688 matches
-
religios după moartea surorii lui de 16 ani în urma unui accident de mașină. Astăzi întreaga familie trăiește în tradiția evreiască. Sara nu opune nici un fel de rezistență acestei schimbări a stilului de viață; dar nici nu pare s-o fi interiorizat. În șoaptă, ea îi mărturisește intervievatoarei că, atunci când mănâncă singură, ea nu spune rugăciunea de binecuvântare a mesei, așa cum cere legea ebraică (din nou, pasaj omis din text): „Eu nu mă definesc ca fiind o persoană religioasă”, spune ea. Nici
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
soțului - ca și moartea surorii - a dus la o invazie de obiceiuri și rutini ciudate în casa Sarei. Moartea acestor două surori a produs niște schimbări pe care nu a reușit nici să le înțeleagă complet și nici să le interiorizeze pe deplin. În consecință, Sara prezintă diverse justificări pentru stilul ei de viață religios - cum ar fi faptul că poate să se odihnească de Sabat sau calitatea educației oferite de școlile religioase pentru copiii ei -, care, în mod clar, nu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
voință. CPP facilitează interacțiunea planului ideatic cu cel comportamental, astfel încât o persoană (cadru didactic) ce are o credință se distinge prin clarviziune, siguranță și constanță în conduită față de cei care nu o dețin. Intervenția sistemului normativ-axiologic, după care CPP sunt interiorizate și integrate în grila valorică atașată proceselor pedagogice, face ca în final CPP să apară sub forma unui produs, a unei situații finite. Schimbarea credințelor psihopedagogice Dacă RPP se schimbă printr-o transformare, o modificare informațională, deoarece dimensiunea intelectuală este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
urmare, subvocalizarea este foarte utilă, fiind un obicei sănătos, de care nu trebuie să încercăm să ne debarasăm. Dimpotrivă, ar trebui să încurajăm la copiii mici această practică de a citi cu voce tare, ce va deveni, prin antrenament, subvocalizarea interiorizată la vârsta adultă. De altfel, cine a spus că papagalii ar fi proști?! Cercetări recente au demonstrat că sunt foarte inteligenți; unii știu chiar să socotească foarte bine. Pentru mai multe detalii Levy, B.A., „Role of Articulation in Auditory
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
care le instituie din rațiuni de eficiență socială sau pentru promovarea propriilor interese, În funcție de puterea de care dispun În sistem. Autori ca Selznick (1948) sau March și Olsen (1984) accentuează pilonul normativ al instituțiilor. Instituțiile sunt În primul rând valori interiorizate de actorii sociali; aceștia vor acționa consecvent valorilor sociale, generând astfel acțiuni sociale conforme. Valorile sunt concepții referitoare la ceea ce este preferabil sau dezirabil, precum și la elaborarea unor standarde În cadrul cărora comportamentul sau structurile existente pot fi comparate și evaluate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care repetă eticheta și astfel, În timp, o consolidează. De asemenea, după ce o etichetă a fost atașată unui individ, de cele mai multe ori acestuia Îi va fi foarte greu să se debaraseze de ea, ajungând să Își accepte eticheta, să o interiorizeze și să creadă că Îl caracterizează, percepând mult mai clar mesajele care consolidează eticheta decât pe acelea care o contrazic. Specialiștii În psihologia educației au observat că există mai multe modalități prin care educatorii Își folosesc experiența pentru a-i
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educatorul să interpreteze același comportament ca un indiciu că elevul „nu se străduiește suficient” sau că „sigur nu a fost atent” atunci când i-a fost explicată sarcina de lucru). Nu În ultimul rând, elevii (În special elevii din clasele mici) interiorizează elementele referitoare la imaginea despre sine, primite de la persoane importante pentru ei, cum ar fi educatorii (elevii așteaptă ca aceștia să le furnizeze cât mai multe feedbackuri pozitive despre persoana lor, să le spună cât de bine sau cât de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
comunicativitatea și sociabilitatea ca factori de succes În integrarea lor școlară și socială. În sfera relațiilor sociale, de cele mai multe ori, copiilor cu cerințe educaționale speciale le sunt afectate deprinderile de a se conforma, de a respecta și de a-și interioriza norme, reguli și scheme de comportament, deprinderile de conduită civilizată, de igienă și autoservire, de muncă etc., care le-ar putea permite o integrare socială optimă. Chiar dacă unele dintre particularitățile copilului cu cerințe educaționale speciale sunt mai evidente În procesul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
formalist, fără o interiorizare a conținutului său. Prin urmare, este foarte important pentru viața noastră socială dar și pentru viața noastră privată, dacă ne impropriem regulile acceptate drept corecte. Nu este suficient doar să mimăm respectarea lor, ci trebuie să interiorizăm aceste reguli despre care cunoaștem că sunt drepte. Dar cum ajungem să le cunoaștem decăt dănd definiții coerente, necontradictorii, sustenabile? Trebuie deci sa începem să cercetam. În căutarea dreptății, aflăm un prim răspuns oferit de bogatul Cephalos, tatăl lui Polemarchos
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari drept sau bun, nu să fii. Ori Platon, folosește poziția intermediară a fraților săi pentru a formula propria sa poziție, aceea că dreptatea este un bun în sine deși
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
secundară a administrației (după producție). Ruperea acestei exteriorități și a acestui raport de forță va fi urmărită cu disperare; contradicția șefului nu va fi niciodată depășită (eșec al reformei Eboue în partea de nord a statului Congo). Este imposibil a interioriza acest șef, a-l legitima în vreun fel. El este un element străin care va rămâne prins în dialectica coerciției, iar când puterea exterioară nu îl va mai sprijini, acesta se va prăbuși. La fel se întâmplă și cu colectivismul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în măsura în care este rezultatul unei activități pozitive. Așadar, acest univers material își află principiul realității sale în activitatea creatoare. Vedem cum se prezintă realitatea monetară: totul depinde nu de consum, ci de activitatea de producție; prin aceasta din urmă se poate interioriza consumul, adică poate ajunge să corespundă concret realității sale. Plantatorul arborelui de cafea ia în stăpânire prin defrișare o porțiune de pădure și creează într-un fel aceste plante pe care le cultivă și pe care le îngrijește ani de-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fi schimbată cu bani, trebuie să aibă o realitate autonomă, este încă foarte străină de acest univers uman. Când salariatul își va face apariția, vom putea considera că revoluția monetară s-a încheiat și că raportul comercial s-a interiorizat în structura însăși a acestui sat. În realitate, banii care circulă în acest joc al schimburilor interne sunt într-o cantitate neînsemnată; am văzut că numai 8,5% din valoarea monetară a bunurilor posedate puteau fi plasate sub această rubrică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
celuilalt; ea corespunde capacității subiectului de a prezice comportamente pozitive, benefice ale partenerului. c. Încrederea manifestată prin identificarea subiectului cu celălalt (identificare care reprezintă temelia încrederii). La acest nivel, subiectul îl investește pe celălalt afectiv și presupune că acesta a interiorizat scopurile și preferințele sale. Șt. Boncu (2006) menționează faptul că "o probă suplimentară în favoarea ideii că sentimentele pozitive întăresc încrederea o constituie faptul că indivizii tind să aibă încredere în membrii propriului grup și în general în persoanele similare" (p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
enormă "bancă de credit" de care profită cei care, datorită capitalului inițial (familia și moștenirile), îl transformă pe acesta într-o diplomă legitimă. Dar acest sistem le permite și celor lipsiți de un capital inițial să spere și/sau să interiorizeze poziția lor dominată. Astfel, structura socială este legitimată ca ordine, iar "moștenitorii" păstrează monopolul capitalurilor cultural și simbolic, prin care se exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor sociale, dincolo este interiorizat, inculcat, chiar încorporat. Individualismul metodologic este chiar bănuit că intră pe o ușă secretă atunci când Becker insistă, de exemplu, pe "interesul" actorilor de a coopera sau pe "costurile" necooperării. Teoria jocurilor nu este prea departe (cf. Becker, în Moulin [coord
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai "conștiinciozitatea" față de limita care îl determină este premisa tragicului, și nu contestarea lui. Creon, de pildă, este tiranul perfect, care și-a interiorizat legea cetății (aceea care-i cere să refuze dreptul la îngropăciune unui trădător al cetății). Antigona, la rândul ei, este sora perfectă, care și-a interiorizat legea sângelui (aceea care-i cere să-și îngroape fratele). Cei doi sânt tragici
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tragicului, și nu contestarea lui. Creon, de pildă, este tiranul perfect, care și-a interiorizat legea cetății (aceea care-i cere să refuze dreptul la îngropăciune unui trădător al cetății). Antigona, la rândul ei, este sora perfectă, care și-a interiorizat legea sângelui (aceea care-i cere să-și îngroape fratele). Cei doi sânt tragici pentru că sânt saturați de ființa pe care au dobîndit-o înscriindu-se întocmai în limitele ce le revin. Dacă unul dintre cei doi nu s-ar împlini
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pielea lor ceea ce primii puseseră în operă, furîndu-le libertatea, umilindu-i, mințind etc. etc. Așadar, printr-o simplă operație de scădere se obținea "restul populației", care reprezenta binele. După decembrie '89 s-a dovedit că acest "punct de vedere" fusese interiorizat de primii, dar cu desăvârșire ignorat de ceilalți. Cei care făcuseră răul știau ce făcuseră ― dovadă că în primele luni după decembrie "s-au dat la fund" ―, în vreme ce aceia care îl suportaseră nu-l percepuseră ca rău. A trebuit să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în felul acesta, își construiesc în mod inconștient, în jurul unei budinci sau al unei plăcinte, capitalul lor de nemurire, pentru că toate rămân în amintirea cuiva prin procurarea fericirii la îndemînă, care este mâncarea. Bănuiesc că, la rândul meu, mi-am interiorizat în primă instanță o strategie maternă menită pe de o parte să compenseze sincopele de parcurs ale tatălui, capabilă pe de altă parte să-mi asigure o posteritate prin excitarea memoriei gastronomice. Lucru perfect firesc, de vreme ce nu știam dacă mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acest grup. Aceasta se întemeiază pe un proces de învățare socială ca mecanism fundamental de realizare, finalizându-se în formarea acelor capacități care îi permit individului integrarea, participarea și realizarea unor activități în cadrul organizațional-profesional. Socializarea profesională determină ca indivizii să interiorizeze normele de comportament și acțiune specifice profesiei, astfel ca acestea să devină mai mult autoimpuse decât impuse prin mijloacele de reglementare ale organizației. În acest mod, regulile profesionale trebuie să devină parte a personalității individului. În concluzie, socializarea profesională se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de conduită ale fiecăreia dintre ele, indivizii se marginalizează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
individ, la acordarea de avantaje materiale cum ar fi o sumă de bani sau conferirea unei decorații. Caracteristica principală a controlului social este reprezentată de constrângere, manifestată atât prin presiuni externe impuse de norme sociale explicite, cât și prin presiuni interiorizate de individ în cursul procesului de socializare. Pentru Émile Durkheim, constrângerea reprezintă trăsătura fundamentală a vieții sociale în măsura în care facilitează crearea unei conștiințe colective caracterizată de solidaritate morală. El a văzut faptele sociale ca reguli sau procedee de acțiune exterioare individului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inculcă loialismul, arată Parsons‚ simțul interesului colectiv, prioritar față de interesele individuale. La rândul lor, P. Berger și Th. Luckmann afirmă că școala poate bulversa certitudinea copilăriei dobândită în "socializarea primară" și poate arăta copilului, tânărului că lumea pe care a interiorizat-o este una din cele posibile și că el poate reconstrui identitatea socială plecând și de la alte "sisteme de pertinență." Dar după cum știm, ordinea socială nu se bazează numai pe consensul asupra valorilor de la baza ei, ci pe puterea de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]