459 matches
-
În acest sens am găsit adresa nr.4620/11 iunie 1877, emisă de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de Interne, prin Telegrama no.13.304 ne comunică informațiunea ce are, că fimeile soldaților chemați sub arme se obligă de arendași și proprietari a Îndeplini Învoelile de lucru ce au cu bărbații lor”. Ministrul Ion C. Brătianu, prin portavocea sa, prefectul de Fălciu, recomanda prudență În luarea măsurilor ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ieșind la urma toată o hârtie cu câteva rânduri ce urma să ia drumul Prefecturii Fălciu. Iată ce scrisese Alexandrescu pe ciornă: „Conform ordinului Dvs. no.(...) despre persoanele dela cari neguțitorii din acest orașu șiau procurat zahărul rusescu, am luat informațiuni cum că acele persoane sunt: I) D. Dimitrie Hrisoventi, comersant din Galați (din Hușși de locu); II) F. Abramovici și Bercu a luat dela Haim Iancu Segal care are depozit de zahăr În Iași afară de bariera Sărăriei”. Deci, În continuare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ulterior a trimis-o polițaiului Alexandrescu. Iată ce păs avea oficialul fălcian: „În comuna Râșești, Plasa Podoleni, acest giudeciu, egsistându mai mulți locuitori cari au căruțe cu cai ce sunt bune de requisiționat pentru Serviciul Armatelor Române dar fiindcă după informațiunile pe care le avem, Încă din trecut unii din acei locuitori și tocmai acei cari au trăsuri mai bune, au fugit cu ele (subl.ns.)”. Nesigur pe viitoarea captură numită pompos „requisiție”, subprefectul dădea, totuși, unele indicații prețioase subalternului cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ajungă la concluzia că sunt prea mulți evrei În cooperativă (?!?, n.n.). Eu personal susțin că acel funcționar nu este cinstit și Îi pun În sarcină o serie de fapte, dar Încă nu am fapte palpabile (subl.ns.), ci numai simple informațiuni (pâre, n.n.)”. Terdiman promitea că, atunci când va intra În posesia dovezilor, va anunța „județiana”. Raportorul Își declara extrema dezamăgire că În această dispută fuseseră angrenați și „...membrii de partid depe ulița evreească”. Mai departe, evocase subțirimea funcționărească evreiască scriind că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
orașului Huși, locuri unde au fost dosite stocuri de alimente. Acestea numai din informațiile căpătate. Nu s’a ținut seama de naționalitate (subl.ns.)”. Ca și În alte dăți, Gutman nu putuse preciza eficiența turnătoriilor deoarece „...nu am primit nici o informațiune de la Poliție În acest sens”. Foarte interesante au fost și angajamentele luate față de forul superior, deoarece, după cum s-a putut constata, multe Își propuneau ștabii CDE-ului și foarte puține le și duceau la bun sfârșit. Iată mostrele: „Reorganizarea Comitetului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a cetățenilor față de organizațiile sioniste care, nu numai că promiteau plecarea definitivă din țară spre zări mai primitoare și mai civilizate dar și libere de sălbaticul comunism, ci și Începuseră a trimite loturi masive În Palestina. a.n. Pogrom și „informațiuni” Astfel, Începând cu anul 1945, la fiecare 29 iunie se comemora În toate comunităților evreiești din țară acest act nesăbuit al nemților aciuați pe la noi În așteptarea trecerii Prutului, spre frontul de Răsărit. Cu toată ura viscerală pe care o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și informarea privind 29 Organizația de restratificare a tineretului comemorarea victimelor pogromului și la Răducăneni, unde au vorbit la obiect următorii: „Doamna Nathanson, D-l Avocat Emil Mocanu, Sterea Tănase, Pretorul Ciobanu, Notarul Grigore Diaconu și Gutman Iancu”. La capitolul „informațiuni”, Întocmitorul raportului de activitate a scris despre „...adunarea Partidului Național Popular ce a avut loc În sala de spectacole a Teatrului Județean la care a vorbit D-l Ion Flueraș, președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
puternica lor originalitate. Afară de acestea a maĭ scris treĭ articole în Curierul D-luĭ Scipione Bădescu pe la 1872. Unul din aceste articole a fost reprodus de D-l Hașdeu în Columna luĭ Traĭan. Neputând găsì colecțiunile acestor jurnale daŭ aci numaĭ informațiunea așà cum a binevoit să mĭ-o deĭe însu-șĭ autorĭul. În Convorbirĭ a publicat o poezie populară Lina Catalină (XV. 10) ĭar în Contemporanul treĭ: Când ĭeram în floarea mea, Mĭelușica și Bratu (An I. pag. 431 și 483). însfârșit Creangă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de teatru românesc, spre a populariza și glorifica cele bine meritate [...] sau a supune la carantină orice produs... infecțios” (K. Michaël, 1/1907). Publicația încearcă să impulsioneze teatrul și muzica românească, să facă o critică obiectivă a spectacolelor. Rubrici: „Ecouri”, „Informațiuni”, „Cronica străină”, „Cronica muzicală”. Se publică o poezie a lui Ludovic Dauș, eseul Arta și literatura românească de Emil Nicolau, două fragmente din piesa de teatru Călătoria la Cairo de Gabriela Faure, articole despre teatru și muzică, informații. Alți colaboratori
TEATRU–MUZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290107_a_291436]
-
vizibilă, în același timp, „interdependența popoarelor balcanice pe tărâmul cultural și național” și să fie atât „tribuna celor peste 600 000 de români din Valea Timocului și dreapta Dunării”, cât și „un organ al tuturor românilor de peste hotare”. Rubrici: „Cărți-Reviste-Ziare”, „Informațiuni”. Având un caracter național și militând constant pentru drepturile minorităților românești din afara granițelor țării, T. reflectă, în primul rând, viața românilor din Bulgaria, Iugoslavia și Ungaria, dar și din Cehoslovacia, Albania, Grecia și Uniunea Sovietică. Se republică articolul Românii din dreapta
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
și telegrafiștilor punctului care, prinzând telegrama trimisă ziarului Albina la Budapesta, cât și aceea adresată comandantului grănicerilor, au comunicat faptul la București. Revoluția de la Ploiești, deși executată copilărește, deși prăbușită după câteva ore, era rezultatul sentimentului ce creștea împotriva domnitorului. Informațiuni cunoscute cu mult mai târziu au spus că ceea ce s-a petrecut la Ploiești în ziua de 8 august trebuia să izbucnească deodată în mai multe bucureștiul în 1871 67 20. Documentele citate de Constantin Bacalbașa sunt reproduse după: „Relațiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
istorie și de literatură română la Universitatea din București (din 1864), membru fondator al Academiei Române, înființată în 1866, fondator, în 1865, alături de C. Esarcu, al Ateneului Român din București în cadrul căruia prezenta numeroase conferințe, redactor al gazetei înființate de el, Informațiunile bucureștene (1869-1871) precum și al Revistei contimporane etc. Observația lui Bacalbașa că influența sa asupra tineretului era totuși destul de redusă - în comparație cu activitatea sa culturală multilaterală, neobosită - este exactă. 343. Mihail Gheorghiade Obedenaru (1835-1885) a avut preocupări multilaterale: a fost medic primar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la 8/20 noiembrie 1871. Emiliu Costinescu, reprezentantul jurnalului Românul. Al.D. Holban, reprezentantul Uniunii liberale din Iași. George Missail, reprezentantul Gazetei de Bacău. Cezar Bolliac, reprezentantul Trompetei Carpaților. Alexandru Lupașcu, reprezentantul Semănătorului din Bârlad. V.Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Informațiunile. Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul Biserica română. N.T. Orășanu, reprezentantul jurnalului Daracul. G.Dem. Teodorescu, reprezentantul jurnalului Ghimpele. Dem. Pandrav, reprezentantul jurnalului Asmodeu. Alex. Lăzărescu, reprezentantul Informațiunilor din Galați. Dr. Dumitru Severeanu, reprezentantul Gazetei medico-chirurgicale. M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii publice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reprezentantul Trompetei Carpaților. Alexandru Lupașcu, reprezentantul Semănătorului din Bârlad. V.Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Informațiunile. Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul Biserica română. N.T. Orășanu, reprezentantul jurnalului Daracul. G.Dem. Teodorescu, reprezentantul jurnalului Ghimpele. Dem. Pandrav, reprezentantul jurnalului Asmodeu. Alex. Lăzărescu, reprezentantul Informațiunilor din Galați. Dr. Dumitru Severeanu, reprezentantul Gazetei medico-chirurgicale. M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii publice.“ 359 bucureștiul în 1871 187 359. Am verificat „programul-manifest“ cu textul tipărit în TRC., an. IX, nr. 949, 14/26 noiembrie 1871, p. 1. Se cuvine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le mai poate da“. Ghica fiind învinuit nominal că ar fi intervenit pe lângă A.D. Holban, președintele „congresului“, în favoarea gazetelor nesupuse). În ultima sa ședință, de la 8/20 noiembrie 1871, reuniunea gazetarilor liberali a adoptat - cu rezerve exprimate de reprezentanții gazetelor Informațiunile și Opiniunea publică și în absența celor trei publicații amintite mai sus -, programul-manifest reprodus corect de Bacalbașa în această carte. Cu toate defecțiunile întâmpinate pe parcurs - determinate, desigur, de ambițiile unor persoane și mai puțin de idei divergente - defecțiuni de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fostei mânăstiri fiind atunci principala închisoare a Bucureștilor (B. Florescu, „Domnule redactore“, TEL., an. V, 30 aprilie 1875, p. 3). Implicat în dezordinile care au avut loc cu prilejul alegerilor, el va ajunge totuși peste câteva zile la închisoarea Văcărești („Informațiunile noastre“, TEL., an. V, 1 mai 1875, p. 3). V. și Addenda, p. 406. 30. Am confruntat citatul cu ROM., an. XIX, 27 aprilie 1875. Bacalbașa a modificat textul anunțului, îndeosebi în prima parte, pe care o reproducem întocmai după
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prinde credința că Rusia cere restituirea celorlalte județe basarabene. Dar guvernul rus, spre a înșela opiniunea publică mondială și mai ales pe România, trimite prin agenția telegrafică rusă următoarea notiță ziarelor din străinătate: „Ziarele oficioase declară lipsite de orice temei informațiunile publicate de Petersburger Herald, după care ar fi fost cestiune de abrogarea Tratatului de la Paris și de înapoierea unei părți a Basarabiei Rusiei. Se declară într-un mod formal că aceste zgomote au fost puse în circulație cu un gând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în București cel dintâi ziar cotidian francez L’Orient, sub direcția și în proprietatea unui francez venit de curând în țară, anume Emile Galli. Girantul răspunzător al acestui organ este Alexandru Ciurcu. Pentru întâia oară apare în presa română rubrica „Informațiunilor“ la pagina a III-a, care devine astfel pagina cea mai importantă a ziarului românesc pentru un lung șir de ani în viitor. Peste 2 luni și jumătate mai târziu, la 26 august, apare un alt ziar cotidian român Națiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezentat la rândul, lui Gheorghe Gall. în continuare, Busuioc arată că în echipa informativă condusă de Gheorghe Gall erau patru elemente și anume: Busuioc, Comandorul Dumitru Ion, Nicolae Ionescu și Trandafir. Busuioc recunoaște că i-a transmis lui Gheorghe Gall informațiuni cu privire la elementele comitetului sindical din Ministerul de Finanțe, precum și cu privire la funcționarii din acel minister înscriși în sindicat și în Partidul Muncitoresc Român. Pe linie politică, legătura superioară a lui Busuioc era Teodorescu Teodor, tot așa după cum pe linie informativă legătura
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a Liceului Industrial din Târgoviște. Pretinde că din anul 1941 și până în momentul arestării sale, nu a mai desfășurat nici un fel de activitate cu caracter legionar. La sfârșitul declarației sale, recunoaște că în februarie 1948 a furnizat avocatului Ion Moldoveanu informațiuni militare din unitatea unde își face serviciul. într-o altă declarație, dată la 14 iunie 1948, locot. Duduță Constantin arată că l-a cunoscut pe avocatul Moldoveanu Ion în anul 1943 și pretinde că în iarna 1946-1947, acesta a încercat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-i locotenentului Duduță, că întrucât Baldovin a plecat în provincie este rugat de către avocatul Moldoveanu să furnizeze în viitor informațiile lui Prahoveanu. Locotenentul Duduță recunoaște că s-a întâlnit apoi cu Prahoveanu de cinci ori în diferite locuri, dându-i informațiuni despre disciplina, instrucția, starea de spirit a ostașilor din unitatea sa, precum și despre educația politică pe care o primesc ofițerii și subofițerii din acea unitate. L-a informat de asemenea pe Prahoveanu asupra efectivului Diviziei Tudor Vladimirescu, precum și asupra materialului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Locotenentul Duduță pretinde că întrucât Prahoveanu i-a cerut „date precise asupra caracteristicilor armamentului și blindatelor, precum și adresele domnilor comandanți de unități”, acest fapt l-ar fi pus pe gânduri, făcându-l să socotească că acestea nu ar mai fi informațiuni cu caracter general. Drept urmare, susține că întâlnindu-se cu avocatul Moldoveanu Ion, i ar fi spus că nu mai înțelege să continue a furniza informațiuni și că la 13 mai 1948 i ar fi comunicat și lui Prahoveanu acest lucru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ar fi pus pe gânduri, făcându-l să socotească că acestea nu ar mai fi informațiuni cu caracter general. Drept urmare, susține că întâlnindu-se cu avocatul Moldoveanu Ion, i ar fi spus că nu mai înțelege să continue a furniza informațiuni și că la 13 mai 1948 i ar fi comunicat și lui Prahoveanu acest lucru, pretinzând că de la acea dată nu l-a mai văzut. 20. Dumitru Ion, locotenent comandor de aviație în retragere, declară la 12 iunie 1948, că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de informații al mișcării legionare. Dumitru Ion arată mai departe că Prahoveanu i-a cerut informații cu privire la: activitatea Guvernului, a Partidului Comunist, a țărăniștilor, liberalilor, socialiștilor și chiar a diferitelor grupuri dizidente legionare. Ulterior Prahoveanu i-a cerut deasemenea și informațiuni cu caracter militar, cu privire la: unități de aerostație, depozite de muniții și mișcări de trupe. Dumitru Ion susține că singurele informațiuni pe care le-a transmis lui Prahoveanu verbal, sunt: arestarea unor foști ofițeri de aviație; poziția și situația unei unități
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Partidului Comunist, a țărăniștilor, liberalilor, socialiștilor și chiar a diferitelor grupuri dizidente legionare. Ulterior Prahoveanu i-a cerut deasemenea și informațiuni cu caracter militar, cu privire la: unități de aerostație, depozite de muniții și mișcări de trupe. Dumitru Ion susține că singurele informațiuni pe care le-a transmis lui Prahoveanu verbal, sunt: arestarea unor foști ofițeri de aviație; poziția și situația unei unități de aerostație din comuna Pantelimon; un zvon cu privire la un discurs rostit în Parlament de domnul ministru Vasile Luca, referitor la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]