]
-
7. Sofia de Prusia, Regină a Greciei (n. 14 iunie 1870, Neuen Palais, Potsdam - d. 13 ianuarie 1932, Frankfurt am Main) 8.Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 22 septembrie 1835, Krauchenwies - d. 8 iunie 1905, Berlin)</br> 9. Antonia de Saxa-Coburg-Gotha-Bragança, Infantă a Portugaliei (n. 17 februarie 1845, Lisabona - d. 27 decembrie 1913, Sigmaringen)</br> 10. Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (n. 6 august 1844, Castelul Windsor, Berkshire - d. 30 iulie 1900, Castelul Rosenau, lângă Coburg)</br> 11. Marea Ducesă Maria
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
31 martie 1771, Viena - 17 ianuarie 1854, tot acolo)</br> 76. Ioan al VI-lea al Portugaliei (n. 13 mai 1767, Lisabona - m. 10 martie 1826, tot acolo), Rege al Portugaliei, Braziliei și al Algarvelor (1816-1826)</br> 77. Carlota Joaquina, Infantă a Spaniei (n. 25 aprilie 1775, Palatul Aranjuez, Madrid - d. 7 ianuarie 1830, Palatul Queluz, Lisabona)</br> 78. Francisc I (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena), Împărat romano-german (1792-1806), ca Francisc al II-lea; Împărat Austriac
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Austria (n. 7 septembrie 1683, Linz - d. 14 august 1754, Lisabona)</br> 306. Iosif I al Portugaliei (n. 6 iunie 1714, Lisabona - d. 24 februarie 1777, tot acolo), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1750-1777)</br> 307. Maria Ana Victoria, Infantă a Spaniei (n. 31 martie 1718, Madrid, - d. 15 ianuarie 1781, Lisabona)</br> 308. Carol al III-lea (n. 20 ianuarie 1716, Madrid - d. 14 decembrie 1788, tot acolo), Rege al Spaniei (1758-1788), Rege al Neapolelui (1735-1759)</br> 309. Maria
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Madrid - d. 14 decembrie 1788, tot acolo), Rege al Spaniei (1758-1788), Rege al Neapolelui (1735-1759)</br> 309. Maria Amalia de Saxonia, Regină a Spaniei (n. 24 noiembrie 1724, Dresda - d. 27 septembrie 1760, Madrid)</br> 310. Filip, Duce de Parma, Infante al Spaniei (n. 15 martie 1720, Madrid, - d. 18 iulie 1765, Alessandria)</br> 311. Prințesa Louise-Élisabeth a Franței (n. 14 august 1727, Palatul Versailles - d. 6 decembrie 1759, tot acolo)</br> 312. Francisc I (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d.
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
1219. Elisabeth Amalie, Prințesă de Hessen-Darmstadt (n. 20 martie 1635, Gießen - d. 4 august 1709, Neuburg an der Donau)</br> 1220. Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie 1608, Graz - d. 2 aprilie 1657, Viena), Împărat romano-germano (1637-1657)</br> 1221. Infanta Maria Anna Margareta a Spaniei (n. 18 august 1606, Escorial - d. 13 mai 1646, Linz)</br> 1222. - 1223. Aceiași cu 1218.-1219.</br> 1224. Pedro al II-lea al Portugaliei (n. 26 aprilie 1648, Lisabona - d. 9 decembrie, tot acolo
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
a regelui Albert I al Belgiei și a soției lui, Ducesa Elisabeta de Bavaria. La naștere a deținut titlul de Prințesă de Saxa-Coburg și Gotha până când utilizarea titlului a fost întreruptă la sfârșitul Primului Război Mondial. A fost numită după bunica maternă, Infanta Maria José a Portugaliei. La 8 ianuarie 1930, s-a căsătorit la Roma cu Prințul Umberto, la acel moment, Prinț Moștenitor al Italiei din Casa de Savoia. A devenit Prințesă de Piedmont (în italiană: "Principessa di Piemonte"). Au avut patru
Marie-José a Belgiei () [Corola-website/Science/318664_a_319993]
-
granița cu Liechtenstein. A încercat să treacă frontiera, dar nici Liechtenstein, nici Elveția nu i-au emis viză de ieșire, așa că a rămas în Austria, unde a trăit în zona de ocupație americană. Mai târziu, mătușa maternă a lui Vladimir, Infanta Beatrice de Orléans-Borbon, i-a asigurat viză spaniolă, astfel că s-a mutat la Sanlúcar de Barrameda, în Andaluzia. După război a locut în principal la Madrid, făcând vizite frecvente la proprietatea sa din Bretania, precum și la Paris. Vladimir s-
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
acest lucru este imposibil, Pedro a abdicat in Portugalia și a desemnat-o regină pe fiica sa cea mare, Maria, care avea șapte ani și pe care a logodit-o cu fratele său mai mic, Miguel. Între timp, fiica Charlottei, Infanta Isabel Maria, a fost regentă în Portugalia. Aproximativ doi ani mai târziu, mica regină a ajuns în Gibraltar pentru a afla că unchiul și logodnicul ei nu numai că a înlăturat regența dar s-a autoproclamat rege al Portugaliei. Regina
Charlotte de Spania () [Corola-website/Science/320055_a_321384]
-
mai mari, "Madame Henriette" în 1752, a asistat la nașterea nepoatelor și nepoților ei, la tentativa de asasinare a tatălui ei în 1757, la ascensiunea metresei regelui, Madame du Barry, la construirea Petit Trianon; moartea surorii ei mai mari, "Madame Infante", și, în final, la moartea mamei sale, regina Maria Leszczyńska. În 1770, în amuzamentul general, Louise și-a rugat tatăl să-i permită să devină călugăriță carmelită.. A intrat la mânăstirea Saint-Denis, unde regula ordinului a fost urmată strict luându
Prințesa Louise-Marie a Franței () [Corola-website/Science/320132_a_321461]
-
-lea. În 1718 a izbucnit Războiul Cvadruplei Alianțe dintre Franța și Spania. În 1720, regele Filip al V-lea al Spaniei a dorit să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani Infanta Mariana Victoria se va căsători cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, se va căsători cu una dintre ficele regentului. În acel timp singurele fiice necăsătorite ale
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani Infanta Mariana Victoria se va căsători cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, se va căsători cu una dintre ficele regentului. În acel timp singurele fiice necăsătorite ale regentului erau Louise Élisabeth și Philippine Élisabeth. Mai târziu s-a decis ca amândouă să se căsătorească cu doi infanți ai Spaniei. Prin
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
din partea Elisabetei de Parma, mama vitregă a soțului ei, a avut loc încă o ceremonie de căsătorie la Lerma, la 20 ianuarie 1722. Zestera ei a fost de 4 milioane de livre. Sora ei, Philippine Élisabeth, s-a logodit cu Infantele Carlos al Spaniei, un alt moștenitor la tronul Spaniei însă căsătoria n-a mai avut loc iar sora sa a fost trimisă înapoi în Franța unde a murit la vârsta de 19 ani. Ca soție a moștenitorului Spaniei, Louise Élisabeth
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
controlul de cenzură al presei, și de asemenea, control asupra poștei. Una dintre cele mai importante realizări ale prim-ministrului duce a fost aranjamentul căsătoriei regelui. Regele era logodit încă din 1721, de la vârsta de 11 ani, cu Mariana Victoria, Infanta Spaniei, fiica regelui Filip al V-lea al Spaniei (care era nepotul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței). În 1724 Infanta avea 6 ani și unii au considerat că Franța va trebui să aștepte prea mulți ani pentru un
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
fost aranjamentul căsătoriei regelui. Regele era logodit încă din 1721, de la vârsta de 11 ani, cu Mariana Victoria, Infanta Spaniei, fiica regelui Filip al V-lea al Spaniei (care era nepotul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței). În 1724 Infanta avea 6 ani și unii au considerat că Franța va trebui să aștepte prea mulți ani pentru un moștenitor. De asemenea, se temeau că dacă Ludovic al XV-lea moare fără moștenitori, atunci regele Spaniei, Filip al V-lea de
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
și va revendica tronul, cufundând Franța și Spania în conflict cu celelalte puteri europene. Se pare că în vara anului 1724, marchiza de Prie, și, de asemenea, Ducele, au luat în considerare ruperea logodnei lui Ludovic al XV-lea cu Infanta, în ciuda ofensei adusă Spaniei, și găsire unei soții care ar putea da țării un moștenitor cât mai repede posibil. În iarna anului 1725 înlocuirea infantei a fost hotărâtă. Printre candidate s-au inclus surorile Ducelui, în special Mademoiselle de Vermandois
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
de asemenea, Ducele, au luat în considerare ruperea logodnei lui Ludovic al XV-lea cu Infanta, în ciuda ofensei adusă Spaniei, și găsire unei soții care ar putea da țării un moștenitor cât mai repede posibil. În iarna anului 1725 înlocuirea infantei a fost hotărâtă. Printre candidate s-au inclus surorile Ducelui, în special Mademoiselle de Vermandois. De Prier s-a opus considerând că va acorda mamei ducelui Bourbon prea multă influență. În aprilie 1725, infanta a fost trimisă înapoi la Madrid
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
posibil. În iarna anului 1725 înlocuirea infantei a fost hotărâtă. Printre candidate s-au inclus surorile Ducelui, în special Mademoiselle de Vermandois. De Prier s-a opus considerând că va acorda mamei ducelui Bourbon prea multă influență. În aprilie 1725, infanta a fost trimisă înapoi la Madrid — Ludovic nici măcar nu și-a luat rămas bun de la ea. O candidată puternică a fost fiica regelui George I al Marii Britanii. Dacă ea ar fi fost de acord să devină catolică, ar fi început
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
și pretendent legitimist la tronul din Franța din 1883 până în 1887. Juan s-a născut la Palatul Regal din Madrid, ca fiul mai mic al Infantelui Carlos al Spaniei (fratele regelui Ferdinand al VII-lea) și a primei lui soții, Infanta Maria Francisca a Portugaliei. În martie 1833 Juan s-a mutat cu familia în Portugalia. În septembrie, unchiul lui Juan, Ferdinand al VII-lea a murit iar tatăl lui Juan a pretins tronul Spaniei. Carlos s-a opus la succesiunea
Juan, Conte de Montizón () [Corola-website/Science/320270_a_321599]
-
Amélie, regină a Portugaliei, Prințesa Isabelle de Orléans și Ferdinand, Duce de Montpensier. Tatăl ei a fost nepotul regelui Ludovic Filip I al Franței și moștenitorul aparent din 1842 până în 1848. Bunicii materni au fost Antoine, Duce de Montpensier și Infanta Luisa Fernanda a Spaniei. Părinții Hélènei aveau mari speranțe că ea se va căsători cu un moștenitor al unui tron. Ceilalți frați ai ei se căsătoriseră bine; sora ei mai mare Amélie cu regele Portugaliei, sora ei mai mică Isabelle
Prințesa Hélène de Orléans () [Corola-website/Science/320268_a_321597]