5,771 matches
-
se afla sus, pe terasamentul de cale ferată, alesese drumul cel mai scurt de la serviciu spre casă, pășea din traversă în traversă, în afara ecartamentului, furată de gânduri... Un marfar se apropia. Ea mergea liniștită, parcă urca pe o scară a infinitului. Colosul aluneca pe șinele ce străluceau în soare și se depărtau în văzduhul fremătând a primăvară. Liniștea acelei zile era ciripită de trilurile discrete ale păsăricilor în zborul lor harnic. Doar câțiva pași până la ea mai avea locomotiva ce se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
efemeritate mângâie cu nerăbdare clipele în trecerea lor peste chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei în magii desăvârșite, ce aduc o parte din cuprinsul infinitului în raiul multicolor călătorind lent deasupra colinelor din zări, ținând respirații îndelung ațintite, aproape pierdute, către ele. Lumina difuză a spectacolului celest îmbrățișează culmile semețe, ... Citește mai mult Lângă margini de lume ajung plutind pe nori, în tăceri prelungi, asurzitoare
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
efemeritate mângâie cu nerăbdare clipele în trecerea lor peste chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei în magii desăvârșite, ce aduc o parte din cuprinsul infinitului în raiul multicolor călătorind lent deasupra colinelor din zări, ținând respirații îndelung ațintite, aproape pierdute, către ele.Lumina difuză a spectacolului celest îmbrățișează culmile semețe, ... VII. STRĂIN ÎN VISE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2291 din 09
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
venind adesea din direcția negativă, primând și biruind într-un final bruma chemării înălțării spirituale, ... IX. POEȚILOR... ( DE ZIUA LOR), de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017. De s-ar opri o clipă în loc infinitul, Și-ar poposi odată cu el răsăritul, Prin versurile sufletelor poeților, Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!... În curgerea cristalină a lacrimilor Ar îngheța toată atingerea patimilor... Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă, Împletind seninul cu picături de rouă... Speranțe
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ar schimba! Oh, poeților, cerul le este destinat, În nemărginirea-i să-și afle harul lăsat!... Scrisă de ziua poeților, ~ 21.03.2017 ~ la ceas de seară târzie. ( foto: internet.) ... Citește mai mult De s-ar opri o clipă în loc infinitul, Și-ar poposi odată cu el răsăritul,Prin versurile sufletelor poeților,Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!...În curgerea cristalină a lacrimilorAr îngheța toată atingerea patimilor...Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă,Împletind seninul cu picături de rouă...Speranțe ar
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
martie 2017. Dacă fiecare vis măreț ar motiva îndeajuns toți oamenii să lupte pentru el, am trăi într-o lume în care visele ar înălța destinele... Porți pe rând se deschid invizibil către orizonturi necunoscute, în timp ce pași ai sufletelor explorează infinitul, prin ochi avizi de navigator pământean, neosteniți de înaintarea prin timp și oboseala învingerii istovitoare a greutății lor lăsate tot mai apăsătoare în ceața densă împletită în nuanțe diferite ale provocărilor. Viața devine în ochii eului veghind mereu meditator un
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
mai mult Dacă fiecare vis măreț ar motiva îndeajuns toți oamenii să lupte pentru el, am trăi într-o lume în care visele ar înălța destinele...Porți pe rând se deschid invizibil către orizonturi necunoscute, în timp ce pași ai sufletelor explorează infinitul, prin ochi avizi de navigator pământean, neosteniți de înaintarea prin timp și oboseala învingerii istovitoare a greutății lor lăsate tot mai apăsătoare în ceața densă împletită în nuanțe diferite ale provocărilor.Viața devine în ochii eului veghind mereu meditator un
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
duios îmi șoptea, Vegheat sub străluciri blânde de stea, Reflectate pe cer, printre ramuri, Pe sticla subțire de la geamuri, Pe care stau, așezate-n colțuri, Flori de gheață pitite sub aburi... Șoptea povești desprinse din clipe Ce-au curs înspre infinit, în pripe, Risipite-n tăceri și lacrimi seci, Printre răstimpuri cu atingeri reci, Ce astăzi pătrund în oglinzi nude Cu ecouri lungi prin simțiri surde... Nu mai e loc in jur de amintiri, De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
timpul duios îmi șoptea,Vegheat sub străluciri blânde de stea,Reflectate pe cer, printre ramuri,Pe sticla subțire de la geamuri,Pe care stau, așezate-n colțuri,Flori de gheață pitite sub aburi...Șoptea povești desprinse din clipeCe-au curs înspre infinit, în pripe,Risipite-n tăceri și lacrimi seci,Printre răstimpuri cu atingeri reci,Ce astăzi pătrund în oglinzi nudeCu ecouri lungi prin simțiri surde...Nu mai e loc in jur de amintiri,De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin doar
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Cum, din străbuni, așa toți auzeam!... XVII. ASCENSORUL VIEȚII, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. Viața e un ascensor programat doar să urce! Odată ce am pășit în el, acesta doar urcă, treptat, spre infinit, iar niciodată nu coboară, în pofida orizonturilor ce se deschid împrejur permanent, și a ființei, ce uneori și-ar dori din răsputeri să reia un drum de la început, de la o anumită răscruce a existenței sale... Savurăm momente ale realității firești, când
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
care pașii se pierd, pe rând, fugitiv și sistematic, în negura din ce în ce mai îndepărtată, ce cuprinde, acaparând veșnic, trecerea zilelor... Citește mai mult Viața e un ascensor programat doar să urce! Odată ce am pășit în el, acesta doar urcă, treptat, spre infinit, iar niciodată nu coboară, în pofida orizonturilor ce se deschid împrejur permanent, și a ființei, ce uneori și-ar dori din răsputeri să reia un drum de la început, de la o anumită răscruce a existenței sale...Savurăm momente ale realității firești, când
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
s-a vindecat,... XIX. ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Nu de puține ori căutăm refugiul propriului suflet în libertatea minții, a leagănului zborului propriilor gânduri spre infinit... Ființa ne devine precum o bancă așezată în mijlocul întinderii pustii ce se deschide către orizonturile nesfârșite dimprejur, pe care aripile obosite ale sufletului poposesc, odihnindu-se, extrăgându-și esența propriei liniști, din tăcerea absolută... Valul de speranțe ce inundă marginile
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii... Citește mai mult Nu de puține ori căutăm refugiul propriului suflet în libertatea minții, a leagănului zborului propriilor gânduri spre infinit... Ființa ne devine precum o bancă așezată în mijlocul întinderii pustii ce se deschide către orizonturile nesfârșite dimprejur, pe care aripile obosite ale sufletului poposesc, odihnindu-se, extrăgându-și esența propriei liniști, din tăcerea absolută...Valul de speranțe ce inundă marginile
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
umbre vii, Răzbat, alunecând lent, dorințe mii Și glasuri se aud cum le strigă-n zări Cu ecouri ce se sting în dulci chemări... Lumini ce străbat prin margini de lume Călăuzesc mereu zboruri de nume, În curgerea celestă spre infinit, Glorios le e drumul lor nesfârșit... Destinul își urmează măreț cursul Îl așteaptă-n tăcere Universul Dincolo de orice, de nori și tristeți De iluzii, ori mari împliniri în vieți... Călătorind spre paradisul promis, Deasupra lumii precum un larg abis, Se
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
de stele și umbre vii,Răzbat, alunecând lent, dorințe miiși glasuri se aud cum le strigă-n zăriCu ecouri ce se sting în dulci chemări...Lumini ce străbat prin margini de lumeCălăuzesc mereu zboruri de nume,În curgerea celestă spre infinit,Glorios le e drumul lor nesfârșit...Destinul își urmează măreț cursulîl așteaptă-n tăcere Universul Dincolo de orice, de nori și tristețiDe iluzii, ori mari împliniri în vieți...Călătorind spre paradisul promis,Deasupra lumii precum un larg abis,Se-ncheie al
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
înspre luna care trece, În pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață! Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări, Peste toate își înalță sublim tronul menit, Stele și felinare călăuzesc plecări, Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit... Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere, ... Citește mai mult Dacă viața întreagă ar fi doar un vis,Aș alege să fie al unei nopți de iarnă...În care, înaintând în
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
înspre luna care trece,În pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață!Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări,Peste toate își înalță sublim tronul menit,Stele și felinare călăuzesc plecări,Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit...Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere,... XXIV. SENINUL CLIPELOR EXISTENȚEI, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. Seninul, dacă umple "cerul" sufletului, e tot
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Într-un final cert, însă neprevăzut, va veni acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
se stingă încet durerea ... Citește mai mult Într-un final cert, însă neprevăzut, va veni acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cine ești copilărie stea întunecată-n pumni m-ai pierdut fir-ar să fie fluierând pe sub aluni Stea întunecată-n pumni cine naiba te-a vrăjit dacă n-ai cum să mă suni dincolo de infinit Cine naiba te-a vrăjit m-ai pierdut fir-ar să fie pe muchia de cuțit cine ești copilărie Stea întunecată-n pumni ai răspunde nu știi cum Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN / Costel Zăgan : Confluențe
UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383798_a_385127]
-
care o dorea s-o audă și care îl poartă prin toate labirinturile firii sale cu toleranță, când cu furie, ori acele sonore îi pot atinge un punct din simțiri, asemenea chinezului cu acupunctura, și-l duce virtual hăt, spre infinituri. Artele nu se pot compara între ele, fiecare fiind de sine stătătoare, creând o lume specifică sau aparte, originală și completă. Dar în schimb, ele pot conlocui, ori să provoace inspirații pentru creație în alte genuri, sau în alte domenii
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
care tu le vezi scoici le așezi de mic în turnuri. numai acolo te descalți dincolo de limanul lor păstrezi ghetele mereu în picioare cu șireturile dezlegate ești pescarul de litere și lunecoasa ființă a apelor numeri spiralele neîncetat în căutarea infinitului deplin seară de seară tropotul plecării tale animă hăul dintre turnuri pod devine apoi povestea merge mai departe scenariul își urmează mișcarea în spatele cortinei un afiș anunță poate aiurea poate nu: atenție! cad umbre... Anne Marie Bejliu, 18 octombrie 2014
CAD UMBRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383811_a_385140]
-
lor spirituale”. Am alăturat imaginile celor două cărți întrucât ambele sunt dialoguri cu conexiuni și inflexiuni din cele mai firești, cu noduri și coduri etice, estetice și-n aproximări măsurabile. E ceva vreme de când mi-am făcut casa la marginea Infinitului, pe scara Tympului, pe treapta sărbătorii veștilor bune. Cartea aceasta este o Veste Bună atât pentru că-i o carte scrisă cu inima, spre vindecarea rănilor, cât și pentru faptul că literatura și terapia merg mână-n mână-n mână. Vorba
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
-mă privirea să-ți alint Și ochii plânși învață-mă să-i șterg, În nopți tăcute,clinchet de argint, Învață-mă pe care drum să merg. Arată-mi unde-i nemărginirea Și unde a sfârșit timpul trecut, Voi chema din infinit iubirea Făr-acea teamă de necunoscut. Fii gândul meu, gând voi fi cu tine Iar zâmbetul nu-mi va mai fi umbrit, Cu teamă a unei nopți creștine Si voi gusta din fructul cel oprit. Învață-mă privirea să-ți iubesc
DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380145_a_381474]
-
Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016. Urmașilor mei, copiii Ploaia este bucuria copiilor, Culori, mirosuri distincte, Ce semne ne aduce vara? Un ghid ilustrat al armoniilor. Fiece zi - o uimire. Posedați suntem de intuiția particularului, Infinitul ne produce greață. Cum poate vocea Kostromarului? Tristețea zorilor la execuție. A amurgului pentru un om părăsit. A amiezii pentru un om flămând. Din pânza radioului - un glas hârâit. Urmașilor mei eu nu le scriu, Nu voi pleca într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]