407 matches
-
Vasile I îl reneagă pe patriarhul Fotie, printr-un sinod ținut la Constantinopol și restabilește unitatea dintre Roma și Bizanț. Sub dinastia macedoneană, Imperiul Bizantin redus la Asia Mică, Grecia și Balcani sub efectul invaziilor arabe și menținând doar câteva insulițe în Italia, departe de a fi slăbit, își găsește o noua omogenitate. El cunoaște a doua epocă de aur după veacul lui Iustinian. Împărații din această dinastie au fost: Dinastia Macedoneană a avut mai multe ramuri colaterale (Porfirogenet, Lecapenos) care
Dinastia macedoneană () [Corola-website/Science/304197_a_305526]
-
(denumită Sumátra) sau Sumatera, este o insulă cu 473.000 km² din Oceanul Indian, aparținând Indoneziei fiind ca mărime pe locul șase pe glob. În această suprafață este inclusă și suprafața insulițelor înconjurătoare care împreună însumează 50.000 km². Orientarea insulei este nord-vest; sud-est având o lungime de 1.700 de km, iar lățimea e de 370 km, mijlocul fiind traversat de ecuator. Munții Barisan (Peg Barisan) urmează linia coastei cu o
Sumatra () [Corola-website/Science/303973_a_305302]
-
aparțin dentinzându-se până la Insulele Moluce de lângă Noua Guinee. La sud de Sumatra se află strâmtoarea sau canalul Sunda cu o lățime de 40 km, ce desparte Sumatra de insula Java. In partea sudică a strâmtorii se află o serie de insulițe, pe una din ele se află vulcanul temut Krakatau (816 m măsurat la 1883 și 1930). De partea cealaltă, estică a strâmtorii care aici atinge 600 km lățime, se alfă insula uriașă ca suprafață Borneo în schimb puțin locuit. În
Sumatra () [Corola-website/Science/303973_a_305302]
-
și din platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina. Problema brațului Chilia a fost "rezolvată" prin tratatul frontalier româno-ucrainean semnat la Constanța în iunie 1997 prin care România a renunțat definitiv la teritoriile anexate de URSS în 1948, cu excepția insuliței Maican; problema apelor din jurul insulei Șerpilor a fost prezentată în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga în 2009. Ucraina (care plasase limita revendicării sale mult mai aproape de coastele românești decât de ale sale) nu a obținut la Haga decât 20
Relațiile externe ale României () [Corola-website/Science/304386_a_305715]
-
din 1949, care și-a luat numele de Taufa’ahau Tupou al IV-lea. În 1970, suveranul a obținut independența completă a Regatului Tonga față de Regatul Marii Britanii și Irlandei de Nord. Tonga este un arhipelag de 150 de insule și insulițe, dintre care 40 locuite. Reprezintă singura și cea mai veche monarhie din Pacificul de Sud. Insulele pe care micul regat le conține sunt grupate în 3 grupuri geografice (Tongatapu, Ha’apai, Vava’u) respectiv 5 unități administrative (`Eua, Tongatapu, Ha
Tonga () [Corola-website/Science/297970_a_299299]
-
a dus 260 de pasageri spre sud către localitateaYapeyu. În anii '70, 'Ushuaia' din "Țara de Foc" era un sătuc cu 7.000 de oameni, aflat pe picior de război deoarece dictaturile militare din Chile și Argentina își disputau trei insulițe din cunoscutul Canal Beagle pe partea de sud a porțiunii argentiniene. De atunci relațiile au fost pașnice dar nu atât de bune cum ar putea fi. Acum, orașul este înfloritor, tranformându-se în principalul loc de îmbarcare pentru călătoriile către Antarctica
Ushuaia () [Corola-website/Science/311123_a_312452]
-
mențin pe un termen general de 67 de zile (de pe 19 decembrie până pe 23 februarie). Temperaturi mai mari de 30 °C se întâlnesc, în medie, 36 de zile pe an. În centrul orașului, ca și la oricare oraș mare, exită „insulița de căldură”, contrastul temperaturii medii zilnice între suburbiile de nord și de sud a orașului este de 3,8 % și 0,8 °C în cea mai rece și de 2,2 % și 2,6 °C în cea mai caldă a
Almatî () [Corola-website/Science/311862_a_313191]
-
nord-est spre sud-vest pe o distanță de cca. 1.200 km, despărțind Marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Ele sunt sub jurisdicția Federației Ruse și sunt în componența regiunii Sahalin, dar Japonia susține că două dintre cele mai mari insule sudice plus insulițele Shikotan și Habomai fac parte din teritoriul său, aceasta situație fiind cunoscută ca "disputa insulelor Kurile". Au o populație de 19.000 locuitori. includ 30 insule mari (Iturup, Paramușir, Kunașir, Urup ș.a.) și numeroase insule mici, suprafața totală a cărora
Insulele Kurile () [Corola-website/Science/311992_a_313321]
-
floare; mil(li) = câmp" ceace tradus ar fi „Locul florilor de câmp”. „Grădinile plutitoare” sunt pentru locuitori că și pentru turiști un loc atractiv. Grădinile constau de fapt dintr-o împletitura de canale artificiale cu apă, între care se află insulițe cu flori care se întind pe o lungime de 150 de km. Azi grădinile servesc ca loc de recreație pentru locuitori sau turiști, malul roditor de aici este însă utilizat și de agricultură care obține recolte bogate tot timpul anului
Xochimilco () [Corola-website/Science/312962_a_314291]
-
74%). Pentru 10,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei aparține bazinului Crișului Negru și anume limita inferioară a cursului mijlociu. Crișul Negru are aici un curs mediu matur, o albie cu multe meandre, acumulări de aluviuni, insulițe, cursuri secundare, iar albia majoră relativ lată. Distanța de la izvorul râului până la comuna Tinca este de 92 de km. Lățimea medie a albiei minore a Crișului Negru la Tinca este de circa 40 m, iar adâncimea medie de cca. 3
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
din nordul Germaniei a căror nume se termină cu büttel , însemnând "reședință" sau "așezare". Nu se știe când a fost fondat , dar a fost menționat pentru prima dată în 1118 ca Wulferisbutle. Prima așezare a fost , probabil, limitată la o insuliță mică în râul Oker . Wolfenbüttel a devenit reședința ducilor de Brunswick în 1432. De-a lungul următoarelor trei secole a crescut a fi un centru al artelor și personaje cum ar fi Michael Praetorius , Johann Rosenmüller , Gottfried Leibniz și Gotthold
Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/309232_a_310561]
-
a ocupat pentru ceva vreme după război postul de prim-ministru al Franței, i-a comutat sentința la închisoare pe viață, datorită vârstei înaintate cât și a meritelor din timpul primului război mondial. În închisoarea de pe Île d'Yeu, o insuliță din Oceanul Atlantic, Pétain s-a senilizat rapid, având nevoie de îngrijire continuă. A murit la vârsta de 95 de ani, în 1951. A fost îngropat în complexul penitenciar, deși au existat unele voci care au cerut ca rămășițele sale pământești
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
este un arhipelag de 21 insule și insulițe în Oceanul Atlantic, la 354 km de coasta Braziliei. Insula principală are o suprafață de 18.4 km² și a avut o populație de 3012 în anul 2010. Zona este o municipalitate specială ("distrito estadual") din statul brazilian Pernambuco (chiar dacă este
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
nu este ploios în restul anului. este locul cu cea mai mică variație a aerului (interval de observație de 10 ani). Insulele din acest arhipelag sunt părțile vizibile ale unei serii de munți scufundați. Este format din 21 de insule, insulițe și roci de origine vulcanică, insula principală are o suprafață de 18 km ², fiind de 10 km lungime și 3,5 kilometri lățime maximă. Baza acestei formațiuni vulcanice enorme este la 756 m sub suprafața apei. Insula principală, de la care
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
un district în cadrul TAAF și se află la aproximativ 3400 km sud de insula Réunion, 2000 km de coastele Antarcticii și 4800 km de Australia. Arhipelagul, de origine vulcanică, are o suprafață totală de 7215 km², înconjurată de aproximativ 300 insulițe secundare unele situate la doar cîteva sute de metri de aceasta. Insula principală, "Grande Terre" cunoscută ca și "Insula Dezolării", reprezintă 92% din suprafața totală a insulelor și are o lungime de 150 km de la est la vest și de
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
de Est și Kiribati. Mai târziu, băștinașii au fost asimilați doar prin forța migrației și prin impactul descoperirii fosfaților în 1900. Populația trăi organizată în patru sate: Ooma (Uma), Tabiang, Tapiwa (Tabwewa) și Buakonikai, iar așa zis-a capitală a insuliței era Tabiang, astăzi numită Antereen. Exploatarea fosfaților, care a durat între anii 1900 și 1979, a distrus 90% din suprafața insulei, un proces similar celui petrecut pe insula Nauru între 1907 și anii 1980. În timpul conflictelor, forțele japoneze au ocupat
Insula Banaba () [Corola-website/Science/313627_a_314956]
-
amplasate în formă literei U care are lățimea de 150 și lungimea de 700 de m. Cele mai multe căderi de apă se află pe teritoriul Argentinei, panoramă lor putând fi admirată de pe teritoriul brazilian. Cascadele sunt despărțite de că. 900 de insulițe, ele oferă loc de cuibărit pentru unele specii de drepnele. Cataractele sunt situate în Parcul National Iguazú din Argentina și Brazilia. În anul 1984 regiunea este declarată patrimoniu mondial UNESCO. În apropierea cascadelor se află orașul brazilian Foz do Iguaçu
Cascadele de pe Iguazú () [Corola-website/Science/314395_a_315724]
-
unor alunecări vechi. Pe acest platou se află un lac cu o suprafață de cca. 1800 mp. și o adâncime necunoscuta, în care trăiesc țestoasele de apă dulce. Lacul este înconjurat de trestie și papură iar pe suprafața sa plutesc insulițe de plaur. Bogat în țestoase, șerpi, păsări de baltă etc. lacul impresionează prin frumusețe și sălbăticie. Este singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca rezervație zoologică. Lacul s-a format
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
de la munții Alpilor Dinarici cu cel mai înalt punct în vârful Dinara la la frontiera cu Bosnia și Herțegovina în sud până la țărmul Mării Adriatice care compune întreaga frontieră sud-vestică. Croația insulară constă din peste o mie de insule și insulițe de diverse dimensiuni, dintre care 48 sunt locuite permanent. Cele mai mari insule sunt Cres și Krk, fiecare dintre ele cu o suprafață de 405 km². Nordul deluros din Hrvatsko Zagorje și câmpiile estice din Slavonia (parte a Câmpiei Panonice
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
și este mărginită la nord de Strâmtoarea Florida și de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor, iar la est de Strâmtoarea Windward. Cuba ocupă întreaga insulă și alte insulițe învecinate (în total mai mult de 4000), precum Isla de la Juventud, cunoscută și sub numele de "Insula Pinilor". Excepție face Golful Guantanamo, o bază navală care a fost închiriată de Statele Unite încă din 1903. Insula principală "La Isla grande" este
Cuba () [Corola-website/Science/298093_a_299422]
-
din punct de vedere seismic, fiind inclusă în zona "The Ring of Fire", activitatea vulcanică reprezentând 75% din totalul pe plan mondial. Este predominant muntos, format din 2 lanțuri muntoase, de origine vulcanică, ale insulelor principale, și prelungirea acestora în insulițele vecine. Activitate vulcanică există în Arhipelagul Bismarck(Mt. Ulawun, 2.305 m) și în Insulele Bougainville(8985 km). Altitudinea maximă este în Muntele Wilhelm(4509 m). Câmpiile, în general mlăștinoase, se află preponderent în sudul insulei. Este una tropicală, cu
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
Creta) și a treia din estul Mării Mediterane (după Cipru și Creta). Insula este o prelungire a unui lanț muntos care "începe pe continent", în Tesalia (Athos, Olympus, Ossa și Pelion), "traversează" în lung Evia și "continuă" în câteva mici insulițe muntoase din sud (Andros, Tenos și Mykonos). În centrul insulei există și câteva câmpii mănoase dintre care cea mai renumită este câmpia Lelantine (Ληλαντίο/Lilantio) situată între orașele Chalkis și Eretria. Evia este divizată în trei regiuni "delimitate natural" și
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
din antichitate) în trei provincii sau subprefecturi : Istiaias (în nord), Chalkida (centru) și Karystos (sud). Administrativ, prefectura Evia este "divizată" în 27 comunități locale : Prefectura Evia cuprinde insula Evia (3.908 km²), insula Skyros (212,5 km²) și alte câteva insulițe din apropierea sa (Megalonissos Petalion, Chersonissi ș.a.). La acestea se adaugă și o mică parte a Greciei continentale formată din coasta vestică a canalului Evripos și municipalitatea Avlida (0,192 km²). Braț al Mării Egee, situat între insula Evia și Grecia continentală
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
La nord, Italia se învecinează cu Franța, Elveția, Austria și Slovenia, fiind delimitată în principal de lanțul Munților Alpi, cuprinzând și . La sud, ea cuprinde în întregime Peninsula Italică și două mari insule mediteraneene Sicilia și Sardinia alături de numeroase alte insulițe. Statele suverane San Marino și Vatican sunt enclave în Italia, în timp ce Campione d'Italia este o exclavă italiană în Elveția. Aria totală a țării este de , dintre care este uscat și este apă. Incluzând și insulele, Italia are de coastă
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
the Skin", din 1935. În 1959 amintiri ale vizitei la Turville-Petre în Aghios Nikolaos, au stat la baza unei alte creații a lui Isherwood, "Down There on a Visit", în care apare un personaj numit Ambrose, regele nebun al unei insulițe grecești. În timpul celui de-al doilea război mondial, în anul 1940, Turville-Petre a fost evacuat din Grecia de o navă militară britanică și transportat în Egipt. Francis Turville-Petre a murit la Cairo în Egipt în anul 1941 la vârsta de
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]