608 matches
-
de presupus că acesta nu cunoaște multe lucruri din Sfintele Scripturi și din scrierile noastre. Instruit deja în privința lor, el vine numai pentru a se împărtăși cu Sfintele Taine”. Ca și în trecut, și astăzi valorile religioase descoperite, cultivate și interiorizate, trezesc în sufletul copilului dorința de noi căutări, care, traduse în convingeri și comportamente, vor conduce la formarea unor caractere creștine. Căci „idealul creștinismului a fost întotdeauna același: de a forma caractere creștine, cu toată armătura lor spirituală, gata oricând
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul, daimonul, Lucifer, Prometeu, Hyperion) este sentimental, imaginativ, visător, contemplativ, dilematic, solitar, interiorizat, însetat de absolut, răzvrătit, dinamic etc. Reprezentanți: - Lirica romantică: Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley, William Wordsworth, Heinrich Heine, Novalis, Giacomo Leopardi, A. S. Pușkin, Mihail Lermontov etc. - Proza: Victor Hugo, Walter
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
înțelegere.6 Informații de primă mână despre firea și înclinațiile lui Ludwig Wittgenstein sunt cuprinse în amintirile despre familie pe care le-a scris, spre sfârșitul vieții, sora lui cea mai vârstnică, Hermine. Ea îl înfățișează drept un copil sensibil, interiorizat, interesat mai mult de instalații tehnice decât de natura înconjurătoare. Hermine povestește că încerca să reproducă în miniatură instalații tehnice, de exemplu o mașină de cusut. Simțea o mare nevoie de afecțiune și de înțelegere. Nu se apropia ușor de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbii în vorbire, prin producerea enunțurilor și prin poziția de sursă a enunțării. Acest statut este opus celui de alocutor, destinatar sau auditor, dar este în același timp convertibil cu acesta. În raport cu limba sa maternă, vorbitorul este nativ și are interiorizate regulile acestei limbi, fiind în măsură să formuleze judecăți asupra gramaticalității enunțurilor, să realizeze sinonimii și perifraze, încît poate distinge enunțurile corecte de cele incorecte gramatical sau dacă o succesiune de sunete articulate este sau nu integrabilă limbii sale. Dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se exprima în limba proprie cu corectitudine și de a interpreta și înțelege ceea ce alți indivizi ai aceleiași comunități lingvistice i-ar putea comunica. El posedă deci facultatea de a vorbi și, pe lîngă aceasta, cunoaște limba, posedă în formă interiorizată și în manieră inconștientă mecanismele care susțin structura gramaticală a limbii sale și elementele fundamentale care se organizează prin această structură. Această cunoaștere a propriei limbi alcătuiește știința lingvistică, iar convertirea ei în capacitate de a genera, ca vorbitor, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
manifestă, așadar, în mod singular, ea fiind însoțită de și corelată cu alte competențe care asigură realizarea textelor și transmiterea mesajelor. Cînd este definită competența lingvistică se spune că ea este "un sistem de reguli interiorizate de subiecții vorbitori". Cuvîntul interiorizat vizează însă un fapt de conștiință raportabil la conștiința lingvistică. Eugen C o ș e r i u261 arată că prin sintagma competență lingvistică se redă un corespondent pentru ceea ce în spaniolă se spune saber lingüístico, care s-ar traduce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
micul ecran. Această situație e inedită. În societățile tradiționale, viața materială era dificilă, uneori constituind chiar o sursă de spaime sau de furii (obsesia foametei, teama de a nu muri de foame, revoltele contra supraîncărcării fiscale), dar ordinea culturală, puternic interiorizată, nu provoca nicio respingere, nicio plictiseală. Din multe puncte de vedere, această configurație s-a inversat: acum, cu cât se înmulțesc satisfacțiile materiale, cu atât se adâncesc decepțiile culturale. Viață profesională, viață sentimentală, viață ratatătc "Viață profesională, viață sentimentală, viață
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
viață în multiplele lui dimensiuni, estetice și culturale, conviviale și ecologice, senzoriale și imaginare. Modelul dominant al confortului modern era tehnico-funcționalist; cel pe cale să se instaleze se vrea un confort al plăcerii și al agrementului, un confort mai individualizat, resimțit, interiorizat, capabil de a produce senzații plăcute 10. Nu e vorba doar de a merge mai repede, de a-ți elibera corpul de constrângeri, de a dota locuințele cu echipament sanitar, ci și de a promova dispozitive în stare să procure
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În schimb adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat, încăpățânat sau chiar interiorizat, inhibat sau total indiferent la conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă. Pentru clinicianul neavertizat această atitudine poate trece drept un semn de ostilitate, de dispreț sau, pur și simplu, de refuz de a participa la conversație. În sfârșit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și definitivă: Benoît nu-și imagina că poate să se separe de părinții săi adoptivi fără să fie obligat să plece foarte departe și pentru totdeauna. Astfel, fenomenul natural de personalizare și de detașare, de relativă devalorizare a imaginii parentale interiorizate, în acest caz a imaginii părinților adoptivi, nu s-a putut dezvolta la acest adolescent ale cărui elemente de identificare sunt fragile, deoarece acesta reactiva amenințarea de abandon: fantezia lui Benoît, care se considera un străin în această familie care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
două reprezentări (trebuință-dorință, narcisism-obiect); prezența părinților care acceptă să fie „deposedați” de funcția lor libidinală față de adolescent; amintirea obiectului trebuinței, obiect încărcat de narcisism, care n-a fost abandonat în timpul separărilor anterioare. Așteptarea obiectului transformațional trimite la imaginile parentale oedipiene interiorizate extrase din trecutul infantil al adolescentului și marchează capacitatea sa intra-psihică de a renunța la perfecțiunea iubirii oedipiene. Această așteptare se manifestă chiar prin această renunțare la o deschidere spre un viitor apropiat. Amintirea obiectului ce satisface narcisismul îi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și ca un farmec amenințător pentru fundamentul narcisiac. În aceste condiții, calitatea fundamentului narcisiac așa cum a putut fi stabilită în timpul copilăriei apare ca un element fundamental pentru evaluarea capacităților adolescentului de a înfrunta această miză narcisiaco-obiectală conflictuală. DEPRESIA ADOLESCENTULUI: OBIECTE INTERIORIZATE DE DIFERENȚIERE SAU OBIECTE INTERIORIZATE INSUFICIENTE Angajat într-un travaliu de pierdere și de renunțare, individul nu-și poate continua dezvoltarea decât dacă are sentimentul (sau convingerea) că există și un câștig posibil, care să fie cel puțin la același
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru fundamentul narcisiac. În aceste condiții, calitatea fundamentului narcisiac așa cum a putut fi stabilită în timpul copilăriei apare ca un element fundamental pentru evaluarea capacităților adolescentului de a înfrunta această miză narcisiaco-obiectală conflictuală. DEPRESIA ADOLESCENTULUI: OBIECTE INTERIORIZATE DE DIFERENȚIERE SAU OBIECTE INTERIORIZATE INSUFICIENTE Angajat într-un travaliu de pierdere și de renunțare, individul nu-și poate continua dezvoltarea decât dacă are sentimentul (sau convingerea) că există și un câștig posibil, care să fie cel puțin la același nivel cu pierderea suferită. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresii de inferioritate (Braconnier și Ferrari, 1976). „Obiectul în surplus” este chiar obiectul infantil investit libidinal care satisface toate trebuințele și dorințele adolescentului, împiedicându-l sau interzicându-i să trăiască lipsa. Este exact ceea ce Laufer (1996) numește „depresie cu obiect interiorizat”, care are sigur puncte comune cu formele cele mai nevrotice, dar care totuși reprezintă pentru adolescent un obstacol major în calea exigențelor developmentale. OBIECTUL INSUFICIENT: DEPRESIE PRIN LIPSA CONSTRUCȚIEI NARCISIACE Nevoia adolescentului de a se îndepărta de obiectele iubirii sale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârsta de 18 luni-2 ani aproximativ, Sandra a fost încredințată unei doici, în momentul în care mama a trebuit să-și reia lucrul. Până în acel moment n-au existat probleme speciale în copilăria mică. Din acel moment, Sandra a devenit interiorizată, plângând în fiecare dimineață înainte de a merge la doică. Puțin câte puțin, mama va descoperi că această doică nu lucrează satisfăcător: ea o lasă pe Sandra în leagăn o mare parte din zi, într-o cameră întunecoasă; n-o schimbă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceste formule în mod direct: aspectul lor negativ semnalează refuzul recunoașterii sau constituirii unui obiect sursă de satisfacție. De aici rezultă o anume incapacitate a adolescentului de a se deprima. Laufer propune să „distingem între depresia adolescenților atașați unui obiect interiorizat și depresia fără obiect interiorizat”. „Cei care resimt o anobiectalitate internă sunt pentru mine afectați mai serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat” la „anobiectualitatea internă” merită a fi aprofundată mai mult. Într-adevăr, acești ultimi adolescenți fac
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aspectul lor negativ semnalează refuzul recunoașterii sau constituirii unui obiect sursă de satisfacție. De aici rezultă o anume incapacitate a adolescentului de a se deprima. Laufer propune să „distingem între depresia adolescenților atașați unui obiect interiorizat și depresia fără obiect interiorizat”. „Cei care resimt o anobiectalitate internă sunt pentru mine afectați mai serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat” la „anobiectualitatea internă” merită a fi aprofundată mai mult. Într-adevăr, acești ultimi adolescenți fac parte dintre aceia care, în fața
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adesea în refuzul de a efectua acest travaliu psihic în adolescență: doliul copilăriei este imposibil. Totuși, această cramponare ce pare adesea disperată ia forme variate în funcție de calitatea fundamentelor narcisiace și a sistemului de idealizare în relație cu calitatea obiectului parental interiorizat. Am propus trei forme principale de depresie, una în relație cu un obiect prea „satisfăcător” la care adolescentul nu poate renunța, o alta care rezultă dintr-un obiect „insuficient” care îi amintește de vechile lipsuri, și ultima în sfârșit care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nici o părere privind consecințele posibile ale gestului său. Ea a lăsat totuși o scrisoare în care a explicat părinților săi că nu mai dorea să trăiască și i-a sunat în timpul nopții. La începutul spitalizării se comportă ca o adolescentă interiorizată, cu fața încremenită, refuzând să vorbească, care plânge la fiecare solicitare. Totuși, machiajul și îmbrăcămintea dovedeau un oarecare interes pentru aspectul exterior. Problemele au debutat pentru ea cât și pentru părinți într-o zi precisă. Ea a pierdut atunci orice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caracter teoretic, ea „forțează” ca aspectul practic să fie configurat conform „zării” proclamate de „înălțimea” valorii anunțate de competență. Are funcționalitatea unui model comportamental, care exprimă nu ceea ce este, ci ceea ce se speră a fi. Performanța, în schimb, este competența interiorizată, concretizată, întruchipată în acte expresive. Întotdeauna, competența se situează „mai sus” decât o performanță evidentă, ființând ca un reper al realizării ei. Competența este un indicator pentru ceea ce trebuie să facă un elev, pe când performanța este măsura realizării efective a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
chiar să participe la generarea lor. Stabilirea normelor și a nivelului unei performanțe este o treabă nu numai a profesorilor, ci și a elevilor. Este de dorit ca și criteriile de evaluare a unui produs sau activități să fie negociate, interiorizate, acceptate de cei ce trebuie să le probeze. În cazul unei evaluări personalizate, posibilitatea consensului este mai evidentă; elevul poate fi ușor „prins” în mecanismul autoevaluativ. La fel și în situația evaluării prin raportarea la grup și prin decantarea acestor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
când este vorba despre evaluare? Atitudinile sunt niște preferințe constante ale persoanelor în legătură cu ceea ce au de spus, de gândit, de făcut. Este acel standard stabilizat de conduite valorizatoare cu ajutorul cărora lecturăm ceea ce întâlnim în cale. Este un set de valori interiorizate ce permite adăugarea altora. Blândețea, smerenia, iubirea aproapelui sunt astfel de atitudini ce atrag după sine și alte valori (generozitatea față de altul, solidaritatea socială, sacrificiul de sine). Ca să ajungi la valori înalte, largi, îți trebuie niște puncte de pornire, niște
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
stăpânirea privirii venite din înaltul cerului. Într-un spectacol sublim și neterminat din 1981, Victor Garcia crea un dispozitiv scenografic asemănător pupilei unui ochi uriaș în interiorul căruia evoluau personajele. Supravegherea, a priori absolută la Calderón, se convertea astfel în supraveghere interiorizată: instanța supraveghetoare și ființa supravegheată se confundau. Nu mai există disociere, iar Marele Supraveghetor se răspândește, fără să întâmpine nici o rezistență, în multitudinea personajelor supravegheate. Dar nu unei asemenea supravegheri i se consacră acest eseu, chiar dacă recunoaște în modelul inițial
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și religioasă pe care a primit-o. În funcție de scenariul visului, acesta poate conține natura și intensitatea conflictului, îi poate
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
centrale, intermediare și evaluative generale). Comportament - orice reacție/răspuns observabil și măsurabil al organismului ca întreg. Comportament exteriorizat - orice reacție/răspuns al organismului ca întreg observabilă și măsurabilă, direct sau cu aparatură specifică, independent de cel care îl produce. Comportament interiorizat - orice reacție/răspuns al organismului ca întreg observabilă și măsurabilă indirect, dependent de cel care îl produce. Comportament operant - un comportament exteriorizat, care, în principiu, poate fi experiențiat ca voluntar, care adeseori implică musculatura striată și operează asupra mediului; dacă
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]