594,080 matches
-
îl preocupa pe domnitorul despre a cărui actualitate s-a exprimat președintele Dacii au inventat svastica În TIMPUL de la Iași (nr. 7-8), dl Mircea Stănescu își urmează analiza funcționării CNSAS. Ajuns la partea a treia, autorul, care a lucrat (lucrează?) în cadrul instituției însărcinate să lămurească problema moștenirii Securității, vine cu precizări interesante privind structura și mecanismele CNSAS. Articolul conține o serie de dezvăluiri, unele șocante, referitoare la apartenența la fosta Securitate a unor funcționari superiori de astăzi. Semnificativă e și afirmația că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
este, se poate afirma fără îndoială, foarte provocator. Dar găsim și aici, subliniată o dată în plus, miza importanței persoanei publice Michel Houellebecq. Provocarea este de natură estetică în ultimul rînd. Prima grijă a romancierului este aceea de face publicul și instituțiile culturale și politice să reacționeze imediat. Sunt vituperați, pe rînd și uneori în mai multe reprize, foștii eroi soixante-huitarzi, best-seller-urile americane (concret: John Grisham e făcut praf), lumea mercantilă a concernelor industriei de consum - turismul organizat (din nou concret: concernul
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
suficient, a fost posibilă, într-un mod discret și de un firesc aproape suspect, această construcție comunitară care, pe alte coordonate și pornind de la alte premise, seamănă oarecum cu fenomenul inițiat la Baia Mare de către Victor Florean. Proiect conceput exclusiv de către instituții publice, Primărie, Consiliu local, Centru cultural, spre deosebire de cel de la Baia Mare care este integral privat, Simpozionul de la Pitești este gîndit ca un factor de reconstrucție și de remodelare a spațiului urban. Cel care a simțit importanța enormă a unui asemenea eveniment
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
ales din cauza încrâncenării actualei puteri și a fostelor servicii secrete” — aici, C. N. are dreptate), și nu se dosesc informații spre-a fi folosite în inavuabile scopuri. Dosarele ajunse la C.N.S.A.S. devin publice în chiar momentul intrării pe poarta instituției, când, teoretic (e un cuvânt care-mi place și mie!), oricine (inclusiv directorii de gazete) are acces la ele, pe baza unei simple cereri. Ca dovadă, chiar „Evenimentul zilei” a publicat, în zeci de rânduri, astfel de documente! Alta e
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
când, teoretic (e un cuvânt care-mi place și mie!), oricine (inclusiv directorii de gazete) are acces la ele, pe baza unei simple cereri. Ca dovadă, chiar „Evenimentul zilei” a publicat, în zeci de rânduri, astfel de documente! Alta e instituția care ține cu ghearele și dinții de informații pentru a le folosi în scopuri obscure. După straniul principiu îmbrățișat în comentariul său din 28 august 2003 — „teoretic, se poate greși” —, ar trebui să stăm la nesfârșit cu brațele încrucișate, să
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
de tinerească afirmație. Spre a salva ultima șansă, am insistat: „Dacă am face-o, n-am avea decât de pierdut”, am spus, comițând tipicul lapsus - voisem să zic, de câștigat. După care m-am cufundat în tăcere, renunțare de pe urma căreia instituția stă și astăzi în picioare, într-o destul de rezonabilă bătrânețe și după ce a găzduit, nu de prea mult, alegerile pentru conducerea Uniunii Scriitorilor. Nu mi-ar fi revenit în minte un atât de neînsemnat episod al anului 1948 dacă, citind
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, și cinstitul grad de colonel ori de general. Despre monumente și eroi (II) În cei treisprezece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor și a instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției în eternitate. De la victimele celor cincizeci de ani de teroare comunistă la supraviețuitori, și de la victimele recente
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
susnumita ambasadă era obiectul unei suspiciuni care se putea termina rău, numirea unui fost condamnat politic mira. Fie că spălai vasele sau erai șofer, angajarea unui cetățean român la o ambasadă occidentală nu se putea face decât cu avizul temutei instituții. Nu vreau să arunc piatra, dar miră și cariera ulterioară a lui Sașa, romancier cunoscut (dar de necitit, căci fără har, lucru de-altfel subliniat de dl A. Ș.), director la Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor, director al unei
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
se luptă să recupereze datoriile de la «agenții» rău-platnici, iar, pe de altă parte, scoate de la buget bani pentru a ține în viață întreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost criteriile pe baza cărora s-au acordat subvenții acestei instituții: faptul că editura aparține 100% statului sau prietenia de notorietate dintre senatorul PSD Adrian Păunescu și Florea Firan, directorul Editurii Scrisul Românesc.” Și degeaba a întocmit Curtea de Conturi un raport despre neregulile privind modul cum au cheltuit unele edituri
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
necesar pentru înțelegerea cărții lui Gabanyi, și anume chestiunea surselor acestor rapoarte de țară, extrem de importante în activitatea Europei Libere: în vreme ce societatea românească se îndrepta din ce în ce mai accentuat spre o “oralizare” generalizată, informațiile circulau de la gură la ureche, zvonul era o instituție, iar lectura printre rînduri, o disciplină academică, undeva, la sute de kilometri depărtare, niște oameni citeau ziare și reviste de pe Dîmbovița, interpretînd fotografii de presă și declarații oficiale, încercînd să pună cap la cap un adevăr la care n-aveau
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
Fotografia, sculptura, desenul, arhitectura concură la realizarea lucrărilor lui. Editura Gallimard a consacrat artistului o carte semnată de cinci renumiți critici de artă. Medicină narativă Creat în urmă cu 270 de ani, spitalul Bellevue din New York e cea mai veche instituție medicală din SUA, celebră pentru secția ei de psihiatrie, dar și pentru faptul că aici sînt îngrijite persoane defavorizate afroamericane și imigranți clandestini. Acum, datorită medicului Danielle Ofri, spitalul editează și o revistă literară bianuală „Bellevue Literary Review”, ajunsă la
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea nu trebuie să fie nici etimologică și nici fonetică
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
n-a reușit să dea lovitura decisivă sistemului instaurat în România după al doilea război mondial. Dar, guvernarea a realizat reforme importante în multe domenii. Un asemenea domeniu a fost învățământul unde s-a înregistrat un progres important apreciat de instituțiile competente ale Uniunii Europene. Din nefericire, după alegerile din 2000, în loc ca reforma să fie îmbunătățită și dusă mai departe, preocuparea principală a ministerului a fost demolarea măsurilor luate de ministrul Andrei Marga. În scurtă vreme a început operația de
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
românești, manualele alternative sunt pe cale de dispariție, programele școlare și sistemele de examinare, date peste cap etc. Iar toate aceste măsuri retrograde au fost susținute nu cu argumente - de altminteri nici nu există argumente pentru ele -, ci cu sofisme puerile. Instituțiile publice ar trebui să constituie repere de discuții purtate cu seriozitate, nu fabrici de justificări stupide pentru hotărâri dezastruoase. Să ne reamintim că europenizarea României s-a realizat în primul rând prin așezarea învățământului pe principii europene. Titulari de mare
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
se reduce la cuvintele „să sufocăm”! Cine mai poate salva, în această situație, România? De treisprezece ani, în spațiul politic s-au înghesuit mai ales leprele, indivizii fără caracter, frustrații sau cei cu bube în cap, împinși spre ciolan de instituțiile care-i controlează, fosta Securitate și Miliție, precum și structurile partidului comunist. Nu simt nici un aer proaspăt dinspre tânăra generație, singura capabilă să trimită la lada de gunoi toată această pleavă ridicată deasupra apei după răsturnarea hârdăului. Prea timpuriu corupți de
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
o lege aparte, pe care n-o controlează nici Poliția nici Parchetul, nici partidele aflate la la Putere, fie ele PSD sau CDR. Acolo funcționează cumetria, un fel de relație amicală bazată pe interese și pe servicii. Iar cumetria domină instituțiile statului, indiferent care sînt acestea.”. N-am citat dintr-o sesizare adresată Parchetului General sau fratelui său mai mic și mai bizar, PNA-ului, ci dintr-un editorial de Cornel Nistorescu din EVENIMENTUL ZILEI. În alte țări un asemenea tablou
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
coaguleze un climat. Au rămas doar niște insule, dar un arhipelag nu se poate constitui, deocamdată, pentru că nu există nici un sistem juridic coerent și bine așezat, și nici nu au început să funcționeze la un nivel de competență acceptabil acele instituții fundamentale care ar putea să structureze piața de artă și s-o scoată din zona neagră în care ea se află astăzi, cum ar fi, de pildă, instituția expertului. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau chiar sute
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
nu au început să funcționeze la un nivel de competență acceptabil acele instituții fundamentale care ar putea să structureze piața de artă și s-o scoată din zona neagră în care ea se află astăzi, cum ar fi, de pildă, instituția expertului. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau chiar sute de colportori de imagine, de geambași, de traficanți, de falsificatori, iar, uneori, în siajul acestora se nasc fenomene hibride, amestec de amatorism, de incompetență și de dispreț implicit
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
o activitate prodigioasă și cu o efervescență creatoare ieșită din comun, el este prezent în aceeași măsură la Sângiorz Băi, la Bistrița, la Târgu-Mureș, la Cluj și la București. Neobosit și fără inhibiții, creator de forme, de evenimente și de instituții el este inițiatorul Simpozionului de pictură, sculptură și ceramică de la Sângiorz Băi și al Muzeului de Artă Comparată din același oraș, aproape finalizat în acest moment Max Dumitraș a traversat toate experiențele artistice și a experimentat toate limbajele, de la cele
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
Am mai spus și cu alte prilejuri că, din păcate, cu foarte puține excepții, acțiunile mari de promovare a culturii și spiritualității românești peste hotare nu sunt realizate de instituții abilitate ale statului român sau de diplomați de profesie, ci de o serie de intelectuali de marcă, de origine română, reprezentanții comunității române din diaspora. Între cei mai harnici și mai plini de har sunt, În opinia noastră, Lucian HETCO
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
Barbu Cioculescu Vom plăti și cu câtă cetățenească mândrie taxele de radio-televiziune, nu fiindcă nu ne putem dezlipi urechea, ochii de posturile onorabilelor instituții de stat, cu cele mai variate și de un extrem interes emisiuni, ci pentru a ne bucura de dreptul de a le frecventa ceea ce este cu totul altceva și, firește, mai mult. Vom apăsa pe butonul aparatului de radio sau
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
care o vom desprinde din bugetul familiei, renunțând la săpun, pasta de dinți sau hârtia pentru cură, când veniturile ne sunt mai mici de zece mii de euro. Însă nu numai noi vom fi fericiții beneficiari ai nou createi ușurinți: ambele instituții naționale, sporindu-și bugetul cam cu o sută de milioane de euro anual își vor putea, eventual, reînnoi aparatura, tehnica depășită și, în orice caz, vor asigura salarii de subzistență președinților directori generali, șefilor de sectoare de măcar unu la
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
de măcar unu la sută din valoarea globală. Tari pe bănuții lor, ce nu vor mai fi administrați de ministere avare, nu vor mai ajunge la casierii înjumătățiți și cu lingurița dați, granguri de pe crengile cele mai înalte ale nobilelor instituții își vor umple piepturile cu aerul libertății: radioul, televiziunea vor înceta a mai fi simple ofocine de propagandă a regimului ba chiar îi vor zice două vorbe când simțul dreptății le-o va cere. Atunci, dacă-l vom vedea pe
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
pentru dreptul de a achiziționa o locomotivă, o gară, linia București-Iași și mai departe. Nu ne duce mintea cum se va consola guvernul de pierderea monopolului la radioteleviziunea de stat, poate unde, pe banii noștri și mai puțin ai săi, instituțiile respective tot lui îi revin, cu flintași la poartă. Cu președinte director general, de către Putere căftănit. Și cum, mai înainte de a deveni libere precum pasărea cerului, respectivele instituții s-au curățat de toți cei ce nu aparțineau Puterii și aveau
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
de stat, poate unde, pe banii noștri și mai puțin ai săi, instituțiile respective tot lui îi revin, cu flintași la poartă. Cu președinte director general, de către Putere căftănit. Și cum, mai înainte de a deveni libere precum pasărea cerului, respectivele instituții s-au curățat de toți cei ce nu aparțineau Puterii și aveau un cuvânt de spus. Cei ce au rămas sunt îndemnați să se comporte echidistant, pe însuși modelul președintelui republicii. Până mai ieri, tot românul avea radio/televizor, dar
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]