437 matches
-
să reașeze cuvintele la loc, până la poezie, până la țipătul care le-a generat, nu este convingător. Nici unul dintre criticii noștri nu poate tăgădui preocuparea pentru poezie "în intimitate", trebușoară ascunsă cu abilitate din complexul "maturității critice" în fața "copilăriei artei, a ingenuității creației". Alex Ștefănescu a scris poezie. Ioan Holban a scris poezie. Mircea A. Diaconu, la fel. Până și Al. Cistelecan a scris poezie, la început, există probe. Chiar Nicolae Manolescu, cel care se lăuda cum că ar rămîne "pe poziția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a scris poezie, la început, există probe. Chiar Nicolae Manolescu, cel care se lăuda cum că ar rămîne "pe poziția maioresciană a incompatibilității dintre critic și poet, în economia aceleiași persoane" este trădat de numeroase texte din "Teme" care sunt ingenuități poetice, schițe travestite în eseuri și nuvele topite în false memorii. Și chiar dacă "se atârnă" de poezia altora, vorba lui Phillipide, criticul de poezie tot un recreator de texte poetice este. Că nu poți ceti cu șublerul și compasul, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
apă și nimic altceva. În sfârșit, nu toate soțiile ce mărturisesc că au refuzat să spele cămășile soților fac „turnătorie”, nu tot ce spune o soție poate folosi acuzării. Mai suntem capabili de gesturi care nu cer expertiză. Pe scurt: ingenuitatea soției mi se pare și mai importantă decât judecata dreaptă a încruntaților jurați. 20: Pe insula Skorpios se celebrează, conform ritualului ortodox, căsătoria doamnei Jacqueline Kennedy cu Aristotel Onassis. Times și Newsweek susțin că familia Kennedy a primit „cu tulburare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Quarterly Journal of Economics, Vol. CXVII (February), p. 238. footnote> au expus cauzele corupției în sectorul bancar, arătând suprapunerea dintre directorii băncilor și firmele lor debitoare. Astfel, asemenea anchetelor pentru cazurile de crimă, dezgroparea corupției necesită o combinație de perseverență, ingenuitate și noroc. Reinikka și Svensson<footnote Reinikka, R., Svensson, J. (2003), “Survey techniques to measure and explain corruption”, Policy Research Working Paper Series 3071, The World Bank, p. 2. footnote> au furnizat o recenzie interesantă privind metodele variate de a
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
știut încotro trebuie să se îndrepte. În țara asta uniformele erau la fel de inocente ca și hăinuțele copiilor. În orașul ăsta oamenii își puteau striga bucuria de pe acoperișuri. În locul ăsta dragostea se apleca pe spate ca să îl primească. Nimburile imaculate ale ingenuității americane se ridicau în continuare din gura fumătorului, în forma unui o perfect. Știa cum funcționau pentru că se împrietenise cu un tip din echipajul vaporului, pe care îl bătuse la cap cu întrebări tot drumul. Rotocoalele aveau cam 3 metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
primă instanță și altceva de secundă instanță - este oricând nesigură. Presupune a distinge între două atitudini, una ce ar putea fi numită naturală și o alta elaborată, fapt deloc simplu. Să dau un exemplu în această privință. A comite cu ingenuitate un paradox (spunând, cum se întâmplă uneori, că omul se află sub timp) pare un fapt de primă instanță. Ar putea ține de atitudinea noastră naturală. Nu însă și atunci când Hegel spune, în „Introducere“ la Filozofia spiritului, că . Acum paradoxul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ca dătător de viață. Deși fusese imediat ridiculizată de ziarele concurenței, care reușiseră să smulgă inspirației redactorilor lor principali cele mai diverse și substanțiale titluri, uneori dramatice, alteori lirice, și, nu rareori, filozofice sau mistice, atunci când nu erau de o ingenuitate Înduioșătoare, ca În cazul acelui ziar popular care s-a mulțumit cu Întrebarea Și Acum Ce Se Va Întâmpla Cu Noi, adăugând drept coadă a frazei ostentația grafică a unui enorm semn de Întrebare, deja amintita manșetă An Nou, Viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sub un arbore ce-mi vorbește ca și măslinii greci despre răbdare, explică această vagă confuzie a simțurilor; ea mă convinge că În Încercările omului modern de a se reconcilia cu natura triumfă nostalgia unui suflet dornic să-și regăsească ingenuitatea, să se azvîrle În iarba pe care a uitat-o, să cutreiere potecile pe care le-a părăsit, să mîngîie arborii pe care i-a trădat, chiar dacă spuma mării nu mai are nici o legătură cu zeii, iar Homer e citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Scarpia ar fi avut „un șarm perfid”, iar jocul Angelei Gheorghiu ar fi fost „vizual ca un semafor”. Nu mi-e clar: șarmul perfid e o calitate, ori un defect, pe scenă? Era preferabil șarmul ingenuu? Dar putea avea Scarpia ingenuitate? Iar În ceea ce privește jocul marii noastre soliste, ar fi fost de preferat unul...șters ca un galoș? Mă rog, eu credeam că Într-o cronică londoneză, nu scrisă În gazeta Buhușiului, trebuie să nțelegi măcar dacă aprecierile sunt favorabile, ori nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
scos câteva citate despre poezie din care voi reda: „poezia este terapia supremă a sufletului.” „Poezia. Un testament În versuri, fără timbre fiscale” “ Poetul e un dansator pe funie, un jongler de cuvinte, un inventator de rime rare, plin de ingenuitate și de har.” “Poezia este arta de a face să intre marea intr-un pahar.” “Poezia este dimineața omenirii, istoria sentimentelor Înălțătoare, Îndemnul permanent către bine si adevăr.” Noaptea și-a Întins aripile peste Întreg cuprinsul, dar eu nu m-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de Arpad ori Atila. Ce credeți, niște maghiari, care în mod fățiș declară că nu fac parte dintre români, se vor purta cu mănuși cu sistemul nostru de sănătate și așa pus pe butuci mai demult? Doamne, câtă prostie și ingenuitate pe capul acestui popor mioritic! Ați observat că pas cu pas, minoritatea maghiară din această țară a realizat tot ce și-a propus, iar acum chiar că le-a căzut norocul pe cap, ca să pună mâna pe două ministere cheie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu care aprobă frazele celor pe care-i slujește cu atâta zel arată că personajul acceptă fără rezerve concluzia chiar în situații în care nici nu știe despre ce e vorba („curat plastograf”) sau, ignorant, recunoscând în acest caz cu ingenuitate că termenul îi este neînțeles: „Eu vampir, ai?... se indignează Tipătescu. Caraghioz”, „Curat caraghioz! Pardon, să iertați, caone Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia bampir?”. Râsul este generat și prin revenirile de la mecanic ale acestui personaj: „curat condei! (Luându
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
este echilibrată în chip fericit de fertilitatea imaginației lor. Nu se poate, spune că sunt perfect onești, dar manifestă un respect îngăduitor pentru lege mai ales când aceasta e susținută de forță. E riscant să joci pocher cu ei, dar ingenuitatea conferă o tensiune aparte celui mai bun joc de pe lume. Am ajuns să-l cunosc foarte bine pe căpitanul Nichols până plecă din Tahiti și acest fapt m-a îmbogățit. Nu consider că țigările de foi și whisky-ul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
alta, am renunțat la ideea de a face curte fetei proprietarului cu toate că era mai indicată decât Dolly. Însă cu Dolly mergea repede treaba, oricând o aveam la îndemînă. Afară de asta era mai frumoasă decât Cici și în plus avea o ingenuitate rară. Oricum, puteam să mizez pe orice că-i va face rivalei sânge rău cu nemiluita. De fapt chiar asta urmăream; să-i arăt Mihaelei că nu mă mai preocupă persoana ei de vreme ce am ajuns s-o schimb cu alta
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lovi pe toți deodată, dar dacă le spui tuturor povestea, dacă toată Roma o va ști, viața lor publică s-a sfârșit. Împăratul se hotărî. Decizia lui ireparabilă a intrat în cărțile de istorie printr-o singură frază, de o ingenuitate disperată: Oderint dum metuant, să asculte și să știe, ca să le fie frică. Îi convocă pe senatori. Așteptă ca, după sosirea lui și salutul ritual, să se așeze cu toții. Se vedea că erau neliniștiți, pentru că circulaseră tot felul de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
materiei de la început. Mircea Marcel Petcu se salvează pe sine prin această halucinantă explorare a căilor fericirii și printr-o sinceritate dezinhibantă în fața convențiilor de tot felul și a prejudecăților strivitoare ascunse cu multă grijă. Salvează poezia prin frumusețea și ingenuitatea discursului său despre unicitatea iubirii, la începutul acestui mileniu gălăgios, dar trist, obosit și secătuit de valori.” Scriitoarea Melania Cuc în prefața volumului colectiv de poezie „Petale lirice” apărut la Editura InfoRapArt „într-o simbioză fertilă cu condeiul și fila
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu toată energia risipită, n-avea În el nici urmă de răutate, niciun grăunte din violența Întunecată și tăinuită ce se găsea În genul de psihopat care fusese În stare să plănuiască uciderea familiei Hollinger. Dacă era ceva În el, ingenuitate era, o nevoie aproape ardentă de-a fi pe plac. — E vremea să plecăm, Charles. Ai nevoie să te duc cu mașina? mă Întrebă, apoi observă Citroënul parcat vizavi. Nu... mă așteptai aici. De unde știai că vin? — Am presupus doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
acum erau foarte grăbiți, să nu închidă magazinul, dar cel mai rău dintre toți era cu bătrânii, naiba să-i ia, părea că o epidemie de surditate îi închisese pe toți într-o capsulă nesonorizată, iar când agentul, cu o ingenuitate dezarmantă, scria întrebarea pe o hârtie, neobrăzații spuneau ori că-și spărseseră ochelarii, ori că nu înțelegeau scrisul, ori că, pur și simplu, nu știau să citească. Erau alți agenți, totuși, mai abili, care luaseră ideea infiltrării în serios, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mențină gândurile la distanță, ca să le lase să intre doar unul câte unul, după ce le întrebase ce aduceau înăuntru, căci cu gândurile, oricât ai fi de grijuliu, niciodată nu e destul, unele ni se prezintă cu un ușor aer de ingenuitate și ipocrizie și apoi, dar prea târziu, își dau pe față răutatea. Se uită din nou la ceas, zece fără un sfert, cum trece timpul. Se duse din bucătărie în living, se așeză într-un fotoliu și așteptă. Se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
grabă, a blestem. Și Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n larma lumii s-au pierdut pe drum / Înfrângeri vechi speranțe înșelate / De la trapez doi mari actori de fum / Zâmbesc peste aplauze-nghețate. Spectacularul e implicit, dar și explicit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
halucinatorii chiar, încât, câteodată, impresia este de ludic sau, altădată, de ermetic. Pe de altă parte, tendința către deformarea realității, cu accent, în unele cazuri, pe irațional sau grotesc, și întoarcerea - nu neapărat acuzatoare - spre un trecut care, fiind leagănul ingenuității copilăriei, poate fi receptat, în niște limite, firește, ca edenic, sunt câteva atuuri ale situării poemelor în perimetrul neoexpresionismului. Este o lirică a eului, unde abundența imagistică de la început, construită în jurul unui inventar referențial incalculabil, se esențializează cu fiecare volum
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
repetă și în descrierea feței lui Steriad:” Printre fustișoarele albe ale dansatoarelor văzu o statuetă mică, dar cu forme pline, cu mișcări sigure și cochete, cu deplină stăpânire a tuturor mijloacelor feminine de seducție. Avea o rochie albă, de o ingenuitate calculată. Decoltată tare, cu subsuoarele goale, cu brațele ca două fluiere rotunde și subțiri, goale; era învăluită într-un tul transparent care le mărea goliciunea, încheiat sus, la gât, cu un guler de blană strâns până sub bărbie, cu aere
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
interpretat mai mult sau mai puțin inteligent, în funcție de interesele momentului. Oricum, toți au contribuit la monumentul spiritual închinat lui Machiavelli, chiar și cei care l-au ars în efigie. A-l citi astăzi pe Machiavelli fără prejudecăți, cu o anumită ingenuitate, este calea regală care duce spre acel "așa cum a fost" fondul gîndirii sale. Să alegem în tăcere ceea ce mai poate să fie activ, dacă el, gînditorul, a fost un metafizician în probleme ce țin de teoria puterii ca formă a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
porcul de P. C.!“. „De ce?“, o Întreb mecanic. E promptă În răspuns: „Are buze groase și e vulgar, deci știe să facă amor!“. Niște aiureli de curvă patentată la care nu mă așteptam. Iar eu, naivul, aș fi garantat pentru ingenuitatea ei de fată mare. La fel descopăr și identitatea reală a altei colege, Cati M.: „Fetelor, știți ce mi-a făcut ăla nebunu’ azi? M-a ras acolo jos...!“, și râde singură de propria-i mizerie. „Altceva nu ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vieții prin intermediul unor mijloace epuizate de aproape un secol“ (din același interviu citat la Început). Scriitura de tipul jurnalului ar fi o șansă de recuperare a autenticității: „nu pot să mai accept iluzia mimesis-ului romanesc practicat de alții cu disimulată ingenuitate. «Sinceritateaă jurnalului se află În implicarea În scriitură a eului narant“ (ibidem). Intermezzo ne arată că ideile lui Marin Mincu din 1984-l985 le avea M. Încă din jurul lui 1960. Într-o miercuri, acesta din urmă notase: „Vine Alain Robbe-Grillet la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]