984 matches
-
care, evident, pe alt palier și cu alte mijloace, revela la fel de sincer un univers bucovinean luminat de aceeași bucurie dăruită și întemeiat pe aceeași credință: spiritul nu trebuie să se lase copleșit de "vremi". Cenzura fiind în floare, rămânea soluția ingrată și provizorie a croșetelor, îmbinată cu subterfugiul trimiterii la viză a unor pasaje "de încercare" poate trec. N-au trecut. Cartea ("Zilele și umbra mea") a fost îngrijită de un editor cu experiență (Cornel Popescu); strădaniile lui, conjugate cu cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
intelectualul. El m-a adus, încă din studenție, la Radio Iași. Acolo aveam să descopăr, în același personaj, dăruitul. Credea fără rezerve în ceea ce face (cum, de altfel, atunci credeam toți), drept pentru care era pus la treburile cele mai ingrate, inclusiv la șefia... secției agrare. Chiar dacă scria despre fătări la oi și producții la hectar, tot poet rămăsese, adică, pe undeva, și... aerian: lui îi aparține titlul antologic "Flămânzii de ieri și de azi". A urmat trudnica înființare a revistei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în judecată pe intelectualul Hârdău, ori Ministerul Educației, declanșând "procesul maimuțelor", ediția nouă. D e câțiva ani, Const. Dropu investighează arhivele, răscolește presa vremii, adună mărturii, spre a lămuri cât de cât, într-o carte, "chestiunea agrară" temă aridă și ingrată, pe cât de dezbătută, pe atât de... nerezolvată. În urmă cu un veac, spolierea arendășească atinsese cote incredibile, a căror culme o poate ilustra plângerea unui țăran din satul Cristești, veteran al războiului din 1877 (Ion Dogaru a participat la asaltul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
urmări și traume. Maican era descoperit la capitolul "limbaj", de multe ori frust și buruienos ceea ce, în lumea teatrului, unii mai practică și astăzi... Iar ancheta își urma cursul: Florica Damian devoalează infamia că "nu mi-a dat decât roluri ingrate" (conform unor recente mărturii provenite din familia artistei, Maican a scos-o dintr-o distribuție fiindcă totdeauna venea la repetiții... trăsnind a usturoi!!) Const. Sava: "Dacă îmi dădea un rol, trebuia să fie din acela care nu mi se potrivea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se arată a fi Eugenia Protopopescu: "Jucând sub direcția dlui Maican doar roluri fără importanță, nu am suferit din partea dumisale nici o insultă". Reproșul se subînțelege. Numai că acuza de tipul "n-am fost distribuit" ori "mi s-au dat roluri ingrate" nu apare ca întemeiată la o cercetare mai atentă, petiționarii figurând cu partituri consistente în distribuțiile unor spectacole ca "O noapte furtunoasă", "Romanțioșii", "Azilul de noapte", "Avarul", "Noaptea regilor", "Cercul de cretă" ș.m.a. Ei, și? Înjurătura rămâne! Calomnia crește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
îmi zicea el -, nu putem răspunde de ceea ce vor face Domnii, dar ei nu vor putea face mult rău; căci, îndată ce ni se va părea necesar, ne vom înțelege cu Poarta și vom pune pe alții în locul lor”. „Principii sunt ingrați în cele mai multe cazuri, iar popoarele totdeauna - îmi zicea generalul Loevenstern -, dar nu vom așeza sistemul nostru pe recunoștința unora sau a celorlalți, căci aceasta ar însemna să clădim casa noastră pe nisip”. Manifestând în chip atât de deschis asemene păreri
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ocupa același spațiu. Selectarea unui cabinet este fascinantă, dar și exasperantă. Este imposibil de evitat resentimentele când alegi între două ego-uri puternice. Cum se plângea președintele Taft: ,,De fiecare dată când fac o numire îmi creez nouă dușmani și un ingrat"4. Președintele Garfield a fost asasinat de o persoană dezamăgită care urmărea o funcție. Competiția și deliberarea fac un spectacol bun, dar dumneavoastră vă veți concentra să selectați echipa potrivită. Va exista presiune pentru numirea prietenilor, a femeilor și a
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
a spînzurat la Tombs. Meseria de dealer era un fel de serviciu public care trecea, prin rotație, de la un membru al grupului la altul, durata medie a funcției fiind În jur de trei luni. Toți recunoșteau că era o slujbă ingrată și că nu era răsplătită pe măsură. Cum spunea George Grecul: „Sfîrșești falit și la pușcărie. Toți Îți zic zgîrciob dacă nu dai pe datorie, iar dac-o faci, profită”. George nu putea să refuze pe cineva care venea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
susținut se poate scoate o economie din criză. Criticii lor ar considera că soluția ar trebui căutată în cu totul altă parte. Paradoxul economisirii, aparținînd filozofiei economice a lui Keynes, înalță în slăvi virtuțile consumului și pune într-o situație ingrată economisirea. Potrivit acestui principiu, în perioade de recesiune, modalitatea de a revigora o economie vlăguită stă în stimularea consumului. Se consideră că dacă gradul de economisire al indivizilor ar crește în aceste vremuri de restriște, atunci prăbușirea consumului nu ar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
astfel de program se încadrează și înlocuirea sistemului ERP existent cu un nou sistem, atunci când se decide că upgrade urile nu mai pot ajuta. Decizia de a schimba un sistem ERP cu un altul este dificilă și, într-un fel, ingrată, deoarece va zgudui din nou confortul utilizatorilor finali. Totuși, să ținem seama că durata de viață a unui ERP a scăzut de la zece ani în anii ’90 la cinci ani în prezent. Ceea ce nu înseamnă totuși că după cinci ani
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
și albinele) dezvăluie o mare slăbiciune pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi) înverșunarea polemică ia forma pamfletului și a blestemelor clocotind de ură. H.-R. a fost un prozator de mare talent, dar nici una din scrieri nu este pe măsura înzestrării sale. Fără să persevereze în vreo direcție anume, el s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
-se întruna, ambițiosul acesta inadaptabil nu e un rebel fără cauză. Nemulțumirile, manifestate cu o brutală franchețe, au ca resort ostilitatea proletară împotriva celor ajunși, dar și voința trufașă de a răzbi într-o societate ale cărei legi le desfide. Ingrat și egoist, bădăran și gâlcevitor, el parcurge un șir de experiențe fără cine știe ce relevanță psihologică. Nici o tresărire mai profundă în atitudinile lui Marin Dogaru care, la fel ca D., nu râde niciodată din inimă. Doar în capitolul Văcărești, narațiunea, abătându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Vasile Boerescu a ieșit din minister. anul 1875 275 82. În jurnalul lui Vasile Boerescu, Pressa, din 6 decembrie 1875 era deplâns „d. Hasdeu, savantul și laboriosul bărbat care se luptă cu toate nevoile la care îl expune o societate ingrată, numai ca să doteze patria sa cu un monument neperitoriu“. Acesta va răspunde câteva zile mai târziu, în același jurnal, textul său fiind preluat și de Românul, de unde Bacalbașa a reprodus fragmentul de mai sus (ROM., an. XIX, 13 decembrie 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Transilvania, care a avut efect în neutralizarea acțiunilor subversive ale militarilor unguri, instaurarea ordinii și siguranței în localități. După 23 august 1944, conducerea D.S.O.P. a revenit colonelului Alexandru Sachelarie Teodorescu, adjunctul generalului Tobescu și cel care a avut ingrata sarcină de a-l aresta pe fostul său șef împreună cu Eugen Cristescu, la 24 septembrie 1944. În noiembrie 1944, Jandarmeria și-a redus efectivul la 30.718 jandarmi, în timp ce în martie 1945 efectivul s-a redus cu 40% ajungând la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lung. În această perioadă au început acțiunile revizioniste vizibile, mai ales la granița de vest și, în același timp, o tendință a marilor puteri democratice de a semna tratate bilaterale cu U.R.S.S., ceea ce a condus România către o situație ingrată. Deși datele obținute și analizele efectuate au atras atenția asupra pericolelor, factorii decizionali s-au mulțumit să ia act, însă fără a acționa concret și eficient în această direcție. Nu în ultimul rând, politica externă inițiată de Nicolae Titulescu a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și sub meandrele acțiunii se insinuează mitul lui Tristan, al „amorului pasiune”, ceea ce imprimă unei frânturi de cronică însuflețirea turnirurilor din romanul curtean, cu întreg ritualul vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a naționaliștilor ardeleni au refuzat să-și mai lege soarta de cea a lui Ion Iliescu. Fără Îndoială că „demitizarea” Ardealului - mai corect spus: analiza critică a identității acestuia și a imaginii sale În conștiința publică românească - reprezintă o operație ingrată, extrem de impopulară. În mijlocul atâtor reprezentări negative ale identității românești, „seriozitatea” și „temeinicia” ardelenilor constituie elemente tonifiante, de natură să ofere o Îmbărbătare, un model exemplar. La urma urmei, un asemenea „clișeu” pare benign și simpatic, iar În afară de asta el poate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționale, atunci când nu intervine să le smulgă din rosturile lor firești cea de-a treia putere, Istoria. Textul ca memorie și sentiment: o poezie populară ardelenească din anul 1838 Adeseori, destinul postum al textului literar se dovedește a fi unul ingrat. De obicei, posteritatea reține doar capodopera, acele note valorice perene capabile să traverseze netulburate avatarurile sinuoase ale gustului literar. Această perspectivă leneșă, tributară exclusiv unor criterii estetice, ignoră Însă factorul istoric, ambianța culturală care a legitimat, Într-o anumită epocă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și adresată muncitorilor, remodelând cultura națională și erodând moravurile victoriene tradiționale", plasându-se, la momentul apariției, pe treapta cea mai de jos a ierarhiei culturale când în deceniul al patrulea filmul devine mainstream, consimțind triumful culturii de consum, această poziție ingrată îi revine benzii desenate. Iar această schemă ierarhică poate fi completată cu alte elemente care la data apariției lor au fost plasate la limita inferioară a piramidei culturale, cum ar fi muzica rock, apoi televiziunea, fiecare urcând pe această scară
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de opinia publică să reziste în fața unora dintre cererile Austriei"78. Este vorba despre cabinetul Brătianu, a cărui orientare spre Puterile Centrale era de acum binecunoscută în cercurile diplomatice și care era pus, din cauza problemei navigației danubiene, într-o postură ingrată, deloc demnă de invidiat. Două zile mai târziu, în telegrama confidențială expediată centralei Foreign Office la 6 decembrie 1880, White se referă la problema danubiană și la impactul acestei chestiuni asupra poziției României în cadrul rivalității dintre Rusia și Austro-Ungaria în
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Apoi să poată avea loc așa cum se cuvine. El va aduna în sine, prin „antiparusie”, tot răul săvârșit vreodată în lume. Dumnezeu are nevoie de un atare instrument ca să aleagă binele de rău, grâul de pleavă. Din această perspectivă, rolul, ingrat, desigur, dar necesar, pe care Anticristul îl joacă este de înșelător înșelat. După trei ani și șase luni, Isus va veni pe pământ, îl va învinge pe Anticrist și va inaugura o perioadă de pace, împlinind astfel făgăduința din Gen
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de la Cajvana Defragmentate de G : Master X & Dr. A. Kulakov Editura Junimea Iași 2016 Din partea (co)Autorilor Se aduc mulțumiri poetului Lucian Vasiliu, care a acceptat să se asocieze acestui proiect, în amintirea "Grupului din Iași", asumându-și inclusiv sarcina ingrată a revizuirii textului, precum și echipei editoriale de la Junimea & Scriptor, care l-a "pus în operă". Furnizorii de texte (scrise sub acoperire) despre Luca Pițu și mentorii lor au o contribuție inestimabilă la povestea pe care o veți citi, drept care le
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mormânt, ucenicii. Constituția hermeneutică a tradițieitc "Constituția hermeneutică a tradiției" Tradition is not the past, but the present understood genetically. Robert Taft Etica revoluționarătc "Etica revoluționară" Vocabulă uzată sau concept temut, „tradiția” n-ar fi meritat un destin atât de ingrat în memoria modernității. Așa cum o inspecție grafologică descoperă profilul psihologic al unei personalități, orice comunitate culturală își ascunde identitatea în urmele trecutului. Totuși, mișcările revoluționare ale modernității iluministe ne-au sugerat posibilitatea îndepărtării radicale a surselor tradiției. Nu puțini au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
modifică proiectul creștinismului evenimentul nașterii unei noi teologii politice sub auspiciile lui Constantin cel Mare (272-337) în Răsărit și Carol cel Mare (742-814) în Apus? Fără a nega contrastul dintre proiectul modernității și orice cultură sacră care o precedă, găsesc ingrată imensa paranteză în care Omul recent introduce istoria teologiei creștine. Mai întâi, trecerea din Evul Mediu (sec XIII-XIV) către zorii modernității rămâne neclară 1, deși istoria ideilor disputate în această perioadă ascunde o istorie plină de tâlcuri. Cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de drum. În sfârșit, acest dialog cu autorii patristici nu poate fi decât tulburat atunci când tonul irenic lipsește în beneficiul unor răfuieli domestice, „omenești, prea omenești”. Fixarea operei lui Evagrie Ponticul în matricea pozitivismului nu poate fi decât o întreprindere ingrată. Istoria și filologia redau suprafața textelor lui Evagrie Ponticul, nu însă miza și adevărul lor. Faptul că rugăciunea poate ajuta la iluminarea semnificației unui text patristic rămâne, poate, în tagma patrologilor moderni, un fapt dificil de acceptat. Totuși, rezultatele exegezei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]