9,535 matches
-
de Maiorescu la sentimente mai bune) la Duiliu Zamfirescu și Emil Cioran, destul de mulți intelectuali români s-au înscris în fals în contra unor Rebreanu sau Blaga, care au adus laudă țăranului român. Naționaliștii de la începutul secolului XX, apoi cei din interbelic, dar și cei de după 1971, au fost în favoarea ideii din urmă, unii în mod sincer, alții doar în virtutea inerției. Propunerea dlui Al. G. ar fi aceasta: să medităm asupra clișeului cu pricina, dînd și orășenilor ce este al lor, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
la „chemarea tradiției“ printr-un permanent dialog cu începuturile (un eseu în nr. 1). E semnificativ și faptul că e reprodus un articol al lui Nae Ionescu din „Cuvântul“ (în nr. 2), pentru a putea vorbi de racordarea la gruparea interbelică a „noii spiritualități“. Constantin Amăriuței (care se retrage din redacția revistei începând cu nr. 8 din l954) ar putea fi considerat probabil un filosof al specificului românesc tot atât de important ca Mircea Vulcănescu. Un titlu de noblețe își câștigă revista prin
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
complet uitat azi (nu-l găsim nici în Enciclopedia exilului... redactată de Florin Manolescu). Mai exotice par colaborările semnate de Yvonne Rossignon, Antoaneta I. Bodisco, primul nume și el absent din enciclopedia lui Florin Manolescu. Refacerea legăturilor cu tradiția modernității interbelice se remarcă și aici, ca și în cazul filosofiei. La rubrica „Povestea vorbei“ sunt retipărite poeme de Ion Barbu (nr. 1), Tudor Arghezi (nr. 2), Lucian Blaga (nr. 3), V. Voiculescu (nr. 4), G. Bacovia (nr. 5), Dan Botta (nr.
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
internaționalistă”, a „comuniștilor idealiști”, ce păreau să nu perceapă politicul decât într-o formulă de exprimare extremistă, adică ori socialismul lui Stalin, ori nazismul lui Hitler (ceea ce însemna a disprețui atâtea alte variante antifasciste fără nuanță totalitară, active în perioada interbelică), autorul insistă asupra rigidității oarbe și a violenței cu sistem la care înțelegeau să facă apel: „Fanatici și creduli, au rămas comuniști credincioși chiar și atunci când au fost puși în fața realității atroce a proceselor de la Moscova și a Gulagului. Chimia
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
război mondial. În cartierul Montparnasse, la Coupole, Rotonde, Select își găsiseră sediul Hemingway, Ezra Pound, Scott Fitzgerald, John Dos Passos, antrenați în dispute de idei înfierbântate, în întreceri sportive de amatori, examene de virilitate, în beții fără sfârșit. În răgazul interbelic, la Viena și la Berlin, artiști și scriitori de seamă puteau fi găsiți în aceleași puncte fixe (Stammtisch), preocupați din ce în ce mai mult de agravarea unei primejdii, isteria fascistă. Excelente portrete de romancieri, poeți, pictori, clienți permanenți în aceste localuri, pot fi
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
dreapta și a altora pentru că au fost de stânga. Fiindcă nu știu cu ce mai rămânem”. S-a înțeles că poeta repudiază extremismul de orice culoare, spiritul de revanșă pus în funcțiune de unii revizuitori recenți ai literaturii contemporane și interbelice, motivați mai totdeauna politic, negaționismul postdecembrist care e orice altceva decât o manifestare a conștiinței critice. Mai există apoi indiferența, amneziile, ignoranța, învălmășirea criteriilor, tot atâtea metehne împotriva cărora memoria “bună” a poetei are de luptat și o și face
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian și Antoninus Pius este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra, la fortificația de la Frumoasa și în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Traian, săpături efectuate până în perioada respectivă, cât și planuri și fotografii ale unor castre romane din Dacia. În acest caz, există mai multe rezerve privind cercetarea arheologică, cu mult mai aprofundată în ultimii 40-50 de ani decât în perioada interbelică, de unde și unele inadvertențe ale autorului, denumiri greșite de localități, atribuirea de așezări preistorice pentru epoca romană ș.a. Partea a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
referințe bibliografice), atât din punct de vedere al organizării administrative, cât și al prezenței și rolului armatei din provincia nord-dunăreană. Lucrarea lui Vasile Christescu a fost prima și cea mai consistentă sinteză de istorie militară din Dacia romană din perioada interbelică. Pe ansamblu, volumul a reprezentat și reprezintă un studiu orientativ, dar esențial, pentru istoria militară a Daciei în timpul administrației romane. Fie că se referă la culte și divinități de variate origini, la „gesturi și semne” de natură religioasă, la reprezentări
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ortodocși în viața politică (discuția este de purtat în condițiile în care clericii aparținînd altor confesiuni nu au asemenea interdicții; probabil nu este recomandabilă apariția preoților ortodocși pe listele diverselor partide politice, dar este extrem de interesantă soluția găsită în perioada interbelică prin care mitropolitul și episcopii se bucurau de statutul de senatori de drept; în felul acesta glasul bisericii putea fi auzit în Parlament, fără ca pentru aceasta reprezentanții ei să fie nevoiți să se înregimenteze în vreun partid politic). Demersul lui
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
temei și nucleu tare al oricărui canon didactic. Cărțile despre Slavici, Coșbuc și Rebreanu au fost adăugate recent. Desigur, pot veni și vor veni, probabil, alte nume absolut necesare în sistem pentru a-l valida: Eminescu, Caragiale, apoi alți scriitori interbelici, ca Arghezi, Blaga, Bacovia, Camil Petrescu etc. Dar e o strategie greșită să lași temelia unei construcții la urmă și să începi cu tavanul și acoperișul, suspendate avangardist în aer; să începi, puțin credibil și cu enorme riscuri, tocmai cu
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
al contemporaneității. Să fi început cu Eminescu și Caragiale sau cu Doinaș, Sorescu, D. R. Popescu și Breban (ultimul nume există pe lista monografiilor redactate), în nici un caz cu Groșan și Agopian sau cu Cristian Popescu și Mircea Nedelciu. Dintre interbelici, îl propui mai repede pe Urmuz decât pe Mihail Sadoveanu? E o extravaganță! Nu vreau să spun că ar fi trebuit respectată o ordine fixă de redactare a monografiilor. Mi se va replica pe bună dreptate, până la un punct, că
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
dl. Mircea Martin: “aproape francez prin formație, european prin deschiderea intelectuală, Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat era, desigur în temă, dar am presupune logic că se afla cu cel puțin un pas în urma informației conferențiarului. A se instrui îi era dorința, dar nici spectacolul personalității de la tribună nu-i
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
readuse printr-o sintaxă subtilă și personală a poetului, la înțelesul lor liric adevărat, care nu poate fi decât simbolic și muzical.” Nu mai puțin Rimbaud ar fi exercitat asupra a ceea ce Pillat numește stânga și extrema stângă a liricii interbelice o enormă influență: suprarealiștii francezi, futuriștii italieni, expresioniștii germani rămânându-i datori. Precum, dimpotrivă, lirica americană își datorează originalitatea tocmai și anume lipsei de tradiție, de surse, caracterului ei auroral. Ceea ce duce la un alt fel de puritate... În mare
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
de Cornel Ungureanu) și George Coșbuc (de Andrei Bodiu); observ, din lista publicitară a editurii, că foarte de curând ar fi apărut și o prezentare a lui Titu Maiorescu (făcută de Cornel Moraru), dar deocamdată nu am văzut cartea. Dintre interbelici, numai două nume rezolvate până acum: Urmuz (de Adrian Lăcătuș) și Liviu Rebreanu (într-o micromonografie realizată de mine). Din generația războiului figurează trei autori, dar nu dintre cei care interesează canonul: N. Steinhardt (de Gh. Ardelean), Constantin Noica (de
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale literaturii române din perioada interbelică (în foare încăpătoarea sa Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, unde găsești pe cine vrei și pe cine nu vrei, G. Călinescu nu-l pomenește decît în treacăt, pe motiv că, deși traduse în românește chiar de autor
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
apreciază În mod deosebit culegerea lirica semnată de prof. Umberto Cianciolo, apărută la Modena, În 1941. Deschid o paranteză și de această dată. Și aici, la Cluj, sunt emoționante amintirile despre Cenaclul literar de la Sibiu, care a ființat În perioada interbelică, din care făcea parte și poeta clujeana Eta Boeriu. Această grupare artistică În mod miraculos a rezistat chiar În vremea Întunecată a celui de-al doilea război mondial. Ea fost interzisă după sovietizarea României, În urma interzicerii partidelor istorice și nimicirea
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Am vizitat această țară În memoria tatălui meu, a consătenilor mei din generația lui și a tuturor agricultorilor români, care făceau parte din „Grânarul Europei”, și care atunci când s au introdus „secerător-legătorile automate” În perioada interbelică, cumpărau „sfoara de Manila”. Și astăzi Philippine este primul exportator de „rafie” din lume. Philippine, o țară de numai 299.000 km², inclusiv apa, care reprezintă 61%, cu o populație de 96 de milioane, adică o densitate de 321 de
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
cît și paralelismele dintre cei doi scriitori-gînditori, și analiza reflecțiilor lui Steinhardt despre romanul rus. Întrebările din sală au atins tocmai aceste probleme de receptare și interpretare. Elena Loghinovski a făcut o prezentare a dialogului cu Dostoievski în critica românească interbelică, în centrul comunicării situîndu-se tema Eliade și Dostoievski, contrapunctată cu una paralelă: Dostoievski văzut de Nichifor Crainic. Aflat în sală, autorul renumitei monografii La création littéraire chez Dostoďevski (Paris, 1978), Jaques Catteau, a fost coplesit de noutatea materialului prezentat și
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
coșul pieptului dându-și duhul treptat o grămadă de măști ofilite vibrează în fundaluri un singur gest te-ar feri de somnolentele spații dar până să-l faci se lasă noaptea de-a binelea Somnolențe Din curtea spitalului - o clădire interbelică ruină aproape se vede turla unei biserici prin alei se plimbă bolnavii tăcuți salonul numărul opt este deschis tuturor întâmplărilor un copil geme în somn și noaptea se înmulțește la geamuri sora cu cearcăne verzi nu mai are seringi dacă
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
Ion Buzași Puține reviste literare au consemnat centenarul nașterii lui Emil Giurgiuca (1906 - 1992), unul dintre cei mai importanți poeți ardeleni din generația interbelică și de după al Doilea Război Mondial. În schimb, orașul Brad, unde Emil Giurgiuca a fost profesor, a publicat prin îngrijirea și coordonarea regretatului Tudor Giurgiuca, fiul poetului o cuprinzătoare (Editura Corvin din Deva), menită să ofere o imagine veridică a
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
a răspuns unor necesități stringente în epocă, de lansare și popularizare a unor scriitori și opere". Unindu-și eforturile, un poet, Emil Giurgiuca și un editor întreprinzător, Miron Neagu, au fondat "o modernă editură, dintre cele mai utile literaturii române interbelice, editură ce-a publicat câteva opere parafate cu însemnele demnității" (Melinte Șerban). Activitatea literară a lui Emil Giurgiuca se completează prin alcătuirea a două antologii remarcabile, ambele de referință: Poeții tineri ardeleni, 1940, în care prezintă 18 scriitori, cu medalioane
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
profesor critic poet care comite încontinuu erori de apreciere și cere tuturor după și mult prea tîrziu iertare copilul care doarme cu genunchii la gură și fără pantofi în mijlocul zilei chircit într-o flanelă prea largă în firida unei clădiri interbelice lîngă niște monezi dintr-un metal dubios și care visează despre Josephine Baker la brîu cu salba ei de banane foarte reale țăranca bătrînă deghizată în florăreasă care își comentează fiecare gest cu un singur cuvânt ferigi ferigi ferigi ferigi
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]