4,097 matches
-
în virtutea acelui mecanism atît de dificil și de abscons care poată numele de "schematism". La Kant, imaginea este un liant între cuvintele și percepțiile unui om. O verigă și nimic mai mult. La Humboldt însă, imaginația devine rădăcina comună a intelectului și sensibilității, deci sursa lor. E ca o matrice din care se desprinde, pe de o parte, limba cu ajutorul căreia facem raționamente, și, pe de alta, percepțiile prin care intrăm în contact cu lumea înconjurătoare. Potrivit lui Humboldt, imaginile din mintea
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
critici, o rezervă, un contraargument, un punct de vedere diferit? Ceea ce mi se pare cu totul remarcabil în cartea lui Mircea Martin este această capacitate a criticului de a se desprinde de un punct fix, desfăcându-și și desfășurându-și intelectul, ca și sensibilitatea, pentru a capta note străine. Pe un teren al tuturor vanităților, lecturile lui fidele, negrăbite, aprofundate sunt cu atât mai prețioase. Autorul are ceva dintr-un traducător dotat și devotat, extrem de atent nu numai la limba unui
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
polemicile biblice și iau poziție în fața unui Spinoza, Leibniz sau Locke, ce sunt priviți ca niște sfruntați liber-cugetători ce dau semne de recalcitranță doctrinară, iar clerul strînge rîndurile în fața unor agresori care, în loc de argumente desprinse din versetele Bibliei, flutură principiile intelectului și inferențele logicii. Treptat, Dumnezeu începe să facă figura deprimantă a unui surghiunit neajutorat și ostracizat, a cărui ființă, nemaiavînd ce căuta în lumea de aici, trebuie să se întoarcă acolo de unde a venit, în cealaltă lume, în timp ce dreptul divin
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
metafizică și în religiile revelate, dar plin de încredere în finalitatea individualistă a existenței". Explicabil, Valéry îi provoacă lui Șerban Cioculescu o integrală satisfacție: "în ordinea poetică și filosofică, acest aparent sceptic e unul din cei mai ireductibili campioni ai intelectului (...) care se apropie mai curînd de spiritul voltairian decît de cel pascalian, pentru care (...) profesează o repulsie francă". "Erou al rigorii", autorul Tinerei Parce i se înfățișează "ca un adorator al clarității, dar claritatea pe care o țintește e ca
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
Elocventă este și întîlnirea românului cu Paul Souday, criticul cu care-l compară E. Lovinescu. Acesta e apreciat inclusiv pentru elasticele sale contacte cu poziția opusă, spiritualistă: "Era un spirit liber, adversar al oricărui dogmatism. înșiși idolii săi, credința în intelect și în știință nu-l împiedicau pe acest laic să găsească frumosul, uneori la umbra sacristiei. Gusta pe Claudel, pe Péguy și chiar pe abatele Bremond, pe care l-a atacat, în momentul disputei asupra poeziei pure, cînd pripitul iezuit
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
lungime și diametre. Indicii de creștere se pot aprecia după criterii cantitative. Educației fizice îi revine aproape în exclusivitate preocuparea pentru perfecționarea individului din punct de vedere biologic, pentru favorizarea creșterii și dezvoltării armonioase a organismului ca suport durabil al intelectului. Cunoașterea particularităților morfofuncționale ale copiilor se constituie ca premize indispensabile, în primul rând, pentru adoptarea unor strategii didactice adecvate. La vârsta de 6 - 7 ani copiii cresc în înălțime, dar ritmul scade între 8-11 ani. Totuși, în perioada ciclului primar
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
omul și-o însușește de la naștere până la cel din urmă moment al existenței. Învățătură Învățătura înaltă și temeinică luminează mintea, dând sens și consistență vieții omului. Exersare Așa cum exercițiile fizice fortifică organismul și-i mențin starea de sănătate, tot astfel intelectul trebuie exersat necontenit pentru a-i spori receptivitatea și capacitatea de acumulare, de prelucrare a informațiilor și de creație. Teoria Teoria orientează și optimizează practica dar nu o poate suplini. Cunoaștere Cel ce în cunoașterea științifică se cantonează doar la
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
inima autorului. Foame Se știe că foamea organică nesatisfăcută timp îndelungat duce la moartea prin inaniție. Dar există și o foame spirituală, de informare și cunoaștere, e drept mai rar întâlnită, care dacă nu este potolită are consecințe negative asupra intelectului. Carte Carte bună este aceea care încălzește sufletul cititorului și-i luminează mintea. Izvor Farmecul și înțelepciunea unei cărți din inima și mintea scriitorului izvorăsc. Cititorul, căutător de bijuterii spirituale, le asimilează și le încorporează în propria minte. Luptă Nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ambigui, care pot trezi asociații de idei divergente și chiar neconvenabile. Fabulo- trimite la fabulă, fabulos, a fabula; fabulos are sensurile "mitic", "imaginar" - și, doar în anumite contexte și cu o anume intonație afectivă, "extraordinar"; spirit înseamnă "suflet, principiu vital", "intelect", "inteligență", "umor", "caracter specific", "fantomă". Cel puțin la fel de multe și divergente sînt și sensurile din engleză (în plus, la spirit se adaugă și sensul "alcool"). Fabulospirit trezește un set de asociații semantice difuze și confuze, dintre care cele mai probabile
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
de oriunde. Intervine în polemica dintre Camil Petrescu și Mircea Eliade, ambii mult prețuiți de Sebastian, și revendică "dorul nostru de luciditate". Când "confratele" Petru Comarnescu declanșează ancheta Noua spiritualitate 15, răspunde cu Triumful suficienței, în care ia partea "categoriei intelectului", "valorilor spirituale și estetice", opuse celor "pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianist", cum preconizează programul revistei Kalende. Asta îl supără pe inițiatorul anchetei, care îl "pune la punct" pe temerarul opozant (!) al "noii spiritualități". Sebastian se "amuză" și prin
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
o emisiune TV. Și, de fapt, chiar aceasta este scena cu care începe romanul lui Bogdan Suceavă, Vincent nemuritorul: o emisiune în care se discută despre cât de benefic sau nu este sistemul prin care oamenii devin nemuritori prin transferul intelectului pe suport electronic. În realitate, acest roman lasă cititorului o tot atât de puternică impresie pe cât reușește să o facă o emisiune cu suspans. Cu toată bunăvoința pe care nu aș vrea să o las deoparte, mă întreb cui i-ar mai
Vincent Fatalistul by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7740_a_9065]
-
îndelung, procedeul și rezultatele transformării lui Vincent de la stadiul de om în carne și oase la acela de entitate electronică. Personajul, aflat în împrejurarea unei morți iminente din cauza unui cancer în fază terminală, trece - printr-un transfer științific complicat al intelectului - într-o casetă care adăpostește un minicalculator individual numit modulul SAW (Spring after Winter). Astfel, Vincent - beneficiind de sistemul la care apelează majoritatea contemporanilor săi din America anului 2036 - poate "trăi" și după ce a murit în mod fizic. Tot acest
Vincent Fatalistul by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7740_a_9065]
-
trecerea timpului și cu inconsecvența adolescenței; iar el însuși se va plictisi, se va deprima tot vizualizând imagini și știri despre o lume care e din ce în ce mai indiferentă și mai searbădă. Dar brusc, din starea de inactivitate în care se afla, intelectul la care a fost redus personajul se revigorează, descoperind o nouă motivație: călătoria în spațiu și, prin aceasta, idealul de a fi util omenirii. Nu este deloc surprinzător să întâlnim laolaltă cele două perspective care, prin uzanță, ne vin în
Vincent Fatalistul by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7740_a_9065]
-
Dănilă Prepeleac. Adversarii lui însă l-au depășit cu mult. Ca unitate de măsură pentru performanțele umorului involuntar produs cu prilejul referendumului aș propune Orbanul. Șeful campaniei liberalilor a emis următoarele cugetări: "Am greșit că în campanie ne-am adresat intelectului românilor" (eșantion de umor involuntar, sinucigaș politic), " Dacă noi - liberalii, n.m. - am fi condus această campanie, rezultatul referendumului ar fi fost altul!"(ar fi fost pe dos? - n.m.). Imediat după aflarea primelor rezultate, Dan Voiculescu declară, îmbrăcat în negru: "Îl
Umorul involuntar al lui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9642_a_10967]
-
orășenesc limitativ, lărgirea orizontului său. Corectarea citadinismului funciar printr-un uranism atent dozat. Tehnica severă și densitatea lucidă a unor poeme ni-l amintesc pe Alexandru Philippide. Dimensionarea cosmică a "cetății" originare nu pierde din vedere proiectul reconstituirii sale în intelect: "cerurile erau căzute-n somn/ apele clipoceau adormite și ele./ eu mă ridicasem de la pămînt,/ așa suspendat dormeam și eu,/ visam/ un cîmp nemărginit// pe care treceau miriade de furnici./ ele își croiseră cărare/ printre firele de iarbă colosale,/ o
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
de afară, dacă poetul nu ar amesteca (sau confunda) planurile, transfigurând dejecțiile și, pe de altă parte, apucând cu lăcomie Absolutul. Ce e mai original, în Inima de diamant, vine tocmai din această percepție asimetrică: a realității pătate, cu lentila intelectului, și a transcendenței străvezii, cu simțurile toate. Sexul și mistica ajung să însemne unul și același lucru: În lumea de diamant nu există iubire carnală./ Sau totul e iubire carnală./ Ca să poți trăi în lumea de diamant,/ carnea ta trebuie
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
vine din contingent și din prezent (evenimentele politice, amantele tinere, protagoniștii mediului universitar, salonul Saferian Manigomian, Mișcarea legionară, moartea copiilor săi afiliați Mișcării), ca și cum ar fi surprizele unei existențe inevitabil baroce. Prezentul, irațional și dezordonat, nu poate fi decât baroc. Intelectul instituie ordinea și restaurează, idealist, abstract, sensul clasicismului. Bietul Ioanide e un roman baroc construit în jurul unui personaj de mentalitate clasică. Tensiunea intelectuală dintre clasic și baroc e contradicția internă care constituie însăși temelia spiritului călinescian. G. Călinescu nu e
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
este emoția. Ea este sursa inteligenței și în același timp unul din criteriile după care o putem măsura. Cum s-ar spune, deșteptăciunea vine din suflet. E o prejudecată să ne închipuim inteligența ca pe o însușire rece a unui intelect apolinic căruia nu-i arde decît de dileme metafizice. Inteligența e caldă și vie, precum un sentiment a cărui intensitate a fost supusă unei filtrări prealabile. Echipa de cercetători care a scris Inteligența emoțională în leadership - Daniel Goleman, Annie Mckee
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
acestei metode este de reținut în unele cazuri. În consecință, se pronunțară în aplicarea ei pe o scară mai largă, subliniind că nu numai medicamentele îi pot vindeca pe unii bolnavi. Ocuparea unor pacienți în munci care să le solicite intelectul, să le sustragă atenția de la ceea ce însemnase boala, care lucrase asupra sistemului nervos, se dovedi a fi benefică. O dovadă în plus o oferea cazul Simonei. Deși Simona era mulțumită de îngrijirile ce i se acordau, se întreba în sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fericirea”. Dar, numai prin conceptul libertății capătă valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include În conținutul său atât teoria asupra virtuții, cât și cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fiind posibilă o legislație universal validă. Posibilitatea unei astfel de posesiuni raționale pure, minus detențiunea, are ca rezultat o antinomie, de aceea rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de cea care nu poate fi gândită decât cu ajutorul intelectului. Liberul arbitru nu ar putea fi respectat, decât dacă fiecare individ este reciproc constrâns, În ceea ce privește ceea ce este exterior al său. Această obligativitate este rezultatul unei reguli universale a relației juridice exterioare. „Atunci când eu declar (verbal sau În fapt): că aș
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
marile probleme ale timpului său, marele Însingurat de la Konigsberg scria: „Iluminismul este ieșirea omului din starea de minorat de care el Însuși s-a făcut vinovat. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci o lipsă de hotărâre și curaj În a face uz de el fără conducerea altuia”. „Sapere aude! Să ai curaj În folosirea propriului tău intelect! Este deci deviza Iluminismului (Ă)”. Așa cum În Întemeierea metafizicii moravurilor Kant ridicase la nivelul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci o lipsă de hotărâre și curaj În a face uz de el fără conducerea altuia”. „Sapere aude! Să ai curaj În folosirea propriului tău intelect! Este deci deviza Iluminismului (Ă)”. Așa cum În Întemeierea metafizicii moravurilor Kant ridicase la nivelul transcendental cel mai Înalt, autonomia voinței, coordonată Îngroșată cu titlu de permanență sau perpetuitate În Critica Rațiunii Practice, tot astfel el va scrie inconfundabil, pe urmele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aristotelică, de care și gândirea kantiană se lasă pretutindeni condusă (s.n. - V.V.); opoziția dintre rațiune și senzorialitate, dintre superior și inferior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. Așa este În filosofia teoretică: senzorialitatea dă numai materia, senzația, iar numai intelectul ca o capacitate legislatoare, face din ea cunoaștere. Și iarăși la fel este În filosofia practică: senzualitatea, dorințele și Înclinațiile dau materia vrerii; numai rațiunea, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății, cum era acela
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]