471 matches
-
transmit obiceiurile, tradițiile socio-culturale, mentalitățile, prejudecățile sociale. Tot familia este cea care transmite urmașilor componenta atitudinală, codul său valoric, primele informații despre lume. De multe ori părinții nu conștientizează impactul relației dintre ei asupra copilului, ori importanța covârșitoare a raporturilor interindividuale atât pe orizontală, cât și pe verticală. Modelele comportamentale, imaginea fiecăruia dintre părinți și a rolului lor în cadrul familiei sunt în măsură să ofere copilului echilibrul sufletesc și psihologic necesar unei dezvoltări armonioase. Familia are rolul de a educa fiecare
Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
imaginăm că interdependența relațiilor se organizează tot mai intersectorial, pe măsura creșterii înregistrate în diferitele coloane ce reprezintă diversele sectoare ale ierarhiei sociale și a lărgirii câmpului sarcinilor de coordonare. Cu alte cuvinte, interdependența (sau, cum spune Dupréel, complementaritatea relațiilor interindividuale, adică reciproca lor condiționare) depășește din ce în ce mai mult limitele domeniilor de activitate specifice pe măsura ascensiunii în ierarhiile lor respective. Astfel, a fost înfăptuită una dintre condițiile psihosociale ale diferențierii dintre elită și mase. Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Helmholtz, la constatarea marilor variațiuni dintre reacțiile la măsurătorile efectuate, a vitezei de transmitere a impulsului nervos de la un individ la altul, acesta pur și simplu a părăsit domeniul. A făcut acest lucru pentru că nu dorea să facă din diferențele interindividuale constatate un obiect de cunoaștere distinct. Dintr-o altă perspectivă, însă, tocmai ele erau importante. Acest lucru a fost confirmat de un eveniment de viață banal, care s-a întâmplat la un observator astronomic, cu ocazia efectuării unor observații asupra
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pragurilor superioare de audiție a rămas de atunci clasică tehnica "fluierului lui Galton" pentru stabilirea pragurilor senzoriale superioare. În efortul său de promovare a metodelor statistice, la un anumit moment, în centrul preocupările sale experimentale s-a formulat determinarea diferențelor interindividuale moștenite genetic. El este cel care a propus pentru prima dată o asemenea metodologie de lucru, de a cuantifica pe subiecți umani ceea ce le poate fi un caracter moștenit de la o generație la alta, cum aceste caractere se interinfluențează. Scopul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a cuantifica pe subiecți umani ceea ce le poate fi un caracter moștenit de la o generație la alta, cum aceste caractere se interinfluențează. Scopul lui a fost să identifice și să descrie la nivel comportamental existența unui parametru de comparație interindividual similar caracterelor organice, și a ales pe cel al puterii de imaginație. Subiectul de experiență primește ca sarcină de executat imaginarea unui anumit obiect. După aceea, el trebuie să dea detalii referitoare la proprietățile obiectului pe care l-a imaginat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să-i deosebească în mod legic pe oameni între ei. Trebuie menționat faptul că Galton a fost un inventator experimentalist și că mulți alți cercetători au dat peste această problemă a diferențelor de comportament individuale. Numai că până la Galton diferențele interindividuale studiate se voiau puse pe seama unor variații proprii legităților generale ce acționează în biologie, care se reproduc și la nivel psihologic. În acest spirit a primit o formă legică precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formă legică precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului statistic, și-a propus să demonstreze existența unui determinism diferit, a unei legități care acționează pe un alt plan, care presupune luarea în considerare a unor factori interindividuali. Condițiile social-istorice ale acelor vremi erau tot mai favorabile ca propunerile lui Galton să fie luate în seamă. Una din lucrările remarcabile ale lui Galton a fost Fizica socială, care a apărut în anul 1835. Ea a trezit la acea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost Fizica socială, care a apărut în anul 1835. Ea a trezit la acea vreme multe discuții și dispute, cu deosebire pentru faptul că a încercat să demonstreze pe cale statistică existența și intervenția legică a unor factori de diferențiere interindividuală. Pentru introducerea unor indici statistici, Galton a luat în considerare unele constante comportamentale pe care le-a considerat că au relevanță cantitativă, care să fie cuantificabile numeric. O astfel de variabilă luată în considerare a fost cea a încheierii de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
școlară, copiii cu inteligența la limită prezintă o simptomatologie mai specifică, fiind mai ușor de delimitat de debilitatea mintală cu care prezintă unele particularități comune. Acești copii, caracterizați prin raționamente progresive, ajung, de obicei, în urma înlăturării factorilor individuali (afectivi) sau interindividuali (psihosociali), inhibitivi ai dezvoltării gândirii, la stadiul operator formal al dezvoltării inteligenței. Ei întâmpină dificultăți în realizarea activităților de analiză, sinteză, comparație și abstractizare, clasificare cu conținut semantic și simbolic. O altă caractenstică a acestor copii este lipsa de stăpânire
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ajutor pentru o corectă orientare a conduitei etice, cea care instituie un joc al accentelor pe toată raza ființială a personalității și ritmează înaintarea spirituală care însoțește și caracterizează în chip esențial fenomenul comunitar. Acesta din urmă presupune o focalizare interindividuală pe o aceeași realitate și generează acordul social ce devine apoi constitutiv conștiinței. Thomas Hobbes afirma că atunci "când doi sau mai mulți oameni cunosc unul și același fapt, se spune că sunt conștienți de el unul pentru celălalt; ceea ce
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cognitivă și atestă o dată în plus existența unei comunicații permanente în cadrul mediului spiritual social. Acesta din urmă găzduiește reflectarea comunitară a aventurii interioare pe care o "trăiește" fiecare structură cognitivă și oferă un prilej în plus de sudare a rețelei interindividuale (pe criteriul similarităților aplicative ce țin de conștiința reflexivă). Dacă în mediul științific comunicarea dintre filosofie și psihologie devine, în legătură cu teoria cunoașterii, din ce în ce mai realizabilă și mai fundamentată ("cercetările psihologice vor fi... în măsură să ridice noi probleme în fața teoreticienilor cunoașterii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
țintit. Condiționalitatea unității conștiinței demonstrată de Kant rămâne la nivelul cel mai general, cel epistemologic, străin sinuozităților faptului de trăire. Astfel, dacă sinteza generală converge către sistemul categorial stabil descris de către filosoful german, atunci nu mai este de conceput diversitatea interindividuală, realitatea unei personalități unice caracteristică fiecărui subiect uman, precum și libertatea de opțiune interioară. Este de aceea nevoie de sinteza reflexivă și de o concepție filosofică deopotrivă generală și adaptată la mediul subiectiv. Iar acest tip de sinteză nu poate fi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a datului vital. Stăpânirea unui limbaj al interiorității, stăpânirea de sine ca summum voluntar al tuturor actelor noetice reflexive și validarea permanentă prin intermediul alterului asemănător sunt arme ale conștiinței în lupta unei vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența înțelepciunii prilejuită de confruntarea cu sine însuși poate fi de neînlocuit în momente în care provocările existențiale impun decizie rapidă sau reclamă responsabilitate. Atingerea optimului individual strânge laolaltă factori de autocunoaștere pe care numai vecinătatea prelungită și insistentă cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dezvoltă un nivel optim de competență în fiecare dintre ariile care alcătuiesc curriculumul propriu. Numai într-un învățământ complet individualizat este posibilă atingerea unui asemenea echilibru. În învățământul colectiv însă, echilibrul curricular „perfect” este, probabil, imposibil de determinat din cauza diferențelor interindividuale dintre participanții la activitatea de formare. Dincolo însă de aceste probleme teoretice ale echilibrului curricular există și câteva dileme practice. În general, nu se poate decide dacă în formarea umană e mai avantajoasă educația generală sau cea specializată. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
447. 157. Pufan, C. Aspecte ale relațiilor dintre gândire și limbaj, la copiii cu debilitate mintală cu sau fără tulburări de vorbire. „Cercetări asupra comunicării” sub red. Slama-Cazacu. Editura Academiei R.S.R., București, 1973. 158. Pufan, C. Condiționarea învățării de relațiile interindividuale și interpersonale la elevii din școala generală, școala pentru surzi și școala ajutătoare, în Analele Universității București, seria Psihologie, 1973. 159. Pufan, C. Corectarea tulburărilor de vorbire la preșcolari. Rev. de Pedagogie. Supliment pentru învățământul preșcolar, 2, 1971, p. 3-6
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de roluri multiple Relații pe bază de roluri fragmentate Populație puțin numeroasă Populație numeroasă Conflicte intra-rol Conflicte inter-roluri Economie simplă Economie diversă Slabă diviziune a muncii Specializare și diferențiere extreme Solidaritate mecanică Solidaritate organică Complexitate. Viață guvernată de legături interindividuale Complicație Statusuri prescrise Statusuri dobândite Societate de status Societate contractuală Statusuri totale Statusuri parțiale Rural Urban Educație dependentă de status Status dependent de educație Acceptare ridicată a rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală, să-și formeze mecanisme de adaptare, strategii de relansare în sistemul ierarhic interindividual. j. relațiile dintre diferite compartimente (surse de autoritate și influență) ale organizației și fiecare dintre membrii săi nu se pot desfășura fără un eficient sistem de comunicare. În școală se întâlnesc câteva forme specifice de comunicare: între indivizi, între funcții
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acesteia cu alte rude (bunici, unchi, mătuși, veri etc.), ori chiar cu alte persoane, sau chiar separarea copiilor de familia patogenă (Arieti, 1974). 1.4.2. Intervenții asupra microgrupului social Iau în calcul influența pozitivă sau negativă, exercitată de relațiile interindividuale asupra sănătății psihice. Impactul unor asemenea relații a fost observat din cele mai vechi timpuri (ritualurile colective, de exemplu, de exorcizare au constituit o modalitate de scădere a tensiunilor psihice). 1.4.3. Intervenții asupra unor factori sociali 1. Migrația
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
întreprinse de Savage-Rumbaugh este legată de originea și structura limbajului, despre care susține că nu este specific doar omului și poate fi învățat și de alte specii, cum ar fi maimuțele, "învățarea limbajului nefiind o achiziție individuală, ci un proces interindividual"35. Rezultatele experiementelor au evidențiat faptul că nu doar omul este capabil de a comunica prin intermediul unor reprezentări prestabilite și de a le folosi în cadrul interacțiunii, existând, fără îndoială, dovezi care susțin capacitatea primatelor de a învăța și reacționa conform
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
la această vârstă, printr-o relație subiectivă semnificant semnificat (un copil ia o cutie drept telefon, altul o piesă de lego etc. sau unul și același copil ,,simbolizează" diferit anumite elemente în contexte diferite); * jocuri cu reguli implicând relații sociale/interindividuale regula presupune acceptare, generalizare, constanță/stabilitate, constrângere și, în același timp, transmitere la un subiect la altul. NOTĂ. În teoria lui Jean Château, jocurile cu reguli se opun celor fără reguli: jocuri fără reguli: jocuri ale inteligenței concrete (jocuri funcționale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Pentru problematica familiei monoparentale, este semnificativ accentul pus pe ideea de putere 82 a femeilor, pe posibila lor capacitare 83. Această orientare se distanțează astfel de perspectiva conservatoare privind victimizarea femeilor. Un prim sens privește ieșirea de sub relațiile de autoritate interindividuale, astfel încât să se dobândească un spațiu al libertății personale. Apoi, în acest spațiu al libertății, sunt asumate diverse strategii de capacitare. Crearea de capacități funcționale poate fi privită ca fiind necesară individului atât în raporturile interumane directe, cât și față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
subiectivă constituie, în parte, baza furiei consumative, aceasta facilitând posibilitatea oamenilor de „a-și satisface o plăcere”, de a-și oferi mici bucurii presupuse a compensa lipsa afecțiunii, a legăturilor sau a recunoașterii statutului social. Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustrante, cu cât crește insatisfacția, cu atât consumerismul de dezlănțuie ca un refugiu, evaziune, mică „aventură” care compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Destinat să „remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ineluctabile, întrucât rezultă din însăși dinamica individualizării. De îndată ce indivizii se autoguvernează, ei sunt niște subiecți decizionali, dar și, fatal, niște victime supuse legilor dragostei și ale întâmplării, ale atracțiilor și ale respingerilor, ale legăturilor și ale despărțirilor. Legi ale concurenței interindividuale, libere înclinații și aversiuni ale indivizilor, iată ce anume poate duce și la apariția unor inevitabili „perdanți”. Este și ceea ce poate fi mai logic în ideea de „extindere a domeniului luptei” (Michel Houellebecq). Dacă revoluția sexuală a dus la demolarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
loi, Fayard, Paris, 2001. 30. În 2004, Franța număra circa 12 milioane de voluntari. Cât despre nivelurile de încredere mutuală, ele variază de la o țară la alta. Legătura dintre un înalt nivel al vieții și un înalt nivel al încrederii interindividuale este probabilă. Ronald Inglehart, La transition culturelle, Economica, Paris, 1993, pp. 39-47. 21. Referitor la aceste probleme, cititorul poate să consulte lucrarea mea Le crépuscule du devoir, Gallimard, Paris, 1992, pp. 142-150. 32. Ceea ce nu vrea să însemne că iubirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]