5,794 matches
-
părinți lui. Ce scandal se iscase, aproape că împărțise satul în două. Câtă bârfă și câte jigniri se rostiseră în cuvinte grele. Nu putea răspunde, erau părinți lui, nu le putea vorbi urât. Tăcuse , dar nu putea să suporte la infinit , nu putea suporta gândul că din vina ei familia lui se dezbină. Se hotărâse să pună capăt relației. Nopți întregi n-a dormit făcându-și curaj pentru ai spune decizia ei. Cu câtă durere a rostit cuvintele de despărțire, cu
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nu am gândit despre gândire nu m-am jucat jucând cu mine, și nu am aflat cum de ființa se abhoră de aceea mă găsesc găsit în horă în asfințitul răsărit de dincolo de infinitul ce-i finit. Nu înțelegi? Filosofie în absolut un petec de mândrie... Atât! Referință Bibliografică: Un petec de mândrie / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1977, Anul VI, 30 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa
UN PETEC DE MÂNDRIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1464590883.html [Corola-blog/BlogPost/378961_a_380290]
-
Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Portret În depărtări arunci a ta privire, Ce-mi pare că îmbracă unui înger chipul, Din care izvorăsc adânci și reci lumine, A cărei strălucire cuprinde infinitul. Și ochi-ți verzi sprânceana-ncet ridică, Când nerostite întrebări te cheamă, Lacrimă și iubire prinse-ntr-o panglică, Ți-ascunde sufletul ca într-o ramă. Iar glasul tău semeț străbate zarea, Când luneci pe al vieții val, Miresme de
PORTRET de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Portret_cornelia_viju_1328616391.html [Corola-blog/BlogPost/346701_a_348030]
-
îndoială, după aceea înfrunt situația și mă lupt. Și nu atât pentru a câștiga, cât pentru a-mi recâștiga respectul față de mine însumi. - Relația cu divinul, altfel spus cu acea parte care rămâne neatinsă în noi și ne unește cu infinitul. - Divinitatea, acest nucleu, această particulă indestructibilă care leagă fiecare ființă de univers și îi confirmă că are un loc al ei în marele întreg. - Sensul trecerii noastre pe Pământ poate fi tocmai acela de a primi viața, de a-i
Jacques Salomé – Curajul de a fi tu însuţi. Prezentare și selecție, de Adi Popescu by http://revistaderecenzii.ro/jacques-salome-curajul-de-a-fi-tu-insuti-prezentare-si-selectie-de-adi-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339375_a_340704]
-
Am fost aici) sau:,,Îmi picură în suflet doar lumină / Și-mi este viața-n clar de lună. / Din soare sar scântei înmiresmate / Și îmi vorbește îngerul în șoapte”( Îngerul în șoapte). Conținutul volumului se structurează pe subtitluri simbolice precum: Infinitul iubirii, Natura, farmec și suferință, Durerea lumii, Devenire ș.a. Autoarea mânuiește cu talent atât formula clasică precum și pe cea modernă. În subcapitolul ,,Infinitul iubirii” putem descifra caracterul duioșiei și al iubirii feminine, cu dăruire, blândețe și mângâiere. Aici autoarea este
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
Și îmi vorbește îngerul în șoapte”( Îngerul în șoapte). Conținutul volumului se structurează pe subtitluri simbolice precum: Infinitul iubirii, Natura, farmec și suferință, Durerea lumii, Devenire ș.a. Autoarea mânuiește cu talent atât formula clasică precum și pe cea modernă. În subcapitolul ,,Infinitul iubirii” putem descifra caracterul duioșiei și al iubirii feminine, cu dăruire, blândețe și mângâiere. Aici autoarea este stăpânită de sentimentul Cristic, amintindu-ne de Vasile Voiculescu: Iisus,, S-a născut în vis de dor și în taină călătoare” spune autoarea
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > MARIN MIHAI: LISABONA.CEREMONIA DE DECERNARE A TITLURILOR ONORIFICE AMICUS ROMANIAE 2012 DE CĂTRE ICR Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Un afiș înfățișând Coloana Infinitului, monumentul emblematic creat de sculptorul Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu în anii 1930, anunță ceremonia de decernare a titlului onorific Amicus Romaniae. Acesta a fost instituit în urmă cu patru ani, spre a distinge personalitățile din sfera de acțiune a Institutului
LISABONA.CEREMONIA DE DECERNARE A TITLURILOR ONORIFICE AMICUS ROMANIAE 2012 DE CĂTRE ICR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_lisabonaceremonia_de_decer_mihai_marin_1330019991.html [Corola-blog/BlogPost/357937_a_359266]
-
veșnicie, descoperi, la fel și astfel de cărți, ce, ca printr-un miracol, le vei reciti încă o dată. Așa îți va dictă sufletul, inima, constiinta. De aici, decoperim, că nu e nimic mai înălțător decât curgerea insondabila a timpului- spre infinit, spre adâncurile misterioase ale cunoașterii omului. Dar în încercarea de a-i bloca pe alții, de a le stopa clipele, ce ar vrea să le ofere, te pierzi, nu mai ești pretutindeni, nu mai poți există "în stropul cel de
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1451389875.html [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
povești auzite în Muzeul ASTRA 3. Valentin Țigău SRR - pentru reportajul Love Story pe frontul de Vest Simona Nicoleta Lazăr - premiul de excelență în jurnalism pentru promovarea satului românesc. Producții de televiziune 1. Daniel Roxin - (freelancer), pentru scurt-metrajul „Enigma Coloanei Infinitului” 2. Daniela Apostoaie - (freelancer), pentru documentarul „Destine - Copil pe muche de bisturiu” 3. Cristina Munteanu, Antena 1 Pitești - pentru interviul cu Acad. Constantin Bălăceanu-StolniciL Larisa Avram, Luiza Fulea și Bogdan Ghițulescu, producători la TVR 2 - Premiul special al juriului pentru
GALA PREMIILOR UZPR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1458552810.html [Corola-blog/BlogPost/380895_a_382224]
-
Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului acest murmur continuu al vieții pare să aibă un sens e ceva de care te poți prinde îți dă o mărime ( infinitezimală ce-i drept! ) în raport cu infinitul imens cu Dumnezeu față de care suntem infinit de departe neștiutori incapabili ceva îți spune totuși că merită să încerci că poți să cuprinzi Universul cu ochii închiși doar cu iubire ( cum spunea Einstein ) o forță egală cu Dumnezeu cu gravitația
ȘI TOTUȘI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1495882124.html [Corola-blog/BlogPost/366439_a_367768]
-
suficient pentru toți oamenii de pe Planeta Pământ. Teoretic: pentru simplu fapt că suntem programați genetic la un număr limitat de “cruci-multiple-înclinate “. Și practic: pentru că, depășindu-ne limita Hayflic (la femeile speciale nu e cazul, pentru că celula acestora se divide la infinit), intrăm într-o stare modificată a conștiinței prin care, având acces la intelectul-activ, Sursă de energie BEMF și a intuițiilor intelectuale prime conceput ca fiind Suflet viu, parte din sufletul lui Dumnezeu, putem deveni nemuritori. Dar, în sfârșit, asta e
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_amintiri_din_satul_constantin_milea_sandu_1346150638.html [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
Isabela a Spaniei... Cică, au pică mare și sunt geloși foc pe Regina asta latină, au descoperit ei că Ea acum ar putea fi nucleul cel mai fecund al latinității... dar, ca să omoare această celulă latină care se divide la infinit, mai întâi trebuie să-i îngenuncheze pe greci, s-o înmoaie pe I-greca și s-o împartă din doi în doi, apoi să facă iar flotări și lupte greco-romane cu etruscii și cu italiencele din peninsula, și gimnastică aerobică regală
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_amintiri_din_satul_constantin_milea_sandu_1346150638.html [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
reînnoit, de a depăși necontenit finitudinea sa. Libertatea este urcușul continuu spre Dumnezeu, originea infinită și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o împiedică să progreseze la infinit”. Urmează
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o împiedică să progreseze la infinit”. Urmează de aici că natura nu este ceva terminat, ci, datorită libertății, ceva în curs de a se face, o capacitate dinamică nesfârșită. „Creatura nu este în bine decât prin participare; ea nu a început numai odată să existe, ci
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
bine decât prin participare; ea nu a început numai odată să existe, ci în fiecare moment se observă cum începe, din cauza creșterii ei perpetue”. Natura umană și asemănarea ei cu Dumnezeu sunt de aceea una, căci amândouă înseamnă elanul spre infinit. „Virtutea are un singur hotar: lipsa de hotar. Cum ar ajunge deci cineva la marginea căutată, când nu află o margine?” Chiar faptul că natura umană este făcută să participe la Dumnezeu, și Dumnezeu nu are sfârșit, arată că ea
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
că ea, prin dorință, sau în creșterea ei, nu are un sfârșit. „De aceea, Binele fiind infinit în natura lui, participarea la el va fi și ea, în mod necesar, infinită în mișcarea ei, deci capabilă să se lărgească la infinit”. Deci pe drept cuvânt natura umană trebuie definită ca tensiune infinită. „A voi să tindă mereu spre o desăvârșire mai mare, este desăvârșirea însăși a firii umane”. Ea are în același experiența infinitului și a finitului, adică în fiecare clipă
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
ei, deci capabilă să se lărgească la infinit”. Deci pe drept cuvânt natura umană trebuie definită ca tensiune infinită. „A voi să tindă mereu spre o desăvârșire mai mare, este desăvârșirea însăși a firii umane”. Ea are în același experiența infinitului și a finitului, adică în fiecare clipă există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
ca tensiune infinită. „A voi să tindă mereu spre o desăvârșire mai mare, este desăvârșirea însăși a firii umane”. Ea are în același experiența infinitului și a finitului, adică în fiecare clipă există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește veșnic pe distanța dintre finit și infinit, dar este lansată prin dorință și
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
infinitului și a finitului, adică în fiecare clipă există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește veșnic pe distanța dintre finit și infinit, dar este lansată prin dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu e niciodată
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește veșnic pe distanța dintre finit și infinit, dar este lansată prin dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu e niciodată totul, dar e începutul totului, „mereu începutul infinitului”. „Condiția acestor experiențe ale infinitului este recunoașterea deosebirii neconfundate între natura divină, infinită ca act, și natura umană, infinită
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
finit și infinit, dar este lansată prin dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu e niciodată totul, dar e începutul totului, „mereu începutul infinitului”. „Condiția acestor experiențe ale infinitului este recunoașterea deosebirii neconfundate între natura divină, infinită ca act, și natura umană, infinită în potență” dar în același timp trăirea unei nepăsări, a unei participări a naturii umane la cea divină, a unei uniri
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
lansată prin dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu e niciodată totul, dar e începutul totului, „mereu începutul infinitului”. „Condiția acestor experiențe ale infinitului este recunoașterea deosebirii neconfundate între natura divină, infinită ca act, și natura umană, infinită în potență” dar în același timp trăirea unei nepăsări, a unei participări a naturii umane la cea divină, a unei uniri neamestecate. Dacă esența omului este
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
deosebirii neconfundate între natura divină, infinită ca act, și natura umană, infinită în potență” dar în același timp trăirea unei nepăsări, a unei participări a naturii umane la cea divină, a unei uniri neamestecate. Dacă esența omului este să fie infinitul în devenire, fuziunea sa cu infinitul ar distruge această esență, care nu este plenitudinea în sine, sau infinitul în act, ci participarea la plenitudinea divină ca deosebită de ea. În calitatea lui de creatură a lui Dumnezeu, omul este deosebit de
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
ca act, și natura umană, infinită în potență” dar în același timp trăirea unei nepăsări, a unei participări a naturii umane la cea divină, a unei uniri neamestecate. Dacă esența omului este să fie infinitul în devenire, fuziunea sa cu infinitul ar distruge această esență, care nu este plenitudinea în sine, sau infinitul în act, ci participarea la plenitudinea divină ca deosebită de ea. În calitatea lui de creatură a lui Dumnezeu, omul este deosebit de Creator, dar și unit cu El
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]