15,241 matches
-
linie se înscrie și Vocația Spiritualității, iar Civilizația Cărții mi se pare o contribuție foarte importantă. Îți închipui că nu le-am citit pe toate. Am citit textele eminesciene, o parte din Vocația Cărții și le-am răsfoit pe celelalte, insistând asupra capitolelor care mi s-au părut mai interesante sau mai aproape de mine. Ești foarte muncitor, foarte perseverent și ți-ai format o linie intelectuală și un domeniu în care ești extrem de eficient. Sunt întristat și uimit că ai fost
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
se "luminează" când semnează C. Rogozanu în ele și se "întunecă", atunci când el pleacă. "România literară", "Evenimentul zilei" nu mai sunt ce-au fost pe vremea lui Costi: iar "22" nu reușește să atingă această fază de dezvoltare. N-aș insista asupra unor astfel de elemente, dacă autorul însuși nu le-ar acorda atâta importanță. Axiologia lui este puternic influențată de criterii extraliterare, cărțile fiind evaluate după afinitățile și repulsiile sale. Un cronicar umoral e, desigur, o contradicție în termeni. Dar
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
dintre judecători se mândrea cu o noră româncă. La sfârșit, fiecare a primit cardul de cetățean și s-au făcut fotografii cu ofițerul și judecătorii. Într-un cuvânt, totul te făcea să te simți deosebit, un om valoros... cineva. De ce insist asupra acestui fapt? Pentru că ieri, cu numai o zi Înainte, făceam demersuri pentru obținerea pașaportului românesc pentru a cărui reînnoire aici se așteaptă luni Întregi. De ce trebuie să-mi amintesc de birocrația românească În astfel de Împrejurări neplăcute? Răspund astfel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sa pentru o arhitectură națională rămâne fără impact aparent". (pag. 77). Carmen Popescu nu pledează în mod deschis pentru o reabilitare a lui Lecomte de Nou˙, ale cărui "restaurări" controversate în epocă (și asupra cărora, totuși, autoarea preferă să nu insiste) sunt astăzi cu atât mai mult criticate; în mod subtil, ea încearcă să asocieze măcar o nuanță pozitivă acestui nume. "Fără a judeca legitimitatea criticilor, discutabile în mare parte, trebuie să recunoaștem că dezbaterile provocate de restaurările lui Lecomte de
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
mai mare în comparație cu altele, în funcție de criterii de clasă, etnice, religioase, nu-i așa? Nu ne vom opri nici la amoralismul "devastatoarei de bărbați", nici la comerajul "subțire", nici la partipriurile frecvent discutabile pe care le învederează Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii pasionale și cei ai rezervei înciudate. Punctul de plecare al criticii actuale adresate comunismului e, să recunoaștem, nu o dată rezonabil, precum
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
restul scrierilor gravitează în jurul unui nucleu modificat, în care particula voyeuristă joacă un rol mult redus cantitativ și schimbat calitativ. Multistratificate în redarea realității, romanele plasează accentul grav asupra descoperirii de sine în relația cu Ceilalți mai degrabă decât să insiste asupra Cuplului ca element definitoriu al identității individuale. Prozatorii sinelui sunt, prin excelență, purtători de cuvânt ai universurilor fragmentare. Așa cum foarte puține dintre cărțile lor au coerența epică a unui roman, populația ce iese din pagini pare mai degrabă produsul
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
ci și de statul de drept, separarea puterilor și protejarea libertăților fundamentale ale cuvântului, întrunirii, credinței și proprietății"10. Pentru conservarea și perpetuarea acestui spectru de libertăți, pe care Zakaria le reunește sub sintagma "liberalism constituțional", este mai util să insistăm pe importantă liberalismului decât pe aceea a democrației 11. Această schimbare de accent este cea care ne interesează în acest studiu, împreună cu conștientizarea nevoii de a relegitima liberalismul printr-o nouă retorica a sa, printr-un marketing mult mai pragmatic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
speranță socială pe care l-au avut cândva "bătrânele" democrații occidentale. Conștient de prezența unui sentiment de dezamăgire privind democrațiile liberale, sentiment pe care il ilustrează fie discutând pe marginea Dialecticii luminilor 14, fie preluând pesimismul lui Orwell 15, Rorty insistă în mai multe locuri asupra faptului că exercițiile nostalgice sunt ineficiente 16. Cu atat mai mult, este rezonabil să avem o viziune și mai pesimista pentru anii din urmă, din moment ce prăbușirea regimurilor dictatoriale din țările arabe a generat mai degrabă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
consolidarea și prezervarea acestei neutralități, sunt garantate de ieșirea statului din zona neutralității prin selectarea și încurajarea anumitor moduri de a gândi binele public. Nu întâmplător, Rorty va discredita presupoziția ontologica a neutralității liberalismului, pornind de la himerica "neutralitate filosofica". Rawls insistase că o astfel de neutralitate trebuie acceptată doar din rațiuni "politice", nu "metafizice"20. Rorty a continuat acest tip de demers, sugerând că singura neutralitate pe care o avem la îndemână este cea de tip procedural 21, pe care o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
tipar recognoscibil și astăzi. Societatea basarabeana a fost împărțită în două tabere: una care ar vrea să se unească cu Rusia și alta cu România. Există acest amestec, dar ponderea este diferită". Pe de altă parte, prof.univ.dr. Dan Pavel a insistat asupra necesității modernizării politice în sensul suveranității reale a Republicii Moldova, întrucat "Nimic nu este mai periculos decât să decidă alții pentru tine. Integrarea Republicii Moldova în UE este mai usor de făcut decât (re)unirea cu România, fiind pasul preliminar de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
despre Grecia campioană europeană de fotbal, înainte de a se juca propriu-zis finala, ca românul deștept și nu prea învățat cu marile victorii, și temându-mă că mai mult decât rezistența eroică din preliminarii a urmașilor lui Ulise, nu se putea - (insistând mai mult pe devotament) -, ratasem lovitura, eu, care de obicei le nimeresc... Lăsasem titlul, în doi peri... Dar n-a fost să fie Termopile, dezastrul celor 300, în cap cu eroul, cu leonida - a fost Salamina!..., biruința istorică, nebunia lui
Pe moment by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10559_a_11884]
-
și-a organizat întreg volumul (inclusiv reluările) să-l reprezinte nu numai pe el, la vârsta creației de azi, ci să fixeze o altă borna de grafeme și lexeme ale limbii române care ne stăpânește pe noi toți. Oricât am insistă în comentarii pentru fiecare creație în parte din volumul Van Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ceva. Ouă în frigider mai sunt. O să-mi fac niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba. Bat cu pumnii ba chiar și cu picioarele în ușă subțire. Zgomotele hăulesc în tot blocul, în liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur împrejur. Nedumerit abandonez ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai profund și mai personal ca psihologie și filosofie. Nu am folosit întâmplător noțiunea de fatalitate. E. Lovinescu însuși invocă de câteva ori constrângerea pe care i-a impus-o destinul de a fi critic. În primul volum de Memorii insistă asupra genezei personalității sale, punând într-o succesiune logică întâlnirea dintre fondul său "natural" (deci profund psihologic) de scepticism și relativism cu influența exercitată extrem de timpuriu de critica și stilul lui Emile Faguet. E. Lovinescu aureolează această miraculoasă întâlnire cu
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
ați (re)găsit în "expediția" din 1999? Nu foarte diferită de cea pe care o lăsasem în 1992 - o țară în marginea crizei de nervi. De-abia revenind după 2003 am vazut o diferență - dar poate nu am stat destul. Insist asupra faptului că momentul în care am realizat studiul era un moment de criză - se făcea bilanțul celor zece ani de la Revoluție, se apropia sfîrșitul de mileniu și în plus era un an electoral, moment în care politicul își dă
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
mult seamănă viața activă a șefului de economat cu aceea a PR officer-ului de la o multinațională? Sunt diferențe enorme - condițiile de muncă, tipul de responsabilitate, modelul etic pe care îl urmează directorii și angajații, relațiile de muncă, contractul și salariul. Insist pe diferențele generate de natura contractului și salariu, pentru că ele împart piața muncii în mai multe categorii - eu disting trei: sectorul de stat, sectorul privat (în mare parte autohton) și multinaționalele sau organizațiile nonguvernamentale internaționale. în sectorul de stat salariul
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
și-a organizat întreg volumul (inclusiv reluările) să-l reprezinte nu numai pe el, la vârsta creației de azi, ci să fixeze o altă borna de grafeme și lexeme ale limbii române care ne stăpânește pe noi toți. Oricât am insistă în comentarii pentru fiecare creație în parte din volumul Van Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ceva. Ouă în frigider mai sunt. O să-mi fac niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba. Bat cu pumnii ba chiar și cu picioarele în ușă subțire. Zgomotele hăulesc în tot blocul, în liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur împrejur. Nedumerit abandonez ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ani, 1 pacient în grupul de vârstă 31-40 de ani, 3 pacienți în grupul de vârstă 41- 50 de ani, 3 pacienți în grupul de vârstă 51-60 de ani, și 6 pacienți cu vârste peste 60 de ani. Fără a insista pe această repartiție, subliniem că ea are în vedere momentul când individul s-a adresat medicului, și nu vârsta de debut a afecțiunii (fig. 1). Dintre cei 16 pacienți, 2 prezentau manifestări cutanate de hipotiroidism, iar rezultatele paraclinice au confirmat
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
viețuire virtuoasă putem face ca Iisus să Se nască în noi pare a sugera că noi înșine devenim un fel de Hristoși. Nu suntem departe de ideea de a ne identifica cu El ... Cu toate că aici Sfântul Grigorie pare a nu insista prea mult pe îndumnezeirea omului, aceasta nu trebuie să ne facă să credem că realitatea la care se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Aceasta face ca să avem încă o lună de vacanță, lucru, care nu îl regretăm deloc, fie zis în paranteză. Se reîntoarce curtea și reîncep lecțiunile cu principii regali. De această dată se mai adaugă un elev, micul prinț Nicolae, care insistă grozav să îmi fie și el elev. „Bine, ai să înveți și tu cu domnișoara Cionca (micul prinț nu mă numea altfel decât „Madame Cionca”), dar ai să vezi că o să o plictisești și pe urmă n-am să-ți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sfințeniei lor. Și poate - deși marele episcop nu o spune niciodată explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin așează chiar la începutul Confesiunilor sale binecunoscutele cuvinte „Inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de la un moment de satisfacție la altul. Deși sufletul nu îl poate înțelege pe Dumnezeu dintr-odată, așa cum Se cunoaște Dumnezeu Însuși, sufletul este condus de dragoste să caute Binele divin în eternitate. În afirmarea progresului etern în Dumnezeu, Daniélou insistă că o afirmație a progresului etern în Dumnezeu este exact înălțimea a ceea ce ar putea experimenta ființa umană. Totuși, este important să nu negăm niciodată caracterul incomprehensibil sau incomprehensibilitatea lui Dumnezeu pentru suflet în scrierile Sfântului Grigorie. Este crucial pentru
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69 - 74; Republicate în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 308 - 314; footnote> și cartea La bicentenarul nașterii lui Mozart, în care insistă asupra înrudirilor unor melodii turcești și din lucrări ale lui Mozart, Răpirea din Serai și Concertul pentru vioară în La major, argumentând că au circulat la noi prin intermediul culegerilor lui Dimitrie Cantemir și apoi prin cele ale lui J. Sulzer
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
deoarece, de fiecare dată, protagoniștii se confruntă cu năruirea proiectelor lor existențiale, resimțind, totodată, frîngerea legăturii organice fondatoare. În felul acesta, mortalitatea infantilă, frecventă în epocă, ceea ce ar putea explica, în ochii unora, înmulțirea acestor decese, se găsește integrată - și insistăm asupra acestui lucru - în registru simbolic, în textele epocii. "Moartea copilului" lovește personajele ca un soi de reziduu al destinului tragic, orb și imprevizibil. Nimeni nu îi poate ține piept, el trebuie îndurat, asumat, la fel și urmările lui. "Moartea
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]