27,714 matches
-
până la nivelul frazei) se vede limpede că, de fapt, Gelu Ionescu ar fi un critic de poezie cel puțin onorabil. (Adică, oricum, binișor peste media actualilor critici de poezie.) Dacă însă refuză acest statut intermediar este tocmai pentru că îl consideră intermediar. Din exces de prudență a autorului, cronicile de aici nu reușesc să se coaguleze într-o panoramă. Nici măcar într-una parțială. Ele alcătuiesc numai (e un „numai” admirativ) o carte de critică literară făcută cum se făcea acum câteva decenii
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
și hidrostabilitatea elementelor structurale, densitatea aparentă, porozitatea, unele însușiri hidrofizice și mecanice etc. Și mai larg decît în definițiile anterioare, structura este uneori definită ca fiind egală cu variabilitatea în spațiu a însușirilor solului (Dexter, 1988). Un punct de vedere intermediar, și mai aproape de adevăr, consideră această structură a solului, modul de organizare a particulelor elementare de sol care formează elementele structurale precum și forma, mărimea, stabilitatea,porozitatea și celelalte însușiri ale acestor elemente structurale (A.Canarache,1990). 1.2.2.1
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
se răspundă. Atât alimentația, cât și energia, fac parte din marile probleme prioritare ale lumii contemporane. Unii dezaprobă folosirea energiei produselor ce ar putea deveni alimente; alții pun în discuție alternativa obținerii alimentelor sintetice. Poate se va găsi o cale intermediară. Această scurtă incursiune de perspectivă, a urmărit să arate că problema energiei necesare pentru agricultură, acceptată și prin prisma înlocuirii combustibililor convenționali de proveniență petrolieră, este o problemă actuală. Revenind însă la modernizarea bazei energetice actuale pentru agricultură, reprezentată în
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de injecție, prin verificarea menținerii presiunii în pneuri, echiparea cu greutăți suplimentare etc. Reducerea consumului specific de motorină la tractoarele U-650, prin folosirea completă a puterii motorului, poate fi sintetizată așa cum se specifică în tabelul 52. La regim de turație intermediar Când mașinile agricole nu încarcă suficient motorul și permit lucrul cu motorul la turație mai mică, tractorul se va exploata cu turația în gol până la 1400 rot/min, la puteri de până la 40 CP, când consumul specific de combustibil se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
1500 rot/min, când consumul de combustibil este mai redus cu 10 - 12 %, față de situația când s-ar lucra cu viteza II rapidă și turația nominală. În tabelul 60 se indică lucrările și agregatele la care se pot folosi regimuri intermediare de turație a motorului tractorului U-650, rezultate din încercări experimentale. - O altă cale a micșorării consumului de combustibil o constituie folosirea rațională a timpului de funcționare a agregatelor. Pentru obținerea unui consum de combustibil cât mai mic pe unitatea de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Botoșani, la data de 10 aprilie 1901, în urma măsurilor luate de către prefectura județului Suceava, s-a terminat construirea liniei Liteni-Fântânele, dar comunicația telefonică cu Botoșanii, nu se va efectua decât mai târziu, după ce se va instala la Fântânele, ca post intermediar, un schimbător bavarez. La 9 octombrie 1900, în 17 comune din județ, erau deja instalate telefoane, iar în celelalte începuse instalarea. În vederea continuării construirii liniilor și instalării posturilor telefonice, Direcția Generală trimisese înainte de 18 octombrie 1900, materialele necesare pentru executarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comune din județ, erau deja instalate telefoane, iar în celelalte începuse instalarea. În vederea continuării construirii liniilor și instalării posturilor telefonice, Direcția Generală trimisese înainte de 18 octombrie 1900, materialele necesare pentru executarea, în județul Suceava, a următoarelor lucrări: Fălticeni-Fântâna Mare (post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rurale existente în întreaga țară, numai în 1.209 comune, să fie înființate și date în exploatare posturi telefonice. Lista respectivă furnizează și alte informații, îndeosebi de ordin tehnic, privind capacitatea și felul centralelor folosite, felul posturilor telefonice(finale sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poziții în moduri substanțial diferite. Numai punctele lor principale sunt comune. E vorba de puncte care nu pot fi omise într-o asemenea tratare și care se regăsesc și la alți autori. În primul caz: definirea emanatismului, existența unor lumi intermediare, gradate, între om și Dumnezeu și înclinația acestei atitudini spre pesimism. Dar nici frazarea, nici modul de abordare nu coincid, lucru evident chiar din citatele pe care Marta Petreu le pune în paralel. Apoi, Nae Ionescu se ocupă de păcatul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila pentru viziunea mistică a trinității, la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
două suflete gemene. [...] Pentru un singur lucru sunt oamenii impenetrabili: pentru idee. E un domeniu în care nu se cunoaște adopțiunea. Aci nu poate fi vorba decât de zămislire. Proprie.“ Dar această afirmație, oricât de categorică, reprezintă doar o fază intermediară. Noua sa poziție se va cristaliza în următorii ani. Iată cum mărturisește rezultatul unei îndelungi „experiențe“, care, spune el într-o scrisoare către Vasile Băncilă, „m-a costat multă caznă“: „Pentru un om care gândește personal, nu există plagiat sau
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
s-a Întors de bunăvoie sau a fost returnată În condițiile legii. In cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la alin. 2 și 3 și la art. 264 alin. 3 de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât și orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoștință de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflați În situație de ședere ilegală, pot fi obligați de către instanță, În solidar cu angajatorul sau În locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Măsurile de reformă trebuiesc adaptate spre a împlini scopul propus, și anume: de stabilitate a unei conduceri bazate pe lege, a unei economii de piață, participarea în procesul de integrare europeană și contribuția la realizarea efectivă a acestor obiective. Pașii intermediari în vederea realizării acestor cerințe trebuie să conțină reglementări și măsuri compensatorii care să diminueze problemele economice și sociale cauzate de procesul de transformare. În ceea ce privește cadrul legislativ în țările de tranziție la începutul procesului de reformă s-a observat că este
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
fiscal și-au desfășurat activitatea la un singur angajator. Până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat Angajatorul va transmite fișele fiscale unității fiscal în a cărei rază teritorială își are sediul. La data plăților intermediare a drepturilor salariale În situația în care încursul unei luni angajatorii efectuează plăți de venituri, altele decât veniturile din slarii care se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans și lichidare, cum sunt premii, stimulente de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
decât veniturile din slarii care se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans și lichidare, cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă nefectuat și altele asemenea, denumite plăți intermediare, impozitul se calculează la fiecare plată prin aplicarea baremului lunar asupra plăților intermediare cumulate până la data ultimei plăți pentru care se fce calculul. Impozitul de reținut la fiecare plată intermediară reprezintă diferența între impozitul calculat, menționat mai sus, și sum
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
sub formă de avans și lichidare, cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă nefectuat și altele asemenea, denumite plăți intermediare, impozitul se calculează la fiecare plată prin aplicarea baremului lunar asupra plăților intermediare cumulate până la data ultimei plăți pentru care se fce calculul. Impozitul de reținut la fiecare plată intermediară reprezintă diferența între impozitul calculat, menționat mai sus, și sum impozitelor reținute la plățile intermediare anterioare. La data ultimei plăți a drepturilor salariale
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
pentru concediul de odihnă nefectuat și altele asemenea, denumite plăți intermediare, impozitul se calculează la fiecare plată prin aplicarea baremului lunar asupra plăților intermediare cumulate până la data ultimei plăți pentru care se fce calculul. Impozitul de reținut la fiecare plată intermediară reprezintă diferența între impozitul calculat, menționat mai sus, și sum impozitelor reținute la plățile intermediare anterioare. La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare) Se calculează impozitul asupra veniturilor totale obținute prin cumularea drepturilor respective cu plățile
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
fiecare plată prin aplicarea baremului lunar asupra plăților intermediare cumulate până la data ultimei plăți pentru care se fce calculul. Impozitul de reținut la fiecare plată intermediară reprezintă diferența între impozitul calculat, menționat mai sus, și sum impozitelor reținute la plățile intermediare anterioare. La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare) Se calculează impozitul asupra veniturilor totale obținute prin cumularea drepturilor respective cu plățile intermediare. Impozitul de reținut la această dată reprezintă diferența între impozitul calculat asupra veniturilor totale
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
reprezintă diferența între impozitul calculat, menționat mai sus, și sum impozitelor reținute la plățile intermediare anterioare. La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare) Se calculează impozitul asupra veniturilor totale obținute prin cumularea drepturilor respective cu plățile intermediare. Impozitul de reținut la această dată reprezintă diferența între impozitul calculat asupra veniturilor totale și suma impozitelor reținute la plățile intermediare. La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare) Se efectuează calculul și reținerea impozitului asupra drepturilor
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare) Se calculează impozitul asupra veniturilor totale obținute prin cumularea drepturilor respective cu plățile intermediare. Impozitul de reținut la această dată reprezintă diferența între impozitul calculat asupra veniturilor totale și suma impozitelor reținute la plățile intermediare. La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare) Se efectuează calculul și reținerea impozitului asupra drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare), în situația în cre veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
sau cel al punctului de lucru al acesteia 8) Instituție emițătoare - este o unitate a Casei Centrale sau o unitate a Cooperativei de Credit care inițiază o instrucțiune de plată în nume propriu sau în numele clienților săi. 9) Instituție intermediară - orice instituție alta decât cea a emitentului sau a beneficiarului care participă la executarea unui transfer credit. 10) Institutie destinatară - este o unitate a Casei Centrale sau o unitate a Cooperativei de Credit care recepționează o instrucțiune de plată în vederea
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
subiect istoric pentru orașul Pașcani, sau cel intitulat „Zbor”. Multe alte schițe, proiecte și machete au rămas pe rafturile din atelierul artistei, așteptând eventualele momente favorabile pentru materializarea lor. Cele pomenite mai sus au fost realizate la nivelul de variante intermediare și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]