846 matches
-
a profesorilor, tutorilor, persoanelor de sprijin. Apoi, nu trebuie eludate modalitățile complementare de evaluare, insinuate prin intermediul referatelor, portofoliilor, proiectelor personale de cercetare. Obiectivele evaluării în contextul e-learning-ului ar fi: racordarea la un anumit conținut de învățat considerat a fi important; interiorizarea unei maniere de asumare a învățării; fructificarea și concretizarea noilor achiziții de către beneficiar. Trei principii trebuie respectate atunci când se concepe dispozitivul evaluativ: 1. sistemul de evaluare trebuie să urmeze specificul și structura conținutului de evaluat, 2. evaluarea trebuie concepută ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin relevarea rolului activităților neverbale (corporale) în dezvoltarea funcțiilor cognitive. Mișcarea influențează comportamentul copilului ca factor al temperamentului sau, stabilirea unor sindroame de insuficiență psihomotrică conducând și la tulburări de comportament. După Piaget, baza formarii structurii gândirii este data de interiorizarea și coordonarea acțiunilor motrice, dinamismul motor fiind punctul de plecare în dezvoltarea inteligenței. o reală contribuție la înțelegerea psihomotricității au adus studiile referitoare la educarea și reeducarea psihomotrică. În tulburările psihomotrice Guilmain recomanda o terapie complexă ce vizează trei aspecte
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și-a afirmat disponibilitatea pentru proza de analiză psihologică, urmărind apoi coordonata esențială trasată în literatura română de Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl și Ioana Postelnicu. În primele schițe și nuvele, a întreprins reușite sondări ale eului, surprinzând momentele de interiorizare tensionată, când nu mai știi „unde e ființa ta și cine ești tu”, ca și sentimentul copleșitor al solitudinii (Dimineață cu vrăbii, Această față a singurătății). După o scurtă pauză, care s-a dovedit fertilă, a reapărut cu două romane
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
totdeauna pe stânci/ Între fulgere și prăpăstii - cumpănă dreaptă./ Pân-acolo s-au urcat pe brânci,/ Munte cu munte,/ Veac de veac,/ Treaptă cu treaptă.” În alt plan, evoluției de la retorism la sobrietate îi corespunde drumul de la descriptivismul pastelist la interiorizare. Orga de mesteceni (1970) aduce o decantare a lirismului, descripția (și așa sumară) se contrage în imagini lapidare și sobre, stil caracteristic de acum înainte. Zăpezile de acasă (1972) și Noapte cu privighetori (1973) reiau, într-o disciplină stilistică matură
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
o valoare specifică. Prin valoarea mea, aparțin realității, Întrucât valoarea este etalonul la care se raportează ființa morală, pentru a se putea Înțelege pe sine, dar și pentru a-i Înțelege pe ceilalți. Valorile persoanei se dobândesc prin imitația și interiorizarea modelelor pozitive, prin educație. Ele sunt atributul Supra-Eului. Valoarea morală este sinteza persoanei și din ea se construiește caracterul acesteia. Persoana mea nu este numai aparență sau prezență corporală. Ea este și trăire temporală. Orice persoană există În timp, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este corpul. Corpul este prezența mea fizică, dar, concomitent, și a celuilalt. În cadrul acestei Întâlniri, Eu am tendința de a lua contact fizic cu celălalt, pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o apropiere și o atingere corporală difuză, de o Încărcătură emoțională globală, crescută
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fi recunoscut de către ceilalți ca fiind specific cuplului respectiv. Realizarea acestui acord nu este posibilă fără concesiuni, fără cedări din partea fiecăruia, dar și printr-o mare cooperare Între parteneri. Intimitatea, fiind bazată pe iubire, este atracție reciprocă. Ea reprezintă o interiorizare de către mine a celuilalt și invers. Este un joc psihologic, de ordin emoțional de a da și de a primi În schimb. Prin initimitatea cu celălalt eu Încetez de a mai fi singur. Asimilându-l pe celălalt ca pe ceva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de cuplu, și asocierea. Asocierea este o relație reciproc consimțită, circumstanțială, care se bazează pe interese comune și urmărește realizarea unor scopuri pentru care cei doi conlucrează În avantajul lor. O dată scopul atins, cuplul se desface. Prietenia are Însă, prin interiorizarea reciprocă a celor doi, și o importantă și obligatorie dimensiune importantă morală. Prietenia implică Încredere, susținere reciprocă și responsabilitate. Ea este un angajament sufletesc și moral al celor doi, fiecare răspunzând de celălalt În mod sincer, deschis, necondiționat, În orice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iau În considerare aspectele corelate somato-psihice. Ele se Întemeiază pe observațiile privind tipul constituțional. Din acest motiv ele au, În primul rând, o semnificație dominant psihobiologică. Tipurile morale depășesc Însă cadrul somato-psihic. Ele se Întemeiază pe valoarea individului rezultată din interiorizarea valorilor morale, culturale și spirituale care-l definesc. În acest sens, aceste tipuri caută ca să vadă ce este persoana umană dincolo de natura constituției sale somato-psihice. Tipurile morale au o altă semnificație, și ele privesc omul ca persoană. Spre deosebire de tipurile constituționale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
devenind persoană umană (ființă valoricăă. Nu trebuie Însă trasată o linie de separație absolută Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin interiorizarea valorilor moral-spiritual-culturale ale unui model. Dacă În psihologie tipurile sunt constituționale, de natură psihogenetică, În psihologia morală tipurile sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor moral-spirituale și culturale de către o persoană? Ele vin Întotdeauna să se suprapună peste tipul constituțional somatopsihic al individului. Tipul psihologic este constitutional. Tipul moral este intern, spre deosebire de cel psihologic, care este extern. El constituie matricea spațiului sufletesc și spiritual
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai tipul de persoană este cel care atrage sau respinge, ci și viața acesteia constituie un factor de referință pentru ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație, va fi urmată În mod implicit de răspunderea individului În fața cetății și a semenilor săi. Din acest moment apar și Încep să funcționeze normele morale care reprezintă latura spiritual-umană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor natural, ele sunt, În egală măsură, rezultatul educației, al procesului de formare morală a individului. Ele se dezvoltă sub influența modelelor, a imitației și interiorizării unor sisteme de valori morale de către persoana respectivă. Aceste valori pot marca tipologic persoana, influențându-i În sensul acesta direcția de evoluție În viață. Puterea sufletească Am arătat mai sus că trebuie să facem distincția Între forța sufletească, care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii, ca punere față-n față a două persoane. Comunicarea, În psihologia morală, este o interiorizare reciprocă a două persoane. Ea stabilește o ambianță comună Între acestea și devine un veritabil spațiu al Întâlnirii, care le este propriu. Relațiile interpersonale din sfera psihologiei morale pot avea un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
asemenea categorie de indivizi. Regretul este legat de conștiința morală, care judecă Eul personal pentru faptele sale. Prin urmare, este absolut indispensabilă prezența unei conștiințe morale În persoana respectivă, care să judece. Această conștiință morală se formează prin educație, prin interiorizarea unor valori morale și prin imitarea unor modele pozitive, care să favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El nu poate forma un caracter puternic, echilibrat și responsabil. Acest tip de personalitate se structurează prin imitarea și interiorizarea unor modele umane negative, neajungând niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Sănătatea trupească este dată de acel echilibru lipsit de excesele dorințelor și ale plăcerilor fizice. Sănătatea sufletească este dată de liniștea și starea de echilibru interior a vieții psihice. Sănătatea morală este dată de fericirea pe care o conferă individul interiorizarea valorilor morale, a virtuților. Dobândirea unei asemenea stări de sănătate presupune Însă un efort permanent din partea persoanei, o atitudine activă, așa cum vom arăta În continuare. Atitudinea activă și cea pasivă Orice persoană are o anumită atitudine față de propria sa viață
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
capacitățile psihice ale acesteia? Nu. Trebuie ca, dincolo de aceste aspecte formale de manifestare pur exterioară, să căutăm a vedea și altceva. Acest altceva este dat de natura valorilor morale pe care individul le-a asimilat prin educație, prin imitația și interiorizarea unor modele pozitive, elemente care vor contribui la formarea supraeului său moral. Atitudinea față de viață, modalitatea de a-ți construi și conduce propria viață, nu este numai o chestiune de ordin vital-biologic, de capacități psihologice, ci, În primul rând, una
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dizolvată. Destinul se Înscrie În seria valorilor spirituale ale vieții, ca o dimensiune de ordin moral a persoanei umane. A avea un destin fericit sau un destin nefericit este un atribut al individului, o trăsătură a sa, dar aceasta admite interiorizarea destinului persoanei respective, care nu-l mai consideră o dimensiune a vieții sale, ci una situată deasupra vieții. Prin urmare , deși este desprins de timpul lumii, va deveni o dimensiune a timpului interior trăit de persoana umană. Acest aspect al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deoarece locuiește în apropiere, la „câțiva pași” de Grădină. Un fel de privilegiu ar gândi, dar nu întâlni nici o cunoștință. Pentru a-și ascunde unica înfrângere, bucuroasă de a nu fi știută de nimeni), părând a fi ieșit dintr-o interiorizare romantică, iar nu din observarea meselor din jur, exclamă calculat: - Ce noapte, frumoasă! Nu-i așa, fetelor? După o mică pauză, adăugă adresându-se Anei și fiicei acesteia: Pentru mine care am o vârstă, sunteți ca și fetele mele! Ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
-i întîmpin. Maitreyi mi s-a părut puțin cam tristă. ― Cum a fost? întreb eu, adresîndu-mă amîndorora. ― Nu prea au înțeles-o toți, răspunse inginerul. A fost prea profundă, a vorbit de lucruri prea intime: despre creațiune și emoție, despre interiorizarea frumosului, și publicul n-a putut-o urmări întotdeauna. Am crezut o clipă că Maitreyi se va opri să mai stea cu mine de vorbă, dar a trecut prin fața ușii fără să mă privească și a alergat sus. Am auzit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Spania. Acolo aveam posibilitatea să mă reculeg mai mult, să fie mereu liniște în jurul meu, departe de zarva lumii. Aici sunt în plină zonă de agrement, destindere ceea ce reprezintă o continuă tentație pentru un pelerin și o piedică în calea interiorizării. Dar nici pe drumul pelerinilor din afara localităților nu pot merge, pentru că mi s-a spus că în multe locuri este închis, că acum nu merge nimeni pe el, și să merg singur prin zone izolate, sau blocate, nu se
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ori spre evitarea dopajului, -fie spre ramurile specializate, -fie spre ramurile specializate psihologic pentru permanentizarea și eficientizarea mișcării fizice, prin explorarea adâncurilor subiectivității, ca relație cu etica fairplay, dar mai ales, -prin direcționarea sportului în relație cu sistemul social, economic. - interiorizare a exteriorității: regulamente Identitatea unei organizații din societate depinde fie de grupul de norme ale celor din afinitatea de tip sportiv, fie depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]