519 matches
-
fisiune) care separă definitiv celulele-fiică. Membrana suplimentară necesară pentru a acoperi zona de abscizie este inserată adiacent șanțului de clivare, sursa fiind cel mai probabil veziculele derivate din aparatul Golgi. Inainte de abscizie, între cele 2 celule-fiică rămâne o punte intercelulară subțire, ce conține microtubuli și o formațiune proteică complexă, numită corp medial. Uneori în anumite țesuturi, punțile intercelulare rămân deschise sub formă de canale inelare. La mamifere acest fenomen este întâlnit la testicul, unde canalele inelare conectează mai multe sute
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de clivare, sursa fiind cel mai probabil veziculele derivate din aparatul Golgi. Inainte de abscizie, între cele 2 celule-fiică rămâne o punte intercelulară subțire, ce conține microtubuli și o formațiune proteică complexă, numită corp medial. Uneori în anumite țesuturi, punțile intercelulare rămân deschise sub formă de canale inelare. La mamifere acest fenomen este întâlnit la testicul, unde canalele inelare conectează mai multe sute de celule spermatice înrudite. Endomitoza este o variantă de mitoză fără citokineză și fără separare nucleară, ceea ce duce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cap. 1). Pentru aceasta ele trebuie să fie capabile să răspundă la o varietate de stimuli din mediul intern. Mai mult, coordonarea activității celulelor în organism este posibilă numai în condițiile în care acestea pot primi și transmite mesaje; comunicarea intercelulară este esențială. Există o multitudine de programe genetice în interiorul fiecărui genom celular, ce codifică sisteme de semnalizare extraordinar de eficiente, care pot reacționa la foarte multe tipuri de stimuli. Comunicarea intercelulară se poate realiza între celule învecinate prin contact direct
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în care acestea pot primi și transmite mesaje; comunicarea intercelulară este esențială. Există o multitudine de programe genetice în interiorul fiecărui genom celular, ce codifică sisteme de semnalizare extraordinar de eficiente, care pot reacționa la foarte multe tipuri de stimuli. Comunicarea intercelulară se poate realiza între celule învecinate prin contact direct între membranele acestora și chiar între citoplasmele lor, prin intermediul joncțiunilor comunicante (gap junctions; vezi cap. 5.10). Schimbul de informație între celule mai apropiate sau mai îndepărtate se face însă prin intermediul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
către celula receptoare, • cuplarea moleculei-semnal pe sistemul de recunoaștere celulară, • inițierea uneia sau mai multor căi de semnalizare intracelulară, • modificările specifice ale funcției celulare, • îndepărtarea semnalului, ce de obicei întrerupe și răspunsul celular. Substanțele bioactive endogene cu rol de semnalizare intercelulară sunt denumite generic mesageri primari. Fiecare dintre sistemele de receptori prezentate mai jos acționează prin intermediul unuia sau mai multor sisteme de efectori intracelulari. Mecanismele sunt diverse, dar strategia este comună, cuprinzând: • recepția stimulului; • transferul semnalului către celulă; • amplificarea citoplasmică a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tirozin kinazelor. Enzimele PTP sunt supresori tumorali; mutațiile somatice ce inactivează unele dintre aceste enzime sunt frecvente în celulele neoplazice. 5.9.16. Monoxidul de azot Semnificațiile funcționale ale monoxidului de azot (NO), ca mesager recent descoperit ce mediază interacțiunile intercelulare, au beneficiat în ultimii ani de numeroase dovezi experimentele care tind să impună introducerea unui nou concept, cel de sistem nitrinergic și mediație nitrinergică. NO este o moleculă gazoasă mică, reactivă și cu o viață foarte scurtă (perioada de înjumătățire
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și le pot influența motilitatea. Syndecanul limfocitar fixează celulele migrate în ganglionii limfatici, decorina și fibromodulina reglează asamblarea fibrilelor de colagen, syndecanul și glipicanul acționează ca și co-receptori pentru factorii de creștere. Glicoproteinele de adeziune Sunt moleculele ce realizează „cleiul” intercelular. Dintre acestea, două sunt de importanță majoră. Fibronectina este o proteină mare, organizată sub forma literei V. Se găsește sub formă de fibronectină tisulară, ce leagă diversele molecule de adeziune între ele, și fibronectină plasmatică solubilă. Tenascina este o proteină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe endoteliu și în final diapedeză. Selectinele produc aderența la mucine, legături foarte puternice din punct de vedere fizic, dar limitate temporal. Hormonii și mediatorii inflamatori cresc expresia selectinelor, stimulând infiltrarea țesuturilor inflamate cu celule fagocitare. 5.10.3. Joncțiunile intercelulare Legăturile între celule și matricea extracelulară Se realizează prin hemidesmozomi și contacte focale. Contactele focale sunt alcătuite din integrine, fixate de citoschelet cu ajutorul unor proteine intermediare numite vinculină, talină, paxilină și altele și proteinele matricei extracelulare (fibronectină, colageni, laminine și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cât și mișcările celulelor de o parte și de alta a barierei. Proteinele care formează aceste joncțiuni realizează interacțiuni homofile între moleculele de occludină și claudină . Joncțiunile comunicante (gap) Transportul de substanțe între celulele adiacente se poate face prin lichidul intercelular (paracrinie) sau prin structuri de tip canal (conexoni), grupate în ceea ce se numește joncțiuni comunicante (gap). Un conexon este alcătuit din șase molecule de conexină și se cuplează cu alt conexon al unei celule adiacente, astfel formând un canal comun
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6.1. Organizarea funcțională a sinapsei Sinapsa “chimică” presupune existența unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare este un neuron, sinapsa este neuro-neuronală, iar dacă aparține
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
scurtarea acestora asigură motilitatea organelor interne. Mușchii netezi se clasifică în viscerali (unitari) și multiunitari, după sincițialitate și caracterele joncțiunii neuromusculare. Mușchiul neted unitar formează sinciții funcționale (masă citoplasmatică rezultată din unirea mai multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
neted unitar formează sinciții funcționale (masă citoplasmatică rezultată din unirea mai multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o fibră la alta, cuprinzând porțiuni mari de mușchi (sau tot mușchiul) care acționează ca o unitate. Mușchii unitari pot prezenta și activitate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele subțiri). O parte din corpii denși sunt atașați de membrana celulară, alții sunt dispersați în interiorul celulei. Unii dintre corpii denși sunt atașați la membrana celulară adiacentă, fiind legați între ei prin punți proteice intercelulare, având rol în transmiterea forței de contracție de la o celulă la alta. Intre filamentele subțiri există filamente intermediare (filamină, desmină și vimentină). Inervația mușchiului neted se poate clasifica în două categorii: extrinsecă (aparținând sistemului nervos vegetativ, simpatic și parasimpatic) și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
îmbătrânire. (2) Activarea unor receptori specifici membranari sub influența unor liganzi specifici (peptide, citokine, specii reactive de oxigen, ATP, hormoni etc). (3) Diminuarea influenței unor semnale specifice, cum sunt de exemplu, deficite de factori de creștere, hormoni sau diminuarea interacțiunilor intercelulare sau dintre celule și matrix-ul celular. În faza decizională are loc declanșarea unor evenimente biochimice în cascadă care ar putea duce la apoptoză. Întregul proces este controlat de o serie de elemente reglatorii pro și antiapoptotice. În raport cu momentul în care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24). Potasiul Organismul preia zilnic din alimente ~4 g de potasiu. In intestinul subțire absorbția se face pasiv prin spațiile intercelulare. In colon, potasiul este absorbit sau eliminat în funcție de concentrația sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu Na+) formând H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă posibilitatea de a acționa ca un veritabil senzor de oxigen. Detecția nivelului de oxigen implică depolarizarea și hiperpolarizarea celulelor endoteliale, iar comunicarea este realizată prin propagarea electronică prin joncțiunile comunicante intercelulare dintre endoteliu și mușchiul neted. In timpul hipoxiei capacitatea țesutului de a extrage oxigenul și de a minimiza aria de șunt (cu rată de perfuzie relativ ridicată față de preluarea tisulară de oxigen) poate fi considerat un test integrativ al funcției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]