982 matches
-
de cicoare • 600 g broccoli curățat • 2 mere renete (galbene) • un cartof fiert • hașmă • parmezan ras • unt • ulei de măsline • sare • piper Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 110 kcal/porție Fără ouă Ușoare și savuroase Mod de preparare: Inflorescențele de broccoli se fierb în apă clocotită și sărată, se scot înainte să se înmoaie și se pasează împreună cu cartoful fiert, puțin ulei, sare, piper și 2 linguri de parmezan ras, până când se obține un piure. Cicoarea se curăță de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
ouă Ușor și savuros Mod de preparare: Căpățâna de broccoli se curăță de cotor, se desface în buchețele, se spală și se fierbe în apă clocotită și sărată. Cartofii se fierb separat, cu tot cu coajă, în apă inițial rece și sărată. Inflorescențele de broccoli se scurg, se pasează în robotul de bucătărie, apoi se transferă piureul obținut într-o tigaie și se fierbe la foc iute, până când se evaporă toată zeama. Cartofii fierți se curăță de coajă înainte de a se răci, se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
bulbi de mărar, ciupercuțe, ciuperci de cultură, arpagic, broccoli, foi de varză, sfeclă) • usturoi • ulei de măsline • sare • piper Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 91 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Foile de varză, arpagicul, inflorescențele de broccoli, bulbii de mărar și morcovii se fierb 5 minute în apă cu sare. Se taie toate legumele în bucăți mai mari, atât cele crude, cât și cele fierte. Se rumenește un cățel de usturoi în 4 linguri de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă suma de activități din ziduri și se îngroapă înăuntru cînd să mai lase treburile, gardurile inflorescență alb-verzuie, metri de liane, nu este hamei de floră spontană, troița pe temelie de beton, mulțime de flori au scos în fața casei, șir de glastre roșii, bătrînul la masă lăsat pe ele, pădure din pornirea dealului, șesul aduce frigul umbrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nunta urzicilor, ce s’ar fi ales din șansele mele de a ajunge să prind votarea bugetului? „Radioalmanah“, 21 martie 1998, ora 18,07 26. O metaforă În fiece an, peste drum de casă, un păducel se Împodobea cu smocurile inflorescențelor sale albe. Uneori se brodea chiar de ziua mamei; atunci păducelul se oferea ca un buchet, dar nesacrificat și, totodată sau mai ales, nevândut. Toamna, albul devenea roșu, oferindu-mi unul dintre deliciile copilăriei. Între timp, mama mi-a cedat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o parte a piesei esențiale a unei corăbii, un fel de coloană vertebrală, chila. Dar și Natura o cunoaște, tot prin eufemisme, chiar În gura unui popor la care ea, pălăria, s’a pripășit recent. O pălărie umblă după Soare: inflorescența florii-soarelui. Iar animalele, și ele fără a fi prea multe, agreează pălăria sau căciula. Cucul, o floare, care poate fi Geranium phaeum, plină de esențe volatile, un neam al inului sau Campanula patula, clopoțeii. Dar ce-i seamănă mai bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
galben de flori catifelate și parfumate, desprinse parcă din soare. Dacă îndrăznea cineva să se apropie de ei, primea binemeritata admonestare, succedată de un ecou prelung, avertisment adus cu modestie și pentru alți amatori de profanare a "frumuseților naturii". Îndată ce inflorescența trandafirilor atingea apogeul, paza de zi nu era de ajuns și atunci domnul A devenea și un conștiincios paznic de noapte, încât nu te mirai auzind cuvinte blânde ca acestea: Măgarule, de ce te uiți la trandafiri?! Vrei să-i rupi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a omului ca unic ghid în existență deschide capcane nebănuite, care pot avea efecte devastatoare. Gilbert Durand observa că din secolul al XIX-lea "Occidentul a intrat într-o zonă de înaltă tensiune imaginară", ca reacție la revoluția industrială, prin inflorescența romantică și ulterior simbolistă, care a explodat apoi în secolul XX în mijloacele audio-vizuale (efect pervers al raționalismului matematic, care excomunica imaginea, și care prin rafinarea tehnicilor științifice a "întronat regina facultăților umane", începând cu fotografia).264 Pozitivismul însuși s-
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se aplică la intervale regulate de timp, la acoperire, pentru prevenirea instalării și apoi a manifestării patogenilor specifici organelor aeriene (Alternaria, Fulvia, Phytophthora). Dirijarea regimului termic și a umidității din sere. Un regim termic corespunzător contribuie la formarea normală a inflorescențelor și a polenului și ca urmare a producției de fructe. Prin menținerea temperaturii peste 22 - 24oC se previne apariția simptomelor de Verticillium, temperatura optimă a ciupercii fiind de 15 -18 oC. În opoziție, pentru Fusarium menținerea temperaturii sub 20 oC
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se mai folosește la sosuri cu limba de vițel, cu carne de vițel, cu carne de porc și la sosurile de tomate. Caperele este un arbust mic, spinos și se gaseste în zona mediteraniană. De la aceste plante se folosesc numai inflorescențele, ele trebuie culese dimineață înainte de înflorire, din luna mai până în luna iulie. Mugurii sunt de marimea boabelor de fasole mici fiind considerați cei mai valoroși. Caperle se mai folosește la diverse preparate de pâine cu oregano și maghiran. El se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
răspuns...” (Drog) Ludicul face parte și el dintr-acest dans al iubirii de frumos: „Am botezat/ un om de zăpadă / avea un nas de păstârnac / ochi de nasturi.../ o oală ruginită / joben...” (Botez), iar descriptivul devine cunună binefăFătoare într această inflorescență de senzualitate: „ izvor născut / din adâncul muntelui / scâncet șoptit // limpede curgere / șerpuitoare cărare / rotunjind piatra...” (Izvor) Dacă ar fi să aleg un singur vers reprezentativ din acest volum de versuri, aș alege pe acela care v-ar convinge și pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
1976 și 1979, în județele din Ialomița, Călărași, Buzău, Iași, Vaslui și Vrancea, boala a produs pierderi de 35-40 % din recolta posibilă. Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tuberculi, tulpinile subterane și aeriene și uneori pe frunzele ce vin în contact direct cu suprafața pământului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, încrețite, datorită creșterii exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte seci și șiștave (fig. 73). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin sporii rămași în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Sporii pot produce infecții în primăvară direct pe embrionul seminței abia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele din tulpini, ca și producția de semințe, sunt de slabă calitate și de cantitate mică. Transmitere răspândire. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin semințele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din jur vor fi distruse prin stropiri cu formol. În câmp, tutunul va fi plantat între benzi de porumb, floarea soarelui sau cânepă, orientarea rândurilor fiind perpendiculară pe direcția vântului dominant. Recoltarea frunzelor, se face numai pe vreme uscată, iar inflorescențele plantelor de la care se recoltează sămânța vor fi protejate în pungi, pentru a evita infecțiile târzii. Boli produse de ciuperci 6.1.4. Putregaiul plantulelor de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm, alcătuită din internodii și noduri, cu ramificație monopodială. Pe tulpini se găsesc rudimente de frunze sub forma unor solzi mici. La locul de contact cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante. La roșii, vinete, lemn câinesc, cuscută, volbură și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub numele de "necroza măduvei tulpinilor", ce poate produce pierderi de până la 50 % la tomatele cultivate în seră. În România, Gh. Marinescu depistează bacterioza în 1982 la tomatele din sere. Simptome. Bacterioza se observă la plantele mature ce au 4-6 inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Micoplasmoze 8.5.2. Virescența florilor de la ridichi Virescence of garden radish Simptome. Plantele de ridichi prezintă în timpul înfloririi simptome clare de înverzire a petalelor. În celulele vaselor conducătoare s-a găsit micoplasma încă din 1972. Aceasta produce apariția de inflorescențe anormale, ce nu dau semințe. Bacterioze 8.5.3. Nervațiunea neagră a frunzelor de varzăXanthomonas campestris Boala a fost semnalată în SUA și studiată de L. Pammel și K.M. Smith la sfârșitul secolului trecut. În România boala a apărut ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale rădăcinilor și produce infecția generală, circulând prin vasele conducătoare. În depozite, atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Semințele obținute de la semincerii bolnavi, pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la plantele virotice sunt deformate, cu dungi galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face prin cicade dar și prin cuscută. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor bolnave din culturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]