796 matches
-
Antaki and S.Widdicombe (eds). Identities in Talk. London: Sage, pp. 87-106. Indice CAP 1 COMUNICAREA Adaptarea comunicativă Competența de comunicare; competența lingvistică; competența pragmatică; Comunicarea; definiția comunicării; comunicarea prin limbă; elementele comunicării; caracterisiticile comunicării; procesul comunicării; teoria codului; teoria inferenței; teoria relevanței; factorii care modelează comunicarea; nivelurile comunicării Limba; rolul limbii în comunicare; limba ca sistem de semne; relația dintre limbă și elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu ar fi trebuit să permită pătrunderea nici unui străin în clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a emoțiilor. Conform teoriei despre reflexivitate, există trei modalități de transformare a emoțiilor din entități biologice în entități sociale: 1Ă identificarea emoțiilor, care ține de reflexivitatea cognitivă (interpretarea, atribuirile, inferențele emoțiiloră; 2Ă exteriorizările emoțiilor, controlul și reglarea emoțiilor, procese ce produc efectele asupra celorlalți; 3Ă trăirile interne ale emoțiilor, care se reflectă în starea internă de excitare (nivelul excitației senzoriale, durataă. 3.4.1. Identificarea emoțiilor. Adesea, trăirea internă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
obținem structura factorială (matricea saturațiilor, complexitatea factorială a variabilelor, gradul de determinare factorială a fiecărei variabile, relația dintre factori în termeni de ortogonalitate sau oblicitate) pornind de la corelațiile (covarianțele) cunoscute dintre variabilele observate. Dificultatea apare deoarece demersul prin care facem inferențe despre factori pornind de la covarianțele (corelațiile) dintre variabile conține o serie de nedeterminări. Aceeași structură de covarianță poate fi produsă de nenumărate structuri cauzale (modele factoriale). Cunoașterea covarianțelor dintre variabile nu duce imediat la cunoașterea structurii cauzale latente (a factorilor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
obținute pe un eșantion de obiecte (indivizi, localități, produse, partide etc.) din populație. În cazul analizei factoriale, datele originale de la care pornim sunt corelațiile (sau covarianțele) din cadrul unui set de variabile observate, obținute pe un eșantion. Există două tipuri de inferențe pe care analistul trebuie să le facă. Primele se referă la estimarea structurii factoriale latente (estimarea saturațiilor factoriale pentru identificarea dimensiunilor latente și estimarea scorurilor factoriale pentru construcția scalelor factoriale). Celelalte se referă la generalizarea estimatelor obținute prin analiză la
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
facă. Primele se referă la estimarea structurii factoriale latente (estimarea saturațiilor factoriale pentru identificarea dimensiunilor latente și estimarea scorurilor factoriale pentru construcția scalelor factoriale). Celelalte se referă la generalizarea estimatelor obținute prin analiză la nivelul întregii populații. Primul tip de inferențe este unul ce ține de logica fenomenului studiat, cel de-al doilea este unul statistic. Discuția de până aici s-a referit la prima problemă. Cea de-a doua problemă constituie un capitol separat al statisticii, și anume inferența statistică
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de inferențe este unul ce ține de logica fenomenului studiat, cel de-al doilea este unul statistic. Discuția de până aici s-a referit la prima problemă. Cea de-a doua problemă constituie un capitol separat al statisticii, și anume inferența statistică. Rezolvarea acestei probleme presupune estimarea magnitudinii și a probabilității erorii pe care o facem atunci când extindem rezultatele descoperite pe eșantion la nivelul întregii populații. Dincolo de problemele de inferență statistică, validarea analizei factoriale are, de asemenea, aspecte logic-conceptuale, extrastatistice. Metoda
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a doua problemă constituie un capitol separat al statisticii, și anume inferența statistică. Rezolvarea acestei probleme presupune estimarea magnitudinii și a probabilității erorii pe care o facem atunci când extindem rezultatele descoperite pe eșantion la nivelul întregii populații. Dincolo de problemele de inferență statistică, validarea analizei factoriale are, de asemenea, aspecte logic-conceptuale, extrastatistice. Metoda cea mai directă de validare a rezultatelor este să trecem de la perspectiva exploratorie la una confirmatorie și să evaluăm replicabilitatea rezultatelor. Acest lucru se poate face, de exemplu, fie
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
decât în cazul analizei cluster sau al analizei factoriale. De ce? Pentru că generalitatea rezultatelor trebuie să fie asigurată atât la nivelul obiectelor, cât și la nivelul populației. Pe de altă parte, singurele rezultate ale scalării multidimensionale care pot fi folosite în inferență sunt pozițiile relative ale obiectelor, în funcție de care este constituită harta perceptuală. Dacă similaritatea dispunerii lor este comparabilă, nu există însă bază de comparație pentru semnificația dimensiunilor. Astfel încât, dacă găsim variație în pozițiile relative ale obiectelor atunci când divizăm eșantionul și repetăm
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ca propoziția să fie Înțeleasă clar și distinct, apoi ca ea să fie Înțeleasă toată odată, iar nu treptat. Deducția Însă, ș...ț, nu pare a se Împlini toată deodată, ci desfășoară o anumită mișcare a minții noastre ce face inferența unui lucru din altul. ș...ț Dacă ne gândim la o deducție gata săvârșită ș...ț atunci ea nu mai definește vreo mișcare oarecare, ci e capătul unei mișcări; și astfel presupunem că e prinsă prin intuiție, atunci când e simplă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la valorile morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept/nedrept, loial/neloial, moral
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru a-și menține aria lor echitabilă de oportunități. Acest pas al argumentării este, fără îndoială, unul legitim. Însă, în tentativa de a justifica accesul universal la serviciile de îngrijiri medicale, argumentul egalității oportunităților mai efectuează încă un pas crucial: inferența de la ideea că indivizii au nevoie de o stare de sănătate bună la ideea că ei au, prin urmare, nevoie de accesul la serviciile de îngrijiri medicale pentru a-și putea prezerva oportunitățile. Deși aparent simplă și plauzibilă, această inferență
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
inferența de la ideea că indivizii au nevoie de o stare de sănătate bună la ideea că ei au, prin urmare, nevoie de accesul la serviciile de îngrijiri medicale pentru a-și putea prezerva oportunitățile. Deși aparent simplă și plauzibilă, această inferență este, totuși, argumentează Sreenivasan, nevalidă. În ciuda conexiunii între starea de sănătate și oportunități, nu suntem îndreptățiți, totuși, să inferăm ideea violării egalității oportunităților doar din pierderea stării de sănătate: "desigur, cineva bolnav va avea mai puține oportunități decât atunci când era
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
beneficiază acum de mai puține oportunități decât ar fi fost echitabil. Se poate ca boala să-i reducă doar acele oportunități pe care persoana în cauză le poseda în exces față de aria sa echitabilă de oportunități"25. Pentru ca a doua inferență a argumentului egalității oportunităților să fie validă e nevoie, cu alte cuvinte, de un argument care să probeze că indivizii care se îmbolnăvesc beneficiază de mai puține oportunități decât este sau ar fi echitabil să beneficieze. Singurul argument care ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în respingerea ideii că serviciile medicale sunt singurul factor controlabil social care are o contribuție cauzală semnificativă la starea de sănătate a indivizilor. Aceasta deoarece această idee ar putea fi una dintre principalele presupoziții aflate în spatele celei de a doua inferențe specifice argumentului egalității oportunităților. Această idee este, însă, observă Sreenivasan, falsă. Serviciile de îngrijiri medicale nu sunt singurul factor cu o contribuție semnificativă la starea de sănătate a populației care este controlabil social. Inclusiv determinanții sociali (acei factori de influență
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât prin intermediul unei a treia judecăți, inferența este mijlocită și se constituie în raționament. c) Raționamentul Gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât prin intermediul unei a treia judecăți, inferența este mijlocită și se constituie în raționament. c) Raționamentul Gândirea este procesul prin care se ajunge la un nou adevăr, pornindu-se de la o serie de adevăruri vechi . Forma logică pe care o capătă trecerea de la reflectarea unor raporturi la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
nu respectă aceste legi, desigur ca ea nu este validata de realitate. In gândire acționează, deopotrivă, legea identității, în virtutea căreia s-au format noțiunile, legea non contradicției, conform căreia s-a alcătuit judecata, legea terțiului exclus, potrivit căreia se desfășoară inferențele nemijlocite, și legea rațiunii suficiente, care asigură structurarea corectă a raționamentului, împiedicând gândirea să pună în concluzie mai mult decât este depozitat în premise. Sumar, ne vom referi pe rănd la fiecare dintre ele. Legea identității obligă gândirea ca într-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât prin intermediul unei a treia judecăți, inferența este mijlocită și se constituie în raționament. c) Raționamentul Gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât prin intermediul unei a treia judecăți, inferența este mijlocită și se constituie în raționament. c) Raționamentul Gândirea este procesul prin care se ajunge la un nou adevăr, pornindu-se de la o serie de adevăruri vechi . Forma logică pe care o capătă trecerea de la reflectarea unor raporturi la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
nu respectă aceste legi, desigur ca ea nu este validata de realitate. In gândire acționează, deopotrivă, legea identității, în virtutea căreia s-au format noțiunile, legea non contradicției, conform căreia s-a alcătuit judecata, legea terțiului exclus, potrivit căreia se desfășoară inferențele nemijlocite, și legea rațiunii suficiente, care asigură structurarea corectă a raționamentului, împiedicând gândirea să pună în concluzie mai mult decât este depozitat în premise. Sumar, ne vom referi pe rănd la fiecare dintre ele. Legea identității obligă gândirea ca într-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
gândirii și limbajului nostru, dar o trăsătură care eludează puterile noastre de expresie“47. „Logica limbajului“ și „logica lumii“ nu sunt în Tractatus două ordini distincte. Nu poate fi vorba despre explicarea logicii limbajului prin logica lumii sau de o inferență de la logica limbajului la logica lumii. Nu trebuie să știm nimic despre obiecte independente de limbaj pentru a putea determina dacă printr-un anumit simbolism putem da de o descriere adevărată sau falsă a faptelor. Oricât de surprinzător ar putea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]