397 matches
-
bazată pe simulare, joc didactic, joc de rol, studiu de caz, punerea în diferite situații. • Alte combinații strategice alese, adaptate, create, verificate, valorificate. 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile Macroparadigma proiectării reconsiderate, pornind de la cea a designului instrucțional inițial, prin esența sa pedagogică, este în corelație strânsă, în abordarea conceperii și realizării diferitelor aspecte practice ale educației, indiferent de abordare metodologică, cu alte metaparadigme ale științei educației: a complexității, a integrativității, a reflecției și interpretării, a acțiunii-cercetare, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale învățării, • intervenind căutările individuale și negocierile de generalizare, nu se poate face o planificare, în termeni exacți, • decizia de desfășurare a activității devine dificilă din cauza multiplelor alternative. Flexibilizarea proiectării poate fi ilustrată și prin compararea modelului ilustrativ pentru designul instrucțional de tip behaviorist, ca o concretizare a antrenării condițiilor de învățare specifice (R.M. Gagné) cu modele actuale de tip constructivist, la nivelul unităților de învățare. Tabel 17: Modele alternative în proiectarea constructivistă Etape ale unității de învățare (N ore). Timp
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu cu repetarea lor în fiecare lecție de tip clasic, ca etape repetate): obiective specifice, conținut sintetizat, sistemul de lecții aferente, strategii (metode, mijloace, forme de organizare), acțiuni ale educaților, roluri ale educatorului, evaluare, reflecții, reglare. Modelul designului pe evenimente instrucționale a unui curs, ca model behaviorist, pentru un set de teme, N lecții și situații de învățare, ca părți și condiții externe din unitatea de instruire (R.M. Gagné, 1975, pp. 260-274; R.M. Gagné, L.J. Briggs, 1977) 1. Captarea și controlarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesar afirmării rolului central al educaților, în construcția mentală. Într-o proiectare dezvoltată apoi ca o diagramă, se pot insera concentric modurile de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă Proiectarea behavioristă, aplicată în designul instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei și a consecințelor procedurale în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elementelor activității proiectate). Combinând aceste abordări și atitudini, educatorul-proiectant va putea respecta concret și alte principii ale proiectării constructiviste, rezultate din sinteza principalelor contribuții (apud Joița, 2006, pp. 251-256), pentru a da atenție acțiunile educatului și a trece de la "evenimentele instrucționale" behavioriste, la "evenimentele de învățare sprijinită" (B. Wilson): • adaptarea sarcinilor la stilul propriu de construire a învățării de către educat, • accentul să cadă pe înțelegerea proprie și flexibilitatea cognitivă a acestuia, • mediul pedagogic să ofere oportunități pentru căutare, clădire, rezolvare, reflecție
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de grame în jumătatea superioară a craniului omenesc. Această descriere este, de fapt, palidul model, extrem de simplificat al creierului. L'Illustré, citat de D. Apothéloz, 1983, p. 32 Pe cînd (11) și (12) corespund schemei ierarhice [secv. descriptivă dominantă (secv. instrucțională dominată)], ceea ce cercetătorii așează în general în categoria "descrierilor de itinerare" corespunde unei relației inverse [secv. instrucțională dominantă (secv. descriptivă dominată)]: (13) Traversezi calea ferată. O iei tot înainte pe drum și cobori pînă la biserică. O ții tot așa
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al creierului. L'Illustré, citat de D. Apothéloz, 1983, p. 32 Pe cînd (11) și (12) corespund schemei ierarhice [secv. descriptivă dominantă (secv. instrucțională dominată)], ceea ce cercetătorii așează în general în categoria "descrierilor de itinerare" corespunde unei relației inverse [secv. instrucțională dominantă (secv. descriptivă dominată)]: (13) Traversezi calea ferată. O iei tot înainte pe drum și cobori pînă la biserică. O ții tot așa înainte și cobori traversînd drumul care taie calea. O iei pe drumul ce cotește la dreapta, de-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apoi în stînga, la vale. Apoi drumul se continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor textuale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor textuale, preocupate doar de efectul global. Este mult mai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aurit, în mijloc, crucea neagră cu brațele de două ori îndoite la capete, iar în plin centru o floare de crin din aur, cu tulpină retezată și deviza: Domnul mîntuiască-l pe rege, stăpînul nostru" (n.t.). În varianta franceză secvențialitatea instrucțională este redată prin utilizarea verbelor la infinitiv: traverser, prendre, continuer etc. care, în limba română, au fost traduse la imperativ (n.t.). * Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1994 (n.t.). Traducerile denumirilor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că orice lecție trebuie să treacă printr-un număr fix de etape. Practică pedagogica a dovedit că „etapele formale” sunt o creație artificială și împiedică obținerea unui randament maxim al lecției. „Proiectarea unei lecții este operația de identificare a secvențelor instrucționale ce se derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră școlară. Documentul care ordonează momentele lecției cu funcțiile adiacente are un caracter tehnic și normativ și se numește de la caz la caz, proiect de lecție, proiect de tehnologie didactica
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul și instrucția tuturor copiilor, să introducă noi strategii instrucționale care să încurajeze colaborarea, toleranța, sporirea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor, să realizeze și să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei. Intervenția managementului clasei se justifică atunci când problematica echilibrării celor două subcomponente ale disciplinei
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de educatorii elevilor în activitatea curentă. Curriculum de suport, care desemnează materialele curriculare adiționale, precum culegeri de texte și de exerciții, timpul alocat experienței de învățare de către cadrele didactice, cursuri de perfecționare și de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea software instrucțional. Curriculum testat este experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de examinare și alte instrumente de apreciere a progresului școlar. Curriculum învățat semnifică ceea ce elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
de educatorii elevilor în activitatea curentă. Curriculum de suport, care desemnează materialele curriculare adiționale, precum culegeri de texte și de exerciții, timpul alocat experienței de învățare de către cadrele didactice, cursuri de perfecționare și de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea software instrucțional. Curriculum testat este experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de examinare și alte instrumente de apreciere a progresului școlar. Curriculum învățat semnifică ceea ce elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
ca educatorul să aibă o imagine de ansamblu bine conturată asupra întregului curriculum corespunzător unui an de studiu. Instrumentul de lucru introdus în acest sens este unitatea de învățare, numită în literatura de specialitate și “unitate de instruire” sau “unitate instrucțională.” O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, fiind caracterizată de următoarele aspecte: - determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referință; - este unitară din punct de vedere tematic; se desfășoară
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
înlocuirea și repararea bateriilor staționare de acumulatoare care au durată de exploatare depășită sau nu mai îndeplinesc condițiile tehnice minime cu baterii staționare fără întreținere; ● repararea și înlocuirea cablurilor electrice de alimentare și semnalizare cu rezistență de izolație sub normele instrucționale; ● repararea și înlocuirea stocurilor de inductori de autostop, într-un ritm de cca. 500 de inductori pe an, care ar însemna un efort financiar de 4 mld. lei; La instalațiile de electrificare, programul de întreținere vizează următoarele obiective: ● întreținerea liniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165373_a_166702]
-
17 (1) Agenții economici care închiriază secții de circulație ale infrastructurii feroviare neinteroperabile au obligația de a menține în stare de funcțiune infrastructura feroviară cu toate instalațiile fixe și echipamentele conexe, precum și materialul rulant utilizat, conform normelor tehnice și prevederilor instrucționale din sistemul de transport feroviar. ... (2) Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), agenții economici pot desfășura activitățile de supraveghere, întreținere și/sau reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant utilizat, în conformitate cu drepturile și oblibațiile ce le revin în calitate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170557_a_171886]
-
17 (1) Agenții economici care închiriază secții de circulație ale infrastructurii feroviare neinteroperabile au obligația de a menține în stare de funcțiune infrastructura feroviară cu toate instalațiile fixe și echipamentele conexe, precum și materialul rulant utilizat, conform normelor tehnice și prevederilor instrucționale din sistemul de transport feroviar. ... (2) Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), agenții economici pot desfășura activitățile de supraveghere, întreținere și/sau reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant utilizat, în conformitate cu drepturile și oblibațiile ce le revin în calitate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170558_a_171887]
-
Thorndike, Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
criteriului pentru determinarea priorităților programului; alegerea gradului de rigiditate/flexibilitate al programelor planificate; obținerea suportului puterii situațiilor formale și informale) se referă la etapa de planificare, următoarele patru la design și implementare (selectarea și organizarea experiențelor de învățare; identificarea designului instrucțional cu metode și tehnici propice; utilizarea efectivă a priorităților; obținerea resurselor necesare pentru a susține programul) și ultimele două la evaluare (determinarea rezultatelor, eficienței și impactului; comunicarea valorii programului factorilor de decizie). Modelul Cervero și Wilson (1994)tc "Modelul Cervero
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea intențiilor și pregătirea planului instrucțional; pregătirea planului administrativ; dezvoltarea unui plan de evaluare sumativă. Modelul Caffarella (2002)tc "Modelul Caffarella (2002)" Caffarella propune un model interactiv de planificare a unui program ca o reconfigurare a celor mai bune trăsături a câtorva modele existente. Modelul său
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale modelului, în orice ordine și combinație, în funcție de context. Elementele componente ale acestui model sunt următoarele: delimitarea contextului, construirea unei puternice baze de suport, identificarea ideilor programului, sortarea și realizarea unei liste prioritare a ideilor, dezvoltarea obiectivelor programului, designul planului instrucțional, elaborarea planului de transfer al învățării, formularea planului de evaluare, elaborarea recomandărilor și comunicarea rezultatelor, selectarea formatelor, orarelor și nevoilor personalului, pregătirea bugetelor și a planurilor de marketing, coordonarea facilităților și a evenimentelor. Planificarea este astfel interactivă și devine un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de nevoile identificate, selectarea conținuturilor, strategiilor didactice și metodelor de evaluare. În sprijinul celor afirmate anterior, propunem spre analiză un model elaborat de Institutele Naționale Speciale Media din Statele Unite (apud Gustafson, 1996, p. 504): Figura 4.1. Model de dezvoltare instrucțională Analiza nevoilor de învățaretc "Analiza nevoilor de învățare" Dat fiind faptul că această temă va fi analizată pe larg în alt capitol, vom aminti doar câteva aspecte. Analiza nevoilor de învățare se concentrează asupra unor elemente de tipul „Cine și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele privind natura învățării determină selecția metodelor pe care o vor pune în aplicare și modul cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]