28,169 matches
-
aceste să dzic bine românește și nu știu, nice am audzit, ca să să dzică într-alt chip"), dascălul ripostează categoric: "Deacă vei cunoaște regulele gramaticii, însuși vei precepe că aceste chipuri de vorbă și dziceri sînt foarte smintite...." (s.n.). E interesant că în scrisul său literar Budai Deleanu nu se îndepărtează prea mult de asemenea principii de raționalizare a limbii; pare să le aplice, cel puțin în parte, în țiganiada, cu diferențe între vorbirea personajelor ("mie așa-mi pare, vere") și
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
în funcție de reprezentativitatea scriitorilor analizați și expresivitatea cronicilor (ne spune chiar autorul în "Scurte precizări"), nu ilustrează numai un moment literar (din 1995, când a început criticul să scrie, până în 2001), ci și evoluția acestuia. Se poate vedea o distanță extrem de interesantă între critica sa de până în 1998-'99 și cea din 2000-2001. Radicalul s-a transformat într-un mult mai cumpănit autor, cronicile au căpătat mai multă consistență, iar diferența e cu atât mai vizibilă, cu cât și-a dispus textele
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
conflictualiste (critice) de extracție marxistă și weberiană, cartea trece în revistă diferitele avataruri ale categoriei de gen în discursul sociologic. Subcapitolul dedicat tehnicilor de excludere sau pseudoincludere a femeilor și a problematicii de gen în gândirea sociologică "prefeministă" constituie un interesant exercițiu de "defamiliarizare" aplicat teoretizărilor lui Max Weber, Emile Durkheim și Karl Marx, prin care autoarea deconstruiește pretențiile acestora de obiectivitate și universalitate. Iată un exemplu grăitor: "Pseudoincluderea femeilor poate fi foarte bine ilustrată de cercetările unui alt clasic al
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
sub flamura cuprinzătoare a ideii unirii, oștenii fac gesturi, din care poporul, prin poezia lui, transfigurează realitatea în legendă. Istoria concepută de Nicolae Bălcescu este o carte divers populată. Deși în centrul acțiunilor este Mihai, el nu este unicul protagonist interesant. Alexandru Vodă, Murad al III-lea, Rudolf al II-lea, Sigismund Bathori, ca să numesc doar o infimă participare la viața epocii, se constituie într-un amalgam subtil de mit și adevăr. Dar să nu pierdem din vedere, luați de vârtejul
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Acedia sau plictiseala spirituală, din spatele zidurilor mănăstirilor, în analiza fratelui Thierry-Marie Hamonic, călugăr dominican la mănăstirea din Bordeaux. Mistica plictiselii la Cioran, comentată cam fără nuanță de Jean-François Gautier, doctor în filosofie. Apoi plictiseala ca remediu eșuat într-un fragment interesant de text literar al scriitorului maghiar Deszö Kosztolányi. Sau nenumăratele plictiseli dintr-o minuțioasă analiză lingvistică a Annei Szulmajster-Celnikier, în trecere prin patruzeci și cinci de limbi actuale, probă definitivă că de plictiseli e vorba și dovadă riguros științifică a
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele incluse în cartea de față e ultima, cea lingvistică. Conținutul antropologic al plictiselii devine de altfel evident prin răspunsul pe care îl primește întrebarea Se plictisesc animalele?, titlu al unuia dintre cele mai interesante eseuri din carte. Animalul se dovedește o alteritate ireductibilă, plictiseala lui reflexul dificultății antropologice de a exista în lume, proiecție a plictiselii umane. Să fie plictiseala cu adevărat un subiect imposibil, așa cum vor să ne amăgească autorii? Măcar un lucru
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
se dovedește o alteritate ireductibilă, plictiseala lui reflexul dificultății antropologice de a exista în lume, proiecție a plictiselii umane. Să fie plictiseala cu adevărat un subiect imposibil, așa cum vor să ne amăgească autorii? Măcar un lucru e sigur: e unul interesant. Apoi un altul: plictiseala e riscul libertății. Riscul de a nu ști ce să faci cu timpul tău. Mă grăbesc să vă sugerez o soluție - următoarele două cărți. Tot antropologie, dar ceva mai "clasică". Drum către corp Literatura de specialitate
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
la altul, că părăsește o hartă mentală în favoarea alteia. Lejeritatea acestui gest dinamitează efortul antropologic de a stabili coerent definiția corpului modern. Modelul acestuia, spuneam, e construit în carte doar pentru a fi în parte uzurpat. Excelentă strategie de analiză, interesantă într-un sens metodologic mai larg, pentru că ea e mai mult decît o tactică de a respinge eventualele critici la adresa cărții. E încercarea de a scurta drumul dintre teorie și realitatea socială într-un fel care nu îi e defavorabil
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
fel care nu îi e defavorabil niciuneia. Am fost nevoit să omit din prezentarea cărții o serie întreagă de aspecte esențiale. Greșeală pe care încerc să o repar recunoscînd un lucru: Antropologia corpului și modernitatea e una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Dar recunosc și un al doilea lucru: nu tot ce spune David Le Breton m-a convins. în primul rînd atitudinea sceptic-speriată în fața a tot ceea ce înseamnă cucerire de ultimă oră
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
al vieții religioase a tungușilor. Se distinge de membrii grupului său prin faptul ca e ales de un spirit și forțat să devină șaman. Traversează o inițiere și capătă astfel puterea de a-și părăsi corpul în timpul căderilor în transă. Interesante sînt capitolele ce se opresc asupra relației dintre șamanism și isteria artică sau asupra raporturilor dintre propaganda sovietică și vechile credințe tunguse. E citată în carte convingerea unor șamani că Lenin era o divinitate ce se înțelegea cu Teegri și
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
atmosferă... cred că mă înțelegi. Aglaia Veteranyi, cu a doua ei carte, va rămîne totuși în perspectiva mea de viitor, dar poate peste un an. R. B.: Hertha Müller, cu ultimul ei volum de poeme-colaje, este un fenomen cu totul interesant în sfera aceasta de idei? N. I.: Sigur că da. Am făcut o experiență: am fost împreună la o lectură în Italia, mai precis în Tirolul de Sud; eram și cu Daniel Bănulescu și cu Constantin Virgil Bănescu din România. Ei
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
deschis", cu un gust amar-disperat, înrudit cu finalul acelui episod din Decalogul lui Kieslowski, în care un om izbește cu pumnul în capota unei mașini, repetînd "Urăsc! Urăsc! Urăsc!"... Cinematograful românesc al ultimilor ani s-a bucurat de trei debuturi interesante: Cristi Puiu - Marfa și banii, Cristian Mungiu - Occident și, ultimul sosit, Radu Muntean - Furia. E prea devreme sau e momentul să vorbim despre un nou val? Rămîne de văzut ce va urma. Cei trei, oricît de diferiți între ei, reprezintă
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
că Uniunea e la un pas de sciziune. De fapt conflictul dintre Blocul Reformist și actuala conducere a UDMR n-a început la Congresul Alternativei, care a avut loc recent la Cluj, ci are o vechime de aproape un an. Interesant e că aripa dură a UDMR nu mai cere ieșirea de la guvernare, ci dorește renegocierea protocolului cu PSD. Președintele UDMR e de părere că gruparea reformistă trece printr-o criză profundă, ceea ce ar explica declarațiile "șocante" ale unora dintre reprezentanții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
editată de Polirom, Travers, se pune, de exemplu, problema transformării maghiarei vorbite în Transilvania într-un dialect de circulație restrînsă, rupt dramatic de limba literară) și dorința unei integrări de factură proprie în cultura ungară de peste graniță. O parte foarte interesantă a volumului publicat de a A Treia Europă o reprezintă "dosarele" Esterházy Péter, Konrád György și Nádas Péter, considerați figuri emblematice ale culturii maghiare contemporane (nu se poate trece cu vederea, de asemenea, că premiatul Nobel al acestui an, Kertesz
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
exportarea modelului națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă neapărat în oferte de lectură tentante, iar subtitlurile interesante ale prelegerilor din (Multiple) Europe... stau cîteodată locuri comune ale istoriei culturii, cum ar fi cele privitoare la multiculturalism, pulverizarea centrului și culturile minore, ori despre identitate în calitate de construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
și culturile minore, ori despre identitate în calitate de construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd de articol de revistă, furii de moment contextualizate și nu analize ale unui fenomen. Sînt, în schimb, și provocări interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o problemă interesantă este și cea legată de "peisajele culturale" ale Dunării (Roxana Verona, în al cărei articol apare o bizarerie - Horia Lovinescu drept autor al teoriei sincronismului). De prea multe ori însă, vîrsta eseurilor acestora e cea a sincronismului lovinescian și nu
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
cu un subiect spectaculos și cu un personaj misterios, fără a se întinde pe multe pagini, Portretul unui dandy român are toate datele pentru a deveni un best-seller. îi atragem atenția autorului că istoria literaturii noastre e plină de scriitori interesanți care abia așteaptă să devină personajele unor astfel de portrete.
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
i-l face dictatorului este foarte credibil - și asta se datorează îndeosebi faptului că pentru prima dată i se întocmește acestuia o cronologie politică integrală - și mai ales o intimitate, psihologică în primul rând. Dar autorul se dovedește inspirat și interesant mai ales prin considerațiile privind politica externă a regimului și a dictatorului, un loc important ocupându-l aici conexiunile și implicațiile germane ale acesteia. Cititorul va putea aproxima, de exemplu, fără complicații inutile, fantezii ori clișee ieftine, poziția reală a
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
Cronicar Arborele lui Nichita În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 19 noiembrie, dl Daniel Cristea Enache îi ia un interviu poetei Ileana Mălăncioiu. Necruțătoare, cum o știm, poeta nu-și menajează colegii de breaslă. Un foarte interesant text publică dl Mircea Coloșenco despre ascendenții lui Nichita Stănescu. Pe linie paternă, cel dintîi strămoș consemnat din arborele genealogic al poetului este Matei Stănescu, străbunicul patern, născut în 1833, undeva pe lîngă Filipeștii de Pădure. Stabilit la Ploiești, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
avea proprietăți undeva pe Don, lîngă Novocerkask. Emigrat în România, nobilul general a contribuit decisiv prin fiica sa la apariția pe lume a celui mai original poet român de după războiul al doilea. APOSTROF (nr. 11) vine cu un lung și interesant interviu acordat d-nei Marta Petreu de către fiica lui L. Blaga. D-na Dorli Blaga povestește, cu mult firesc, tot felul de întîmplări legate de marele poet. Pentru biografii lui Blaga, aceste mărturii au o valoare considerabilă. Desigur, cu condiția să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
firească locuțiunea de multe ori. Adeseori e mai lung; între adesea și deseori, primul mi se pare mai eufonic, dar această judecată e determinată subiectiv; oricum, selecția ar putea fi determinată uneori de structura ritmică diferită (amfibrah vs. troheu). Mai interesantă ar putea fi ipoteza diferențelor aspectuale: ambele adverbe sînt fundamental repetitive, iterative, dar această valoare mi se pare mai clar marcată (chiar în structura lexicală a cuvîntului, conținînd un plural) la deseori, și mai atenuată la adesea, care tinde mai
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
beneficiat de un ecou public. "Norocul" lui Traian Chelariu l-a constituit jurnalul elaborat în taină, cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de conștiință, dar și de o înregistrare imediată, "factuală", cu o semnificație aparte în reconstituirea unui trecut relativ
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se oprește în prima ei carte e interesantă, de o actualitate acută, ciudat de ocolită într-o cultură preocupată de recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca pată albă în istoria literară românească. Demersul critic, destul de cuminte, are unele reușite. Găsesc totuși ciudată absența
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
în atenția Ioanei Cistelecan sînt nume ca Virgil Maxim, Constantin Aurel Drăgodan, Dimitrie Pagiag, Sergiu Mandinescu, adică poeți pe care istoria literară nu i-a reținut și între care e inutilă o încercare de departajare valorică din moment ce poezia lor e interesantă doar prin faptul de a fi o experiență limită, a literaturii și a vieții ? Sigur, există în cartea Ioanei Cistelecan și nume cunoscute ca Nichifor Cranic sau Radu Gyr, dar și pe aceștia istoria literară îi reține pornind de la alte
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]