765 matches
-
răsturnare incredibilă pune probleme. Distanța dintre proclamațiile enunțate anterior și pozițiile luate brusc, începînd cu august 1914, urmărind o logică aparent de neînțeles, este radicală. Cum s-a ajuns totuși aici? Putem vorbi oare de "faliment" sau de "trădare" din partea Internaționalei a II-a, așa cum s-a afirmat de atunci de atîtea ori? Mai ales este necesar să înțelegem rațiunile unui asemenea fenomen, fără a-l justifica sau a-l pune sub acuzare și pentru aceasta se impune o investigare a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de atunci de atîtea ori? Mai ales este necesar să înțelegem rațiunile unui asemenea fenomen, fără a-l justifica sau a-l pune sub acuzare și pentru aceasta se impune o investigare a principalelor linii de forță care marchează istoria Internaționalei a II-a, a partidelor care o compun, precum și a succeselor și eșecurilor acestora. Istoria organizației este necesară, dar nu și suficientă, pentru a pătrunde motivele seismului din august 1914: în egală măsură trebuie să ne punem întrebări referitoare la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
II-a, a partidelor care o compun, precum și a succeselor și eșecurilor acestora. Istoria organizației este necesară, dar nu și suficientă, pentru a pătrunde motivele seismului din august 1914: în egală măsură trebuie să ne punem întrebări referitoare la relația Internaționalei și a secțiunilor sale cu realitățile naționale. Brusca schimbare de orientare politică petrecută în 1914 nu se poate explica decît prin slăbiciunile cîtorva conducători politici, slăbiciuni apărute într-un moment crucial: motivele sale mai profunde trebuie însă căutate atît în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a secțiunilor sale cu realitățile naționale. Brusca schimbare de orientare politică petrecută în 1914 nu se poate explica decît prin slăbiciunile cîtorva conducători politici, slăbiciuni apărute într-un moment crucial: motivele sale mai profunde trebuie însă căutate atît în incapacitatea Internaționalei de a găsi un răspuns la chestiunea naționalismului și a naționalităților, cît și într-un mod de funcționare care se caracterizează, în principal, printr-o integrare din ce în ce mai susținută în societatea pe care ea pretindea că o combate și că o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în societate, dar conducătorii acestora nu au o conștiință clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor internaționaliste. Mascată de un discurs revoluționar, această evoluție s-a continuat, insidios, pe toată durata istoriei Internaționalei a II-a. Constituirea Internaționalei Dispariția formală a Internaționalei I, în 1876, la puțin timp după prăbușirea Comunei din Paris, nu a împiedicat totuși dezvoltarea mișcării muncitorești 1. Aceasta va fi puternic divizată în două tendințe rivale care se dispută
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu au o conștiință clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor internaționaliste. Mascată de un discurs revoluționar, această evoluție s-a continuat, insidios, pe toată durata istoriei Internaționalei a II-a. Constituirea Internaționalei Dispariția formală a Internaționalei I, în 1876, la puțin timp după prăbușirea Comunei din Paris, nu a împiedicat totuși dezvoltarea mișcării muncitorești 1. Aceasta va fi puternic divizată în două tendințe rivale care se dispută între ele. Pînă la începutul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor internaționaliste. Mascată de un discurs revoluționar, această evoluție s-a continuat, insidios, pe toată durata istoriei Internaționalei a II-a. Constituirea Internaționalei Dispariția formală a Internaționalei I, în 1876, la puțin timp după prăbușirea Comunei din Paris, nu a împiedicat totuși dezvoltarea mișcării muncitorești 1. Aceasta va fi puternic divizată în două tendințe rivale care se dispută între ele. Pînă la începutul anului 1890, anarhiștii par
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Primului Război mondial. Din această diversitate de parametri (economici, politici, sociali, intelectuali și religioși) rezultă realități naționale distincte în care mișcarea socialistă, adesea ivită din rațiuni intelectuale, este încă minoritară, iar în cadrul său, marxiștii reprezintă doar o simplă tendință. În interiorul Internaționalei I Asociația internațională a muncitorilor (AIM)3 disputa dintre marxiști și anarhiști fusese aprigă; ea va continua și după dispariția acesteia. Mai multe tentative de reconstituire a AIM sau a unei organizații internaționale văd lumina zilei o dată cu închiderea conferințelor de la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
organizat de "posibiliști" cu o singură participare străină, cea a sindicaliștilor englezi, celălalt de orientare marxistă, la care participă delegați din 23 țări și națiuni europene, cu excepția Statelor Unite și Argentinei. Această a doua reuniune reprezintă adevăratul act de naștere al Internaționalei a II-a4. Abolirea folosirii armelor, studiul unei legislații internaționale a muncii, campania pentru obținerea unei zile de lucru de opt ore, alegerea datei de 1 Mai ca simbol al luptei muncitorești 5, acestea sînt bazele programatice ale noii Internaționale a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
explică crearea în 1901 a unui Secretariat internațional autonom al organizațiilor sindicale. Decizia este luată o dată cu hotărîrea întrunirilor regulate ale congreselor sindicale. Din această practică se va naște, în 1919, Federația Sindicală Internațională 8. Într-o manieră mai generală, separarea Internaționalei de anarhiști, de care s-au apropiat numeroși sindicaliști, a favorizat incontestabil autonomia sindicalismului în mai multe țări europene. O dată cu congresul de la Londra se încheie, pentru a relua o formulă a socialistului francez Jean Longuet, perioada "constitutivă" a Internaționalei; aceasta
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
separarea Internaționalei de anarhiști, de care s-au apropiat numeroși sindicaliști, a favorizat incontestabil autonomia sindicalismului în mai multe țări europene. O dată cu congresul de la Londra se încheie, pentru a relua o formulă a socialistului francez Jean Longuet, perioada "constitutivă" a Internaționalei; aceasta face loc perioadei "organice". Congresele au așezat autoritatea organizației și chestiuni politice de fond tocmai fuseseră sau erau pe cale de a fi soluționate. Acum devine posibilă construirea structurilor organizaționale, necesare acțiunii. După congresul al V-lea (Paris, iulie 1900
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cele două foruri nu sînt întotdeauna foarte clare. Apar însă și organizații specifice: Federația Internațională a Tineretului Socialist, condusă de H. de Man, L. Frank, K. Liebknecht, ține prima sa conferință la Stuttgart, în 190711, în același timp cu Congresul Internaționalei. La inițiativa Conferinței anuale a femeilor social-democrate din Germania se constituie în același an un Birou Internațional de Formare a Femeilor Socialiste, condus de Clara Zetkin. Astfel se construiește un aparat propriu Internaționalei a II-a care o ajută să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în 190711, în același timp cu Congresul Internaționalei. La inițiativa Conferinței anuale a femeilor social-democrate din Germania se constituie în același an un Birou Internațional de Formare a Femeilor Socialiste, condus de Clara Zetkin. Astfel se construiește un aparat propriu Internaționalei a II-a care o ajută să-și întărească puterea politică. Totuși, dincolo de structurarea organizației, marile orientări și chiar funcționarea acesteia rămîn tributare diferitelor partide care o alcătuiesc și care contribuie la modelarea fizionomiei sale. Plecînd de la o descriere care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
linii de forță ale socialismului european 12, poate fi prezentată o imagine mai exactă a organizării sale internaționale. Geografia socialismului în Europa Omul potrivit la locul potrivit, spune o vorbă, iar Partidul social-democrat german ocupă unul de frunte 13. În cadrul Internaționalei a II-a, el reprezintă modelul conducător al unor numeroase organizații, care, fascinate de succesul său incontestabil, încearcă, dacă nu să-i "copie" metodele, cel puțin să se inspire din practicile sale. De ce și cum poate dispune acesta de un
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
organizația, consolidarea și apoi protecția acesteia în perioada de criză războiul este prin excelență o astfel de perioadă devin și mai mult un scop în sine. Putem evalua efectele acestui proces din 1914 pentru socialismul german, ca și pentru ansamblul Internaționalei a II-a pe care acesta îl inspiră generos: birocratizarea și integrarea care diferă de la țară la țară a mișcării socialiste, profund influențată de modelul german, explică în mare parte "falimentul" din 1914. Și aceasta cu atît mai mult cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
precum și posibilitatea unei acțiuni reformatoare în cadrul Imperiului austro-ungar rămîn la nivelul intențiilor, datorită refuzului acestuia de a coopera cu mișcarea socialistă. În sînul social-democrației austriece, tensiunile naționaliste se agravează tot mai mult, încît aceasta este nevoită să apeleze la autoritatea Internaționalei, în timpul Congresului de la Copenhaga, din 1910, pentru a calma spiritele, dar fără prea mare succes. În ajunul Primului Război mondial, eșecul social-democrației austriece privind problema naționalităților nu mai poate fi negat. Modelul german, caracterizat printr-o cooperare strînsă dintre partid
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și Bruxelles (1899). Aceste Case în care alcoolismul era interzis și combătut sînt și locuri de educație muncitorească, chestiune la care conducătorii POB-ului cu Emile Vandervelde în frunte sînt foarte sensibili; această preocupare este prezentă de altfel și în interiorul Internaționalei a II-a, în cadrul căruia socialismul belgian ocupă un loc important. La crearea sa în 1900, Biroul Socialist Internațional este încredințat tot unor belgieni: Edouard Anseele, Emile Vandervelde și Victor Serwy; cinci ani mai tîrziu, acesta din urmă va lăsa
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Francez, în care se găsesc independenți, broussiști și allemaniști, și Partidul Socialist din Franța, unde se întîlnesc partizanii lui Guesde și ai lui Vaillant. Unificarea acestor două formațiuni se va face în 1905, în mare parte datorită intervenției directe a Internaționalei a II-a și a deciziilor sale luate în congresul de la Amsterdam (august 1904), datorită și rolului major al celui care va deveni tot mai mult purtătorul de cuvînt al socialismului francez pînă la Primul Război mondial. Licențiat în filosofie
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și sociali nu trebuie totuși să tragem concluzii pripite în legătură cu fizionomia mișcării muncitorești în Peninsula Iberică. Formal înființat în 1879, Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), al cărui principal conducător este Pablo Iglesias, există realmente începînd cu 1888, participînd la fondarea Internaționalei a II-a. El se revendică drept marxist într-o țară în care anarhismul și anarhosindicalismul sînt și vor rămîne preponderente. În 1888 s-a creat Union general de trabajadores (UGT) care asistă pentru prima dată la un congres al
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a II-a. El se revendică drept marxist într-o țară în care anarhismul și anarhosindicalismul sînt și vor rămîne preponderente. În 1888 s-a creat Union general de trabajadores (UGT) care asistă pentru prima dată la un congres al Internaționalei a II-a, în 1893; totuși, divizarea dintre mișcarea politică și cea sindicală va rămîne mult timp în Spania o realitate. În 1898, această țară se confruntă cu două crize concomitente: înfrîngerea colonială și pierderea coloniilor, care zguduie Statul, readuc
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
coloniilor, care zguduie Statul, readuc în discuție o identitate națională 27, deja deteriorată de nivelul economic ce diferențiază societatea meridională foarte slab dezvoltată și nucleele industriale mai moderne ca, de exemplu, cel din Barcelona. Se pare că în Rusia, influența Internaționalei I, mai ales datorită tendinței sale bakuniniste, a fost foarte puternică. Rolul său apune la sfîrșitul anilor '70, în beneficiul unui curent populist care se adresează cu prioritate mediului țărănesc, predominant în această țară și neeliberat încă complet după decretele
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Primului Război mondial, ponderea politică și economică a Europei predomină: progresele rapide ale capitalismului, pe care acest continent le înregistrează, favorizează o creștere generalizată a clasei muncitorești. În această regiune a lumii se organizează partidele socialiste și se pun bazele Internaționalei. Totuși, în ciuda acestei dezvoltări economice, țărănimea rămîne încă majoritară în multe țări europene, iar socialismul se vede constrîns să integreze acest element esențial în strategia sa30. Cum va pătrunde el în acest mediu? Aici, ca și în cazul organizării diferitelor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
numai în rîndul clasei muncitoare 31; ele au avut în vedere și realitățile din lumea satului, în care au încercat să se facă auzite. Marile probleme: revizionismul, colonialismul, lupta pentru pace Din punct de vedere cronologic, pînă în 1914, istoria Internaționalei a II-a și a socialismului european, gravitează în jurul a trei perioade distincte 32. Pînă în jurul anului 1895, în marea lor majoritate, socialiștii europeni sînt convinși de caracterul nemilos al viitoarei revoluții: avînd în vedere "legile naturale ale societății", formulate
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aceste teze fac obiectul unei lungi dispute în cadrul SPD-ului, unde sînt violent combătute de o "stîngă" animată de Rosa Luxemburg. Condamnarea tezelor lui Bernstein de către Kautsky, acest "Papă al marxismului", principalul teoretician al SPD-ului și fără îndoială al Internaționalei, este mult mai nuanțată, avînd în vedere poziția "centristă", mediană, a acestuia din urmă34. Formal obținută la Congresul de la Hanovra, din 1899, ea nu aduce totuși schimbări majore, iar tezele lui Bernstein vor cîștiga în mod discret audiență în cadrul "adevăratului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lui Bernstein. Evoluția este similară, poate încă și mai marcată în rîndurile responsabililor sindicaliști, mult mai "realiști" decît "revoluționari", iar această evoluție lentă, dar sigură, va cîntări greu în 1914, atît pentru socialiștii germani, cît și pentru întreaga organizație a Internaționalei. Expresia franceză a acestei crize revizioniste internaționale este în întregime contemporană. Primele sale manifestări publice apar în 1896, în vîltoarea alegerilor municipale care reprezintă pentru socialiști un mare succes. În jurul lui Alexandre Millerand, principalul purtător de cuvînt al acestui curent
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]