1,188 matches
-
stereotipuri. Puterea explicativă a comportamentelor este scăzută, în sensul că interlocutorii pot face predicții limitate unul despre celălalt și au o capacitate redusă de a explica și motiva acțiunile celuilalt; interacțiunea se bazează pe reguli sociale. Comunicarea intimă are ca input identitatea personală a individului, datele psihologice individuale, elementele care îl diferențiază pe individ de grup; puterea explicativă a comportamentelor este crescută în măsura în care o bună cunoaștere a interlocutorilor permite predicții și explicații cu grad ridicat de acuratețe în legătură cu celălalt; interacțiunea se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încredere interpersonală). Următoarea hartă prezintă repartizarea celor două variabile în lume: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 17. (Sursa: www. http://www.worldvaluessurvey.org/) 6. Emoția și cultura Cercetările de antropologie a emoției au demonstrat că emoțiile sunt modelate de cultură atât ca input (ce evenimente particulare declanșează anumite emoții la indivizii dintr-o anumită cultură; de exemplu, ce este perceput ca insultă sau ca pierdere), cât și ca output (dacă și cum se exteriorizează o anumită emoție într-un context dat). Pe fondul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în matricea logică nu trebuie incluse prea multe detalii despre activități deoarece devine prea lungă și tinde să fie descriptivă (dacă trebuie specificate detalii asupra activităților, acestea pot fi prezentate separat, sub forma unui tabel, într-un program de activități); • inputurile - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităților și producerea outputurilor (spre exemplu, resurse umane, materiale, financiare, echipamente, timp etc.); • logica verticală - constituie un instrument de verificare a corectitudinii unui design de proiect prin care se identifică intențiile proiectului, se
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
influența atingerea obiectivelor (coloanele 1 și 4 din matricea logică). Se bazează pe relația de cauzalitate de tip „dacă-atunci” folosită pentru analiza detaliată a lanțului cauzal din structura proiectului. Acest proces poate fi exprimat în următoarea formulă: - dacă sunt introduse inputurile, atunci activitățile propuse se pot desfășura în condiții optime; - dacă se derulează aceste activități, atunci vor rezulta outputurile; - dacă sunt produse outputurile, atunci obiectivele specifice/componente vor fi atinse; - dacă obiectivele specifice/componente sunt atinse, atunci este realizat scopul proiectului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
rezultate care corespund nevoilor societății, iar resursele pe care le au la dispoziție sunt direcționate optim. Conceptul de eficiență, în contextul bunei guvernări, se referă, de asemenea, la utilizarea durabilă a resurselor naturale și la protecția mediului. Concentrarea asupra resurselor (inputuri) necesare unui minister/ departament exprimă foarte puțin (sau chiar nimic) despre cum intenționează ministerul/departamentul să utilizeze resursele care îi sunt atribuite. Acest tip de abordare, bazat pe inputuri, este o amenințare substanțială atât pentru parlament, care controlează guvernul, cât
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
durabilă a resurselor naturale și la protecția mediului. Concentrarea asupra resurselor (inputuri) necesare unui minister/ departament exprimă foarte puțin (sau chiar nimic) despre cum intenționează ministerul/departamentul să utilizeze resursele care îi sunt atribuite. Acest tip de abordare, bazat pe inputuri, este o amenințare substanțială atât pentru parlament, care controlează guvernul, cât și pentru elaboratorii de politici, care ar trebuie să știe cât de bine funcționează un anumit minister/departament. Aprecierea relativ la cât de bine au fost cheltuite resursele este destul de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
să asigure mai multe informații cu privire outputurile produse sau achiziționate cu resursele alocate. Outputurile desemnează produsele/serviciile realizate de o instituție în conformitate cu propriile obiective și pentru care instituția este total responsabilă. În cazul unei universități, de exemplu, concentrarea pe inputuri presupune luarea în considerare a sumelor necesare plății personalului, întreținerii clădirilor și achiziționării de logistică. În cel de-al doilea caz, cel al focalizării asupra outputurilor, preocupările bugetare urmăresc numărul de studenți care pot fi admiși anual, numărul anual de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
outcomes) care exprimă faptul că fondurile au fost într-adevăr eficient folosite. Discuțiile actuale asupra outcomes precizează că în analiza finală, pe care o fac parlamentarii, policy-makers sau cetățenii, ceea ce contează în primul rând sunt outcome-urile și doar după aceea inputurile și outputurile. Guvernele fac politici publice în scopul de a schimba ceva în societate. Inputurile și outputurile sunt doar mijloace necesare în obținerea schimbării previzionate; schimbarea este definită, însă, prin outcome-urile realizate. Din perspectivă managerială, aceasta înseamnă raportarea bugetului la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
outcomes precizează că în analiza finală, pe care o fac parlamentarii, policy-makers sau cetățenii, ceea ce contează în primul rând sunt outcome-urile și doar după aceea inputurile și outputurile. Guvernele fac politici publice în scopul de a schimba ceva în societate. Inputurile și outputurile sunt doar mijloace necesare în obținerea schimbării previzionate; schimbarea este definită, însă, prin outcome-urile realizate. Din perspectivă managerială, aceasta înseamnă raportarea bugetului la: 1) inputs - resurse necesare; 2) ouputs - bunuri și servicii produse/obținute cu fondurile alocate; 3
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
să-l creeze și care constituie fundamentarea înțelegerii modului în care se raportează rezultatele și modului în care noile informații pot fi folosite pentru a determina guvernul să-și asume responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
care constituie fundamentarea înțelegerii modului în care se raportează rezultatele și modului în care noile informații pot fi folosite pentru a determina guvernul să-și asume responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri când informațiile referitoare la resursele necesare (inputuri) nu relevă nimic în legătură cu rezultatele obținute, deoarece nu există declarații referitoare la ce anume se va produce cu aceste
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri când informațiile referitoare la resursele necesare (inputuri) nu relevă nimic în legătură cu rezultatele obținute, deoarece nu există declarații referitoare la ce anume se va produce cu aceste inputuri. 2.7. Buna guvernanță și guvernanța locală În ultimele decenii, conceptul de „guvernanță locală democratică” a devenit parte integrantă în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri când informațiile referitoare la resursele necesare (inputuri) nu relevă nimic în legătură cu rezultatele obținute, deoarece nu există declarații referitoare la ce anume se va produce cu aceste inputuri. 2.7. Buna guvernanță și guvernanța locală În ultimele decenii, conceptul de „guvernanță locală democratică” a devenit parte integrantă în abordările dezvoltării locale, și oferă suportul rațional pentru susținerea reformelor de descentralizare și pentru construcția capacității guvernelor locale. Conceptul de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sisteme utilizatoare ale acestor rezultate; − permit delimitarea unui sistem de altul; − reprezintă rațiunea existenței și funcționării sistemului; − relevă buna funcționare sau nu și eficacitatea sau neeficacitatea sistemului; b) Activitățile: − totalitatea acțiunilor întreprinse pentru atingerea rezultatelor dorite de sistem; c) Resursele (inputuri sau intrări): − totalitatea categoriilor de resurse antrenate de derularea activităților în vederea atingerii obiectivelor (resurse materiale, umane, financiare, informaționale); d) Feedbackul (reacția inversă): − informația, pozitivă sau negativă, generată de sistem, care indică gradul de realizare a rezultatelor dorite; − indică necesitatea intervenției
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
termenul administrație este mai reprezentativ pentru starea actuală a gestiunii publice; totuși, ceea ce ne propunem în acest volum este să identificăm și să analizăm tendințele de reformare a sectorului public prin care accentul se deplasează de pe procese - norme și proceduri (inputuri, date de intrare în sistem) - pe rezultatele serviciului public (outputuri). O serie întreagă de reforme în sectorul public vizează finalitatea serviciului din perspectiva cetățeanului plătitor de taxe și impozite: în educație se vorbește despre rezultatele învățării, în sănătate se operează
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
constituie ingredientele, datele de intrare ale sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației, aparent simplă, eminamente centrată pe datele de intrare, pe inputuri. Disfuncțiile birocrațieitc "Disfuncțiile birocrației" Deși Weber doar a intuit posibilitatea unor efecte perverse ale sistemelor birocratice, aplicarea pe scară largă a principiilor organizării de acest tip a produs mult mai multe consecințe contrare eficienței. Birocrația este maximizatoare (tinde să crească
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
eficientizare a sectorului public prin reformarea sa după modelul sectorului privat, prin introducerea stimulentelor pentru performanță și competiție. NMP accentuează virtuțile pieței și presupune că transferul mecanismelor specifice ei, competiția între furnizori și preocuparea față de rezultate (outputuri, spre deosebire de centrarea pe inputuri în birocrația modernă), în cadrul sectorului public va determina eficientizarea lui și sensibilizarea față de cetățeanul consumator. Ideea subsidiară era însă că sectorul public este, prin natura sa, ineficient și introduce distorsiuni în funcționarea corectă a piețelor (piața fiind văzută ca instituția
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
scopuri și ținte măsurabile în exercitarea serviciului public; - accentuarea controlului rezultatelor (al outputurilor) și măsurarea lor: alocarea fondurilor și bugetarea în funcție de rezultate și parametri de performanță (performance based management & budgeting); dimpotrivă, administrația publică tradițională presupune mai degrabă controlul intrărilor (al inputurilor), modul în care se realizează execuția bugetară și respectarea procedurilor și urmărește mai puțin sau deloc eficacitatea cheltuielilor din perspectiva cetățeanului; - dezagregarea și descentralizarea serviciului public - specializare funcțională și geografică: instituirea unor agenții și creșterea autonomiei locale; - introducerea competiției în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în eroare. De exemplu, birocrații învață care dintre acțiunile lor sunt cuprinse în indicatori și atunci se specializează în acele aspecte și le neglijează pe celelalte. Un alt aspect este că o mare parte dintre indicatori se concentrează încă asupra inputului. În unele cazuri, indicatorii nu sunt suficient de sugestivi cu privire la situația care se încearcă a fimăsurată din cauza lipsei termenului de comparație. Cum majoritatea birourilor dețin monopolul asupra activităților pe care le desfășoară, chiar dacă se măsoară corect performanța, ea nu poate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
schimbării. În cazul medicilor de familie (MF), discutat în lucrarea de față, noul management public se regăsește în câteva dintre măsurile de reformă, cel puțin la nivel teoretic-declarativ. Veniturile pe care le realizează MF nu vor mai fi legate de inputuri (grad profesional, vechime), ci de outputuri, adică de serviciile prestate. Ele sunt cuantificate în funcție de numărul pacienților atrași pe listă (capitație), vârsta pacienților (copiii și vârstnicii au nevoie de mai multe servicii) și starea lor (gravide). Pentru a atrage mai mulți
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
puțină importanță. De altfel, cu excepția numărului minim de pacienți de pe lista de capitație, nu s-au stabilit obiective clare (de tipul indicatorilor de output sau ai rezultatelor intermediare ori pe termen lung) pentru medicii de familie. Controalele vizează indicatorii de input, în special dotările, existența unor asistenți angajați și consumul de medicamente. De ce s-au prescris medicamente scumpe? Aceasta e întrebarea pusă cel mai frecvent de cei de la Asigurări. Presiunile pentru reducerea numărului de trimiteri spre spitale/laboratoare de analize/medici
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
urmărit să ridice competitivitatea și capacitatea de adaptare a sistemului în condițiile unei transformări radicale a contextului socioeconomic. Deși aceste măsuri au beneficiat de asistență internațională, ele nu au reușit să fie coordonate sau să depășească intervențiile la nivelul proceselor/inputurilor. Cele mai importante și profunde măsuri de schimbare, din această perspectivă, sunt relativ recente: politicile privind descentralizarea sistemului de educație și cele privind asigurarea calității serviciilor educaționale. Aceste două direcții conturează o dimensiune sistemică de schimbare (Bîrzea, 1994), care presupune
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o încărcătură de motivație intrinsecă care să mențină condițiile de stimulare la un nivel optim; - trebiunța elevilor de a menține stabilitatea structurilor cognitive și atitudinale, în contextul căreia condițiile experimentale ne-au arătat că la elevii cu nivel motivațional ridicat ”input”urile bazate pe mesaje parțial saturate determină un comportament cognitivexplorativ sau rezolutiv. Eficiența factorilor motivanți, dependentă de nivelul motivațional al elevului sau grupului școlar, decodifică în termen comportamental dorința explicită sau implicită a elevilor de a modifica, într-un mod
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
învățare) și capital uman. În absența acestora, nu am putea vorbi despre o piață a cercetării-dezvoltării-inovării. Educația poate fi privită ca bun economic, atât din punct de vedere al consumatorului (având utilitate pentru acesta), cât și al capitalului (servind ca input pentru producția de alte bunuri și servicii), dar este un bun care nu se află la îndemâna oricui. Ea stă la baza tranformării capitalului uman fizic într-o sursă de dezvoltare economică și socială, "amplificând standardul general de viață în societate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]