1,564 matches
-
orală. Dacă infecția nu prezintă tendință la difuziune probabil că germenul este stafilococul, antibioticul indicat fiind Oxacilina sau Cloxacilina (peniciline de semisinteză cu acțiune și pe stafilococii penicilinazosecretori). Dacă, dimpotrivă, infecția are tendință la difuziune (celulită, limfangită, adenopatii cu caracter inflamator acut), foarte probabil este implicată o specie de streptococ βhemolitic; acesta este sensibil la Penicilină, însă posibilitatea (destul de frecventă) de asociere streptococ + stafilococ, impune folosirea unor antibiotice active pe ambii germeni ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și bactericid pe streptococ
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
interesează parțial sau total (în „potcoavă”,”turniola”). Etiopatogenie: Cel mai frecvent agent etiologic este stafilococul; de asemenea se poate întâlni asocierea stafilococ + streptococ. Germenii pot fi inoculați prin manichiură, înțepături, mai ales pe o igienă locală precară. Odată instalat procesul inflamator, partea cornoasă a unghiei se comportă ca un corp străin perpetuând infecția [3]. De asemenea, infecția se poate propaga de la un panarițiu subunghial. Există și infecții cronice determinate de fungi, necesitând tratamente de lungă durată. Clinic, paronichia acută se prezintă
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
de vedere patogenic, excluzând etiologia micotică, se pare că botriomicomul ia naștere și se dezvoltă dintr-un burjon cărnos care evoluează spre hipervascularizație, sub influența microbilor banali și în special a stafilococului piogen. Unii autori, consideră botriomicomul ca un țesut inflamator, cu o dezvoltare exagerată a neovaselor (granulom); rezecția sa cu lama bisturiului sau prin chiuretare fiind suficientă. Alții îl consideră ca pe o veritabilă tumoră cu tendință la recidivă dacă nu practicăm o excizie completă, circumscriind tumora în piele sănătoasă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Fournier) [15]. Necroza consecutivă microtrombozelor vasculare afectează atât pielea cât și straturile profunde. Zona afectată, inițial foarte dureroasă, devine ulterior insensibilă prin distrugerea nervilor senzitivi. Procesul se extinde în continuare în țesutul celular, fascii și mușchi cu apariția unui edem inflamator palid, uneori cu producere de gaz și evoluție către necroză. Febra, tahicardia și șocul consecutive toxemiei apar în primele ore. Tratamentul include resuscitare și echilibrare hidroelectrolitică, antibioticoterapie în triplă asociere (penicilină, metronidazol, aminoglicozide) precum și abord chirurgical precoce cu excizie și
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
amplificarea în cascadă a reacțiilor generale. De aceea administrarea de antienzime (Trasylol® , Gordox® ) este pe deplin justificată la mării arși. Leziunile de arsură determina eliberarea unor substanțe biologic active produse în cantități variabile în funcție de diferitele stadii ale reacției de tip inflamator prin care organismul se manifestă la acest tip de agresiune. Astfel se discută despre două grupe majore de mediatori chimici după proveniență lor fie din celule fie din plasma. 15.7.1. SUBSTANȚELE BIOLOGIC ACTIVE PROVENITE DIN CELULE Pot fi
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
modifică aspectul clinic: zona devine mai congestivă și proeminentă ca urmare a unui edem traumatic. Sunt manifestările clasice ale "loviturii de riglă" pe o extremitate; reacțiile moderate (medii) sunt consecințe ale unor traumatisme mai importante: fenomenele ce apar au caracter inflamator, sunt vii și persistente. Elementul vascular este dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt proces inflamator de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulației locale și rezistența fiecărui țesut la anoxie. Aceste manifestări sunt
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
o tulburare vasomotorie de tip simpatico-motor care se instalează ca urmare a unei contuzii sau a unor traumatisme repetate. Regiunea cea mai afectată este fața dorsală a mâinii. Edemul este dur, dureros, elastic și cald, ceea ce îl deosebește de edemul inflamator. Pielea este palidă sau cianotică, cu hiperhidroză și hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei degetele libere și urcă spre antebraț unde se termină printr-o brățară circulară. Evoluția este imprevizibilă. Clinic este afectată mai ales flexia mâinii și a degetelor, însoțită
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
venoase superficiale proeminente poate fi rezultatul unei hipertensiuni portale (ciroză decompensată vascular) care uneori poate îmbrăca un aspect caracteristic „capul de meduză” (prin hipertrofierea venelor periombilicale). Edemul reprezintă infiltrarea cu lichide a țesutului celular subcutanat; poate fi localizat sau generalizat, inflamator și neinflamator. Cauzele pot fi multiple: afecțiuni cardiace (insuficiență cardiacă cronică), renale, disproteinemii, casexie (edeme neinflamatorii), alergice (Quinke), mixedemul (hipotiroidie), sindrom Milroy (edem cronic congenital al membrelor inferioare), etc. d. Sistemul osteo-articular; se vor decela deformații osoase (post-rahitism, fracturi), discontinuități
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pentru inducerea imunității active prin vaccinare (antitetanos, antidifteric etc.); în schimb, proprietatea de antigenicitate rămâne prezentă în urma denaturării. endotoxinele sunt lipozaharide din structura peretelui bacterian al germenilor Gram negativi care sunt eliberate în circulație prin distrugerea bacteriilor provocând un răspuns inflamator de intensitate crescută al gazdei, uneori ajungând chiar până la șoc septic. Dezvoltarea germenilor poate avea loc la poarta de intrare sau la distanță prin toxine. Infecția apare ca rezultat al dezechilibrului care intervine în relația dintre virulența germenului (potențialul patogen
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
pentru apariția infecției o constituie iritațiile sau microleziunile epiteliale secundare prezenței unor corpi străini. Cele mai frecvente cauze ale infecțiilor nosocomiale datorate scăderii capacității locale de apărare a gazdei sunt tuburile de dren, cateterele venoase sau urinare, endoprotezele respiratorii. Procesul inflamator acut apărut prin traversarea barierei epiteliale limitează infecția la poarta de intrare. În continuare intervin mecanismele imunologice nespecifice, specifice, umorale și celulare care determină vasodilatație cu creșterea fluxului sanguin regional, creșterea permeabilității capilare cu apariție exsudatului plasmatic, un important aflux
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
avantajul unei intervenții rapide care permite depășirea perioadei până la intrarea în acțiune a mecanismelor imunologice specifice. Imunitatea nespecifică celulară se datorează polimorfonuclearelor și monocitelor, iar cea umorală sistemului complement, kininelor, prostaglandinelor, leukotrienelor. Infecția bacteriană, datorită chemotactismului substanțelor eliberate din focarul inflamator, determină trecerea în circulație a unor precursori medulari însoțită de creșterea numărului de polimorfonucleare circulante care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de limfocite) cu efect citostatic și citotoxic; este un important factor de catabolism proteic intens (numit din acest motiv și cașectină) care activează în cursul proceselor neoplazice sau inflamațiilor cronice. Factorul de necroză tumorală în asociere cu interleukina-1 inițiază răspunsul inflamator sistemic (faza acută) caracterizat clinic prin febră (sinteza de PGE2 la nivelul centrului de termoreglare), iar paraclinic prin leucocitoză, hiposideremie, hipoalbuminemie și sinteza de proteine de fază acută (proteina C reactivă, proteina serică amiloid A etc.). De asemenea, împreună cu interleukinele
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
creșterea permeabilității capilare). Tehnicile moderne de terapie urmăresc stoparea factorilor care determină producerea de citokine, blocarea acestora sau a receptorilor celulelor efectoare. Sistemul complement are un rol foarte important în răspunsul imun nespecific umoral prin distrugerea bacteriilor și inițierea răspunsului inflamator. Activarea acestui sistem se realizează fie pe cale clasică (complexe antigenanticorp), fie pe cale alternă (structuri de pe suprafața bacteriilor) și are ca efect fixarea pe suprafața microorganismelor a unor complexe proteice cu rol opsonizant sau litic. Totodată, activarea factorilor complementului determină vasodilatație
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
la distrugerea ei, cu eliberarea în interstițiu a enzimelor lizozomale (starteri ai inflamației Frimmer). Acțiunea litică a acestora produce metaboliți intermediari (aminoacizi, polipeptide, aminozaharide) care vor sta la baza evenimentelor fiziopatologice ulterioare. Dintre polipeptide, cele mai importante în evoluția procesului inflamator sunt histamina, serotonina și bradikinina. Prima etapă evolutivă este hiperemia, care se produce sub acțiunea polipeptidelor vasoactive; histamina determină vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare, serotonina dă vasodilatație, iar bradikininele produc, în afară de vasodilatație și leziuni vasculare. Aceste evenimente conduc la cea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
hiperemia, care se produce sub acțiunea polipeptidelor vasoactive; histamina determină vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare, serotonina dă vasodilatație, iar bradikininele produc, în afară de vasodilatație și leziuni vasculare. Aceste evenimente conduc la cea de-a doua etapă de evoluție a inflamației, exsudatul inflamator, care prin leziunile endoteliului vascular și creșterea permeabilității capilare determină acumularea de fluide în spațiul interstițial, cu creșterea de volum (tumor) a regiunii afectate. Creșterea de volum comprimă terminațiile nervoase, iritație la care se adaugă și acidoza tisulară, prin acumularea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de migrarea leucocitară, sub influența chemotactică a fracțiunilor de complement, factorilor bacterieni și a limfokinelor eliberate în focar, prin care PMN și macrofagele traversează, în cadrul procesului de diapedeză, peretele capilar. Prezența acestei cantități crescute de sânge și lichide în focarul inflamator duce la creșterea temperaturii locale (calor). Edemul și leziunile propriu-zise pe de o parte, la care se adaugă durerea provocată de mișcare conduc la o indispoziție funcțională a segmentului afectat (functio laesa). Exsudatul inflamator are multiple roluri în evoluția procesului
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de sânge și lichide în focarul inflamator duce la creșterea temperaturii locale (calor). Edemul și leziunile propriu-zise pe de o parte, la care se adaugă durerea provocată de mișcare conduc la o indispoziție funcțională a segmentului afectat (functio laesa). Exsudatul inflamator are multiple roluri în evoluția procesului: fluidele exsudate conduc la acumularea lor în spațiul interstițial și la un efect de diluție asupra factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
presiunii osmotice intracapilare conduc la creșterea presiunii de filtrare eficace la nivel capilar cu apariția edemului și creșterea fluxului limfatic. Acțiunea factorilor chemotactici are drept urmare migrarea leucocitară, acestea marginalizându-se din curentul axial capilar prin diapedeză. Acumularea leucocitelor în focarul inflamator este urmată de creșterea fagocitozei. Aceasta se realizează de către PMN (a căror durată medie de viață este de 1-3 zile) și de macrofage (durata lor medie de viață fiind de luni și chiar ani de zile). Acest proces este favorizat
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
să îndepărteze bacteriile și pacientul nu devine conștient de boala pe care o putea contracta în situația în care apărarea organismului nu făcea față calitativ sau cantitativ aportului de agenți patogeni, când rezoluția nu ar fi avut loc, urmarea procesului inflamator fiind supurația. Aceasta evoluează în mai multe etape succesive, inflamația fiind urmată de formarea puroiului din bacteriile și leucocitele distruse. Puroiul are o reacție ușor alcalină și este înconjurat de membrana piogenă. Membrana piogenă subțiază prin acțiunea ei distructivă țesuturile
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
masei tumorale cu organele vecine. Deși CT permite aprecierea dimensiunilor ganglionilor limfatici, EUS adaugă informații asupra limitelor demarcării, intensității și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv și nu evidențiază micrometastazele ganglionare. Sensibilitatea medie în detectarea 44 ganglionilor maligni de 89%. Dacă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
sindromului metabolic. La ora actuală, biomarkerii proinflamatori cei mai studiați în legătură cu efectele cardiovasculare și metabolice sunt cei redați în tabelul 1.3.2. În mod indirect, tratamentele estrogenice transdermice sau pe cale orală au dovedit un efect de scădere a markerilor inflamatori, cu excepția matrix metaloproteinazei-9 (MMP-9) și a proteinei C reactive [36]. Mai multe studii de dimensiuni relativ mici au evaluat dimorfismul sexual al markerilor inflamatori, în special în legătură cu riscul de diabet zaharat tip 2, rezultatele fiind adesea contradictorii. În Hoorn Study
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mod indirect, tratamentele estrogenice transdermice sau pe cale orală au dovedit un efect de scădere a markerilor inflamatori, cu excepția matrix metaloproteinazei-9 (MMP-9) și a proteinei C reactive [36]. Mai multe studii de dimensiuni relativ mici au evaluat dimorfismul sexual al markerilor inflamatori, în special în legătură cu riscul de diabet zaharat tip 2, rezultatele fiind adesea contradictorii. În Hoorn Study, un studiu olandez, proteina C reactivă (CRP) s-a asociat în mod semnificativ cu riscul de diabet zaharat tip 2 numai la sexul masculin
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mai înalte la femei se mențin la nivelul tuturor grupurilor etnice [43]. Aceste date sugerează faptul că inflamația cronică are o importanță aparte în patogeneza sindromului metabolic la femei. Dimorfismul sexual al CRP-hs sugerează existența unei intervenții hormonale în mecanismul inflamator, care necesită investigații suplimentare. Biomarkerii țesutului adipos Dimorfismul sexual al sindromului metabolic derivă, în mare parte, din modalitatea diferită de acumulare a lipidelor la femei și la bărbați; în timp ce femeile în premenopauză au tendința de depozitare periferică, subcutanată a țesutului
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
se exprimă prin secreția unor markeri recunoscuți (tabelul 1.3.3). Femeile în perioada fertilă au un nivel al adiponectinei serice mai înalt față de bărbați, la aceeași greutate corporală, dar acesta scade post-menopauză [46]. Valorile sunt diminuate suplimentar de statusul inflamator, de stresul oxidativ și de unii hormoni - testosteron, glucocorticoizi, hormonul de creștere și prolactină -, în timp ce nivelul estrogenilor nu pare să influențeze decisiv adiponectinemia. Aceasta este invers proporțională cu masa grasă abdominală, fiind scăzută la femeile cu acest tip de distribuție
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]