613 matches
-
4.1. Inspirul Din punct de vedere al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pătruns și ies din plămân în cursul excursiei cutiei toracice între diferitele sale poziții ventilatorii. Volumul curent (VC) reprezintă volumul de aer vehiculat la fiecare inspir și expir obișnuit (de repaus) și are o valoare de aproximativ 500 ml. Volumul inspirator de rezervă (VIR) reprezintă volumul de aer maxim care poate fi introdus suplimentar în plămân după un inspir obișnuit și are valori cuprinse între 1500 și 2000 ml. Volumul expirator de rezervă (VER) reprezintă volumul maxim de aer care poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vag prin fibre groase mielinizate. Principalul efect reflex al stimulării acestor receptori este reducerea frecvenței respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor inspiratori. Aceste reflexe au un mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor inspiratori. Aceste reflexe au un mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine un proces activ ca rezultat al activității neuronilor expiratori. Centrul apneustic se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a punții. Această arie se numește astfel deoarece dacă este secționat creierul la animalele de experiență chiar în această zonă, se produce un inspir prelungit întretăiat de eforturi expiratorii tranzitorii. Impulsurile de la acest centru au un efect excitator asupra ariei inspiratorii din bulb, având tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din bulb, având tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și secundar frecvența respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în partea anterioară și inferioară a bulbului, în vecinătatea nucleului senzitiv al vagului. Activitatea lor ritmică este supusă controlului inhibitor al centrului pneumotaxic din protuberantă, cu care formează un dispozitiv comun bulboprotuberanțial. Cocainizarea planșeului ventriculului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
introducere și expulsie a aerului din căile respiratorii, depinde de profunzimea fiecărei respirații și de numărul acestora în unitatea de timp. Inspirația constă în deplasarea aerului atmosferic în plămâni și se realizează printr-un mecanism activ. În timpul inspirului, contracția mușchilor inspiratori crește diametrele: vertical, antero-posterior și transversal, ale cuștii toracice, determinând accentuarea presiunii negative (subatmosferice) pleurale, dublată de creșterea volumului toraco-pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la 4-6 mmHg, în repaus, la - 10, - 15 mmHg, în timpul inspirului, putând atinge - 50, - 60 mmHg în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mișcările cuștii toracice, prezentând variații de presiune și volum în același sens cu ale acesteia. Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco-pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir, revenirea pasivă (relaxarea) a mușchilor inspiratori, întregită de contracția musculaturii expiratorii, reduce diametrele cuștii toracice, cu consecințe presionale și volumetrice inverse celor din timpul inspirului. Presiunea negativă intratoracică scade progresiv, ajungând să depășească valoarea presiunii atmosferice cu +6, +8 mmHg în condiții de repaus. În expirul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al funcției ventilatorii pulmonare are la bază participarea a trei principale componente: - senzori care recepționează și transmit informații specifice (chimice, mecanice, termice) la centrii reglatori; - centri respiratori de integrare și elaborare a reacțiilor adaptative ventilatorii; - efectori musculari, reprezentați de mușchii inspiratori și expiratori. Elementele de bază ale sistemului de autoreglare și control al respirației sunt incluse în fig. 94. Ele constituie un sistem biocibernetic autoreglat prin reacții de feedback negativ și pozitiv, ce funcționează după principiul conexiunii inverse. În ansamblu, factorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronale din anumite zone ale trunchiului cerebral au evidențiat existența unui procesor cu două categorii de centri implicați în reglarea respirației. O primă categorie este reprezentată de centrii respiratori intrinseci indispensabili funcției ventilatorii. Aceștia au sediul bulbar, în cazul centrilor inspiratori și expiratori propriu-ziși, și pontin, în cazul centrului pneumotaxic (fig. 95). Cea de a doua categorie de centri o constituie centrii respiratori auxiliari, care, deși îndeplinesc alte funcții, influențează tonusul și activitatea ritmică a centrilor respiratori intrinseci. Din această a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrinseci au precizat că nu există un centru bine delimitat anatomic, ci populații neuronale interconectate funcțional. Frecvența diferită de descărcări ale potențialelor de acțiune din timpul inspirului și expirului la nivelul acestor complexe neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcțional. Frecvența diferită de descărcări ale potențialelor de acțiune din timpul inspirului și expirului la nivelul acestor complexe neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din plămâni și alte zone receptoare, cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din plămâni și alte zone receptoare, cu rol reglator asupra tonusului și activității lor ritmice. Stimularea electrică a centrilor respiratori dorsali determină - prin intermediul căii bulbo-spinale - excitarea neuronilor motori ai frenicului și intercostalilor externi, urmată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și a nervilor care ajung la bulb. S-a demonstrat, astfel, automatismul centrilor respiratori bulbari, infirmând conceptul mai vechi, după care activitatea ritmică a acestora ar fi întreținută de aferentele plecate de la nivelul zonelor reflexogene. Ritmul intrinsec al centrilor inspiratori are la bază apariția unor potențiale de acțiune de amplitudine crescândă, cu durată de câteva secunde, determinând producerea „în pantă sau rampă” a contracției mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali externi etc.), urmată de încetarea descărcărilor în pantă și revenirea la tonusul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]