620 matches
-
anunța imposibilitatea sa, avertizează asupra pericolului lărgirii prăpastiei ce separă realitatea disfuncționalității războiului ca instrument al politicii externe și persistența actanților politici în a continua practicarea relațiilor internaționale prin intermediul războiului (Osiander, 1998, pp. 416-418). b. Rolul naturii umane în propunerile internaționalismului liberal interbelic Descrierea locului ocupat de natura umană în gândirea liberală a începutului de secol XX, așa cum apare ea în textele convenționale ale istoriei disciplinei, păcătuiește nu atât prin eroare, cât printr-o deformare rezultată din parțialitate. Este adevărat că
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ea prezentată de precursorii lor liberali în secolele precedente: armonizarea intereselor poate fi transformată din potențială în reală prin utilizarea rațiunii, prin educație și experiență. La aceeași concluzie ajungem și dacă luăm în considerare toate cele trei elemente ale instrumentelor internaționalismului liberal din perioada interbelică (arbitrajul internațional, securitatea colectivă și dezarmarea) care, împreună sau separat, sunt fundamentate pe credința că pacea trebuie construită și menținută, nu doar enunțată și așteptată 1. Doctrina armoniei naturale a intereselor, inspirată din modelul economic al
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
armonizare trebuie construită, iar pentru realizarea acestei construcții este împrumutată varianta lockeană a contractului social în maniera legalistă ce a condus la nașterea proiectului Ligii Națiunilor. 1. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei Relațiilor Internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină balanța binomului agent structură în favoarea agenției (advocates of the agency in the agent-structure binome). d. Sensul direcțional al istoriei Celebra formulare a lui Francis Fukuyama referitoare la sfârșitul istoriei, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
aprige critici asupra întregului proiect liberal din partea adepților revenirii la principiile realiste în perioada interbelică, cum ar fi E.H. Carr. În acest sens, varianta convențională în teoria Relațiilor Internaționale este de a opune mecanismului realist al balanței de putere, principiul (internaționalismului) liberal al securității colective. Mult mai expusă controversei, dar și mai productivă din punct de vedere intelectual, este încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict la rolul acesteia ca principal instrument al descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
secolului XXI. Luând serios în considerare apelul lui Charles Kegley de a nu cădea în capcana acceptării necondiționate și premature a teoriilor redescoperite, nu putem să nu reflectăm asupra îndemnului său de a reconsidera conceptele propuse de reprezentanții interbelici ai internaționalismului liberal, cu speranța că, într-un sistem internațional alterat de schimbări epocale, ideile și idealurile lor pot apărea mai puțin nerealiste și mult mai convingătoare. 1. Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
vin inevitabil în conflict cu toate valorile neeuropene, restrictive și deci reacționare oriunde acestea sunt întâlnite. O primă confruntare, cea mai directă și mai brutală, încă departe de a fi consumată, este între naționalismul și provincialismul latent al Estului și internaționalismul european. principiul european contrazice în mod radical principiul național, fecund în secolul trecut, în perioada de formare a statelor naționale, devenit însă tot mai anacronic azi, la sfârșitul secolului XX. Conflictul izbucnește cu violență mai ales atunci când el se prezintă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1982, printr-o dezvoltare personală, sistematizată, opera și ideile comparatistului francez Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de materii a acestui eseu o spune cu claritate: relații Est-Vest, antinaționalism, antieurocentrism, antiimperialism și anticolonialism, internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unor legături comerciale între Atlantic și Oceanul Indian." Perioada 18501875 este caracterizată de un puternic curent naționalist, apariția statelor națiune, dezvoltarea diplomației formale, apar convenții legale internaționale dar un lucru foarte important în privința globalizării, în această etapă apar primele idei despre internaționalism și universalism. Urmează o etapă de decolare cuprinsă între 1875 și 1925 în care se pun bazele societății internaționale, se accentuează fenomenul de migrație, se dezvoltă comerțul între state. Între 1925 și 1969 apar organizațiile internaționale precum: Liga Națiunilor apoi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
sale istorice, Nicolae Titulescu s-a ilustrat ca un adevărat tribun al acestora, afirmându-le și reafirmându-le în arena internațională cu un atașament irevocabil, cu o hotărâre reversibilă - totul într-o expresie de profundă demnitate, în care patriotismul și internaționalismul, departe de a deveni antinomice, își găseau o armonioasă echilibrare”. Nicolae Titulescu, ca ministru de externe al României, cât și partidele și cercurile politice din România care activau pentru menținerea statu-quo-ului teritorial au considerat că trebuie găsite noi mijloace pentru
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Seria cărților sale este încheiată de autobiografia terminată în ziua sinuciderii sale, Lumea de ieri. Amintirile unui european. Prieten cu Romain Rolland, Sigmund Freud, Richard Strauss și Theodor Herzl, editorul lui Neue Freie Presse, publicație în care editează articole despre internaționalism și europenism. Zweig a considerat sionismul lui Herzl un nonsens. La venirea lui Hitler la putere, părăsește Austria, pentru Anglia și Statele Unite. Creșterea intoleranței, a autoritarismului și a nazismului îl aduc la disperare și depresie. La apogeul nazismului (în februarie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
multor lucrări, îndeosebi al volumului Parti de l'enemi? Le PCF dans la „Lutte pour la paix” (Partidul dușmanului? PCF în „Lupta pentru pace”, 1947-1958 [Armand Colin, 2006]) • Africa; Agitație și propagandă; antiimperialismul; antirasism; Europa; Fronturi; Lupta pentru pace; Naționalism/internaționalism; Pactele germano-sovietice. FRANÇOISE THOM, conferențiar, profesor de istoria civilizației ruse la Universitatea Paris-IV-Sorbonne, specialist în istoria sovietică. A publicat l'École des barbares (școala barbarilor [cu Isabelle Stahl, în 1985]), Langue du bois (Limba de lemn [o dezvoltare a tezei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al Convenției împotriva vandeenilor. După exemplul regicidului din Franța, Lenin ordonă masacrarea țarului și a familiei sale, în iulie 1918. Ca și în Franța, asasinarea suveranului este un element major al declanșării războiului civil* național. în sfârșit, expansionismul revoluționar hrănește internaționalismul*, crearea în 1919-1920 a Internaționalei comuniste*, care cheamă la război civil internațional, își are originea în faimosul decret votat de Convenție în decembrie 1792: „Națiunea franceză declară că va trata ca dușman al poporului pe oricine care refuzând libertatea și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de Samora Machel se opune mișcării RENAMA, susținută de Rhodezia. Vehement contestate, MPLA și FRELIMO controlează totuși importante zăcăminte de bogății naturale esențiale (petrol, metale prețioase). Cu sprijinul cubanezilor, care-și fac uneori propriul joc, URSS îi smulge Chinei laurii internaționalismului și poate astfel invoca, în ajunul perestroikăi, relațiile sale privilegiate cu o listă impresionantă de „State cu orientare socialistă” apărute în marea lor majoritate din fostele imperii coloniale francez și portughez: Algeria, Angola, Benin, Republica Capului Verde, Congo, Etiopia, Guineea, Guineea-Bissau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ura lor de bolșevism*. Acum fraza sfidătoare a lui Marx din 1818 - „O stafie colindă Europa: stafia comunismului” - le apare multora ca o amenințare imediată. Până acum, anticomunismul a fost mai ales un antimarxism, ostil doctrinei luptei de clasă și internaționalismului*. De acum înainte, el ia forma antibolșevismului și a antisovietismului, ostil nou-născutului sistem comunist mondial* căruia URSS* îi este matricea și motorul, iar Internaționala Comunistă* (IC) - dispozitivul de difuzare. începând din 1918, bolșevismul provoacă apariția mai multor timpuri de anticomunism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Biroului politic și a poliției politice*, care începe să-și infiltreze informatorii în mediile culturale. Politica culturală a lui Stalin este conformă cu orientările sale ideologice - în particular, în lupta lui contra lui Troțki* - iar evoluția politicii sale, care vede internaționalismul* și ideea de revoluție mondială înlocuite puțin câte puțin cu un național-bolșevism, se bazează pe conceptul „construirii socialismului într-o singură țară”. în domeniul artelor, acest lucru se traduce prin respingerea avangărzii și revenirea la estetica naționalistă și realistă a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ungaria lui Kadar după 1956 și cu „socialismul gulașului”, sau în politica externă*, cu Ceaușescu, ea reacționează la orice atingere adusă celor două chei de boltă ale sistemului său: apartenența ireversibilă la „comunitatea statelor socialiste” având ca principiu de bază internaționalismul* socialist și monopolul puterii deținut de PC. Se instaurează astfel, timp de mai mult de treizeci de ani, un totalitarism de mică intensitate care vede niște populații, convinse de caracterul ireversibil al regimului și al prezenței sovietice, adaptându-se la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și formării, între 1920 și 1939, a unei generații de cadre comuniste staliniste care a asigurat, până în anii 1970, stabilitatea mișcării în dimensiunea ei mondială. Crearea Internaționalei Comuniste - sau Internaționala a III-a, sau Komintern - se înscrie în tradiția de internaționalism* a mișcării socialiste europene. Asociația Internațională a Muncitorilor sau Internaționala I-a a luat ființă la Londra pe 28 septembrie 1864; în august 1889 a fost fondată, la Bruxelles. Dar, în august 1914, ea nu reușește să împiedice războiul, fiecare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ajutor militar sovietic, IC optează pentru apărarea democrației republicane din Spania, fără a pierde nicio clipă din vedere interesele sovietice. Abia când progresele franchiste semnalează amploarea amenințării devenită realitate, începe, în septembrie 1936, organizarea Brigăzilor Internaționale, menite să ajungă emblema internaționalismului comunist. Chiar în momentul în care recomandarea privind Frontul Popular este tradusă în practică în forme diverse în alte țări, inclusiv prin victoria din Chile, experiența singulară din Spania servește ca referință pentru o iluzorie împăcare a democrației cu tranziția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totuși, în chestiune marile orietări ale politicii sovietice. Pe 22 iunie 1941, la puțină vreme după atacul german împotriva URSS, Stalin îi primește pe Manuilski și pe Dimitrov și le transmite directivele sale: întoarcerea la antifascism, dar nu atât în cadrul internaționalismului cât în acela al apărării URSS și al susținerii Marelui Război pentru Apărarea Patriei*: „Sarcina principală este în prezent obținerea victoriei de către poporul sovietic și distrugerea completă a barbarilor fasciști”. în contextul înaintării trupelor germane către Moscova, IC se instalează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care Dimitrov și Manuilski nu mai fac parte. De acum înainte, controlul lui Stalin asupra mișcării comuniste va trece printr-un contact direct cu fiecare secretar general și prin oamenii de încredere ai serviciilor sovietice din sânul fiecărui partid comunist. INTERNAȚIONALISM → NAȚIONALISM/INTERNAȚIONALISM JK TINERET Prin chiar natura ei, revoluția poartă în sine un proiect special adresat tineretului - vector privilegiat al schimbărilor viitoare. „Tineretul este flacăra revoluției”, afirmă Karl Liebknecht. El cristalizează speranțele și, în același timp întruchipează generația de pionieri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Manuilski nu mai fac parte. De acum înainte, controlul lui Stalin asupra mișcării comuniste va trece printr-un contact direct cu fiecare secretar general și prin oamenii de încredere ai serviciilor sovietice din sânul fiecărui partid comunist. INTERNAȚIONALISM → NAȚIONALISM/INTERNAȚIONALISM JK TINERET Prin chiar natura ei, revoluția poartă în sine un proiect special adresat tineretului - vector privilegiat al schimbărilor viitoare. „Tineretul este flacăra revoluției”, afirmă Karl Liebknecht. El cristalizează speranțele și, în același timp întruchipează generația de pionieri ai constructorilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Soljenițîn sau de internarea abuzivă într-un spital psihiatric a matematicianului ucrainian Leonid Pliușci. Ele recidivează în 1968, condamnând mai mult sau mai puțin vehement înăbușirea Primăverii de la Praga* de către tancurile Tratatului de la Varșovia. Atacurile împotriva sacrosanctului principiu al internaționalismului* proletar se multiplică. Sovieticii reacționează prin convocarea unei a treia conferințe mondiale în 1969, la care participă 69 de partide; se înregistreză însă și absențe de marcă: Mao, Tito, Castro*, Enver Hodja, Kim Ir Sen*, precum și conducătorii vietnamezi. Acum începe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
printr-o linie roșie sau printr-un rând de pavele așezate pe mijlocul drumului. Berlinezii, ca și turiștii aflați în acel timp în trecere prin oraș au smuls fragmente de zid, păstrându-le sau vânzându-le ca suveniruri. NO NAȚIONALISM/INTERNAȚIONALISM în 1848, în plină recrudescență naționalistă în Europa*, Karl Marx* lansează, în al său Manifest al partidului comunist, faimosul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Cuvântul său de ordine - „Proletarii nu au patrie!” - înseamnă că clasa dominată trebuie să combată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a Muncitorilor (AIM), al cărei „Manifest constitutiv” este scris de Marx. AIM se vrea partidul mondial al revoluției, într-o vreme în care partidele socialiste încă nu există. Ea incarnează un sentiment de apartenență la o colectivitate supranațională și, prin intermediul internaționalismului proletar, poartă ideea unei misiuni specifice a proletariatului. Dizolvată în 1876, AIM este înlocuită în 1889 de Internaționala muncitorească socialistă, hotărât europeană și marxistă. Luptând împotriva curentelor anarhiste*, anarhico-sindicaliste și trade-unioniste, aceasta nu este decât o „confederație secundară de forțe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]