1,093 matches
-
-mi cumpere serviciile, de exemplu, gestiunea, contabilitatea, negocierea de contracte. M-am instalat astfel acasă, cu un calculator. Cifra de afaceri: 200 de milioane de zloți În 1990. (Cazul 15, Polonia) Dificultățile noilor Întreprinzători cehi sunt mai mari, din cauza neîncrederii instituționalizate față de foștii funcționari ai partidului, dar schema demersului lor este, până la urmă, destul de asemănătoare cu cea a colegilor lor din alte țări postcomuniste: Am văzut că trebuia să dezvolt o activitate de Întreprinzător privat și, din acest motiv, am Început
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
morală de a lupta Împotriva a ceea ce ei considerau a fi partidul foștilor comuniști). La rândul său, FSN, partidul succesor, a dominat primii ani de după decembrie 1989. Prin urmare ne putem aștepta ca acest partid FSN - PDSR-ul, să se instituționalizeze mai repede decât oricare alt partid politic, din mai multe motive: 1. există automat o paletă discursivă limitată În cadrul căreia partidul se poate poziționa, 2. baza de personal și de selecție de care partidul poate dispune este mult mai largă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comune. Specifice societății informaționale sunt însă acele organizații care se bazează pe cunoaștere într-un sens mai profund și extins la scara colectivă a comportamentului grupurilor și ansamblului organizației. Într-un asemenea cadru, întemeierea pe cunoaștere devine sistematică și se instituționalizează sub următoarele aspecte: fondul de cunoștințe este înțeles drept principala resursă a organizației, decisivă pentru performanța ei strategică globală; procesele intelectual-intensive devin nu doar preponderente, ci și determinante pentru funcționarea organizației în direcția atingerii obiectivelor ei; organizația structurează, pentru actorii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
autorizată” să existe și să funcționeze. Ceea ce dorește să sublinieze Lenoir este că, în ciuda relațiilor evidente dintre programele disciplinare și cele de cercetare, între acestea nu există o relație cauzală. Programele de cercetare pot exista foarte bine fără să fie instituționalizate pentru a pune bazele formării unei discipline. Succesul unui program de cercetare nu înseamnă automat generarea unui program disciplinar de succes. Accepțiunea politică a conceptului de disciplină poate porni de la afirmația lui Bourdieu (op. cit., p. 72) conform căreia „disciplinele sunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mod necesar pe celelalte, definite anterior. La nivelul practicii educative, disciplinele devin moduri de orientare a activității formalizate de instruire și cadre de producere a discursului educațional, atât de către profesori, cât și de către elevi. Legitimitatea practicilor disciplinare (indiferent de nivelul instituționalizat de educație) este conferită și susținută de organizarea și funcționarea sistemului instituțional al universității sau adiacent acesteia: formarea personalului didactic, structura programelor de studiu, specializările, evaluările și certificările, cercetarea universitară (programele de cercetare, viața comunității academice, revistele și celelalte mijloace
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de la Mézières, care devine astfel prima școală cunoscută pentru practicarea învățării active, prin experimente de laborator supuse examinării regulate. În această perioadă, Monge a avut posibilitatea, datorită statutului său și a încrederii de care se bucura din partea lui Napoleon, să instituționalizeze toate practicile pedagogice de laborator pe care le dezvoltase în ultimii ani. „În interiorul imperiului insular al laboratorului, noua insistență asupra examinării active și supuse notării a construit zidurile epistemologice și existențiale pentru bărbații (și acum femeile) în halate albe.” (Hoskin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunt mai greu de realizat la nivelul cel mai Înalt În cadrul strategiei naționale, ele devin posibile la nivelul strategiilor subsecvente, cum ar fi strategia militară, unde variabilele sunt mai ușor de controlat. Astfel, la nivelul armatei americane există o procedură instituționalizată de evaluare Întrunită, numită Joint Net Assesment, cu scopul de a asigura evaluarea riscurilor strategice și a propune strategii și structuri de forțe alternative (apud Holcomb, 2006, p. 149). Evaluarea se bazează pe metoda scenariilor și pe scoruri acordate de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a se construi pe sine ca Eu. Autenticitatea trăirilor individului este pusă între paranteze, celălalt (nebunul, străinul, negrul, țiganul, evreul, femeia, bolnavul, copilul din perspectiva freudistă ori lacaniană) fiind supus, de-a lungul timpului, mijloacelor corective, coercitive, represive, violente, instituționalizate de către societatea occidentală. Desigur, normalitatea este determinată și impusă cultural, are coduri perscriptive și chiar mitice diferite, maniera de raportare la cel care se abate de la ea fiind sancționată diferit. Altfel spus, modul „corect” de a fi „nebun” diferă în funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ordonanțe similare, decretate în secolele XVIII - XIX, au rămas valabile până în 1954. În Elveția, între secolele XVI - XVII, țiganii erau torturați, iar din 1580, oricine putea să-i ucidă. Din 1646, dreptul de a lichida, prin bătaie sau împușcare este instituționalizat prin ordonanță. Până atunci, orice țigan când era prins, i se tăia o ureche și i se punea în vedere să părăsească teritoriul. Dacă era prins din nou era spânzurat. Deci cu toate că nu aveau calculatoare pe timpul acela, tipul acesta de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
funcționarea Secției în sine, constituiau un alt aspect neobișnuit, derogatoriu, prilej de interminabile controverse în lanțul intern de comandă-execuție, precum și din punct de vedere strict procedural, al stabilirii competențelor judiciare teritoriale. În oraș, existaseră (și încă mai există), patru Secții instituționalizate de poliție dispuse, în genere, după direcția celor patru puncte cardinale: de Nord, de Sud, de Est și de Vest. Plus unitatea-mamă, cu sediul central pe lângă Piața Halelor, de pe celebrul Drum al Oilor, în buricul urbei. Zona de la miazăzi, situată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
este o simplă poveste de genul îmi place/nu-mi place ! Se poate vorbi însă, la modul serios, de o cultură a auditului ? Se pare că da. Iată și principalele argumente : - Are un limbaj sau, poate mai corect, un idiom instituționalizat de origine anglo saxonă, pus în evidență și prin „serviciile de traducere” ale „consultanților” care, de la Bruxelles la București, sînt plătiți pentru a traduce gîndurile beneficiarilor în limbajul finanțatorilor. - Are un set de norme de „good practice”, cu reguli de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sus că frenezia parvenitismului a fost firească. Mai mult, ea este un motor al dezvoltării. Unii, mai demult, au numit-o acumulare primitivă de capital. Ea este (mai mult sau mai puțin) inevitabilă. Cînd însă ea se așază și se instituționalizează, lucrurile devin mai grave. Nu (doar) din motive morale, ci în primul rînd economice : pentru establishmentul parvenit, orgo liul bate interesul ! Parvenitul, mîndru, dar nesigur de noua sa poziție, are nevoie permanentă de confirmare, de „recunoaștere socială” și face totul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și reducerii riscului de recidiva medierea familială și comunitară pentru reducerea efectelor etichetării,etc. frecventarea școlii prevenirea abandonului școlar; acordarea de asistență juridică; identificarea unor centre de plasament adăposturi pentru minori tineri, care nu au sprijin din familie, nu sunt instituționalizați din cauza lipsei unor centre specializate. minori sub 14 ani care nu răspund penal care au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală Întocmirea de referate de evaluare la cererea instanței de judecată în vederea luării unei măsuri de protecție pentru minorul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
pentru mine. Era suficient doar să apelez la ajutor. Si mai ales când aflau că sunt în pelerinaj, disponibilitatea lor era și mai mare, mai ales a acelora care fac parte din asociația sf. Iacob. Deși nu sunt contra formelor instituționalizate de asigurare, propun o mai mare încredere în oameni și în capacitatea lor de a se solidariza cu cei aflați în diferite trebuințe. Da, ar trebui să privim semenii noștri cu mai multă încredere și considerație și să vedem în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
reprezintă: structura și dinamica proceselor din activitate sportivă, determinismul proceselor din activitate sportivă, legătura cu celelalte procese culturale, care au loc în societate, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele proceselor din activitate sportivă și alte procese supuse dezvoltării, eficiența organismelor instituționalizate în influențarea sensului și ritmului acestor procese: activitatea sportivă are funcții proprii, explorând, prezentând, aplicând și analizând fenomenele și procesele sportive, ce au loc în societate, pătrunzând în esența lor, descifrând cauzele și legitățile, care determină dinamica acestor procese, tendințele
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Pedagogie Muzeală ca spațiu destinat exclusiv activităților didactice, iar ca o completare a ofertei educaționale un Cabinet de informatică cu scopul derulării unor proiecte interactive, multimedia, de cunoaștere a patrimoniului național și universal. Începînd cu toamna anului 2002, a fost instituționalizat Programul de pedagogie muzeală, acesta reprezentînd una din ofertele tentante de învățămînt alternativ. Clase de elevi din învățămîntul primar și gimnazial au fost integrate programului, iar în atelierul de creație, copiii deprind cunoștiințe despre tradiții, port, dar și elemente ale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acest tip este expresia urii și a furiei pe care individul le nutrește față de alte persoane, care nu pot fi însă lezate decât în acest mod. În unele societăți, sinuciderile samsonice (opuse sinuciderilor anomice) au fost descrise ca o modalitate instituționalizată de expresie a unor relații interindividuale. Murphy deosebește trei tipuri de sinucideri samsonice: • cea care poate chema spiritele; • cea care cere sânge; • cea corectivă. Sinuciderile "eroice", în semn de protest, prin autoincendiere publică, întâlnită atât în societățile asiatice cât și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unii părinți monastici se referă la acest text din Cartea Numerelor pentru a exalta viața comună și simplă a unui grup de doi-trei frați, trai care are avantajul evitării neajunsurilor unei vieți solitare sau ale unei vieți comunitare prea lărgite, instituționalizată în mod excesiv. PRINTRE EXODURI ȘI PAȘTI Un alt cuvânt dominant în cateheza papei Francisc este verbul «a ieși». Faptul că de obicei folosim verbul «a intra» pentru a indica accesul în viața consacrată și verbul «a ieși» pentru a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de suveranitate internă. Ei se pronunță pentru reconsiderarea unor concepte și pentru luarea în considerare a ideii că anumite idealuri normative, democrația și constituționalismul, ar trebui să fie extinse dincolo de granițele statelor națiuni, așa cum acestea în mod tradițional au fost instituționalizate și concepute 4. În prezent, după părerea noastră, dreptul internațional se înfățișează ca un corp de reguli constituit în decursul unei îndelungate perioade istorice și verificat de o practică milenară. Dreptul internațional nu dispune de aceleași mecanisme de constrângere pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
funcțiune până la următoarea reuniune de același gen. În felul acesta, regula rotației ar fi dobândit noi dimensiuni. Pe măsură ce lucrările la Geneva avansau și conținutul documentelor aflate în pregătire devenea mai bogat, la București se întărea convingerea asupra necesității unei forme instituționalizate de continuitate a procesului CSCE. Treptat, în mare măsură datorită eforturilor depuse de reprezentanții români, ideea instituirii unor urmări ale Conferinței câștiga teren. Ea avea să se materializeze în Actul Final, dar doar parțial în forma dorită de România. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Rațiunea creării unor subdiviziuni administrativ-teritoriale rezidă tocmai într-o bună, eficientă și operativă administrare a numeroaselor probleme economico-sociale din municipiile în care sunt create. d) O mențiune specială se cuvine a fi făcută și cu privire la așa-numitele "regiuni de dezvoltare", instituționalizate mai întâi prin Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România și apoi prin Legea nr.315/20046 care a abrogat Legea nr.151/1998 și a reglementat într-o nouă manieră această problemă. Regiunile de dezvoltare, deși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
județene (nu de stat) cu acordul consiliilor locale interesate și au drept scop diminuarea dezechilibrelor regionale existente, dezvoltarea cooperării interregionale, interne și internaționale, în vederea pregătirii cadrului instituțional de integrare în structurile Uniunii Europene. Prin atribuțiile conferite de lege structurilor teritoriale instituționalizate consilii pentru dezvoltarea regională precum și celor naționale Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională, Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională și mai ales, prin raporturile acestora cu structurile guvernamentale care, în esență sunt raporturi de colaborare, inclusiv prin finanțarea programelor de dezvoltare dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Mediu târziu și epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa individul de colectivitatea umană și de restul naturii. Regimul proprietății private a instituționalizat noua conștiință spațio-temporală și a făcut posibile noțiunile moderne de autonomie și mobilitate, dar și pe aceea a libertății ca independență personală și încredere în sine. Instituționalizarea proprietății private este considerată drept una dintre contribuțiile cele mai importante ale Europei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Suganami (1999), relația actor-structură nu poate fi rezolvată niciodată, dacă nu se ajunge la un consens privind dezbaterile metafizice și sociologice asupra acestui subiect. Astfel, discuțiile despre cum structurile acționează la nivel subiectiv și cum ideile susținute de către actori devin instituționalizate pot fi un punct comun de compromis în această relație. Practic, este vorba despre existența unor fundamente intersubiective și a unor acte motivate în identificarea mecanismelor care le leagă. Aceste mecanisme includ difuzarea de idei și aplicarea unor procedee de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]