679 matches
-
decizie); 2. o anumită structură a forțelor politice interne, ca și nivelul conflictual intern (statutul predominant al unei anumite atitudini, ca un fundament ideologic, puternic; percepție mutuală a forțelor politice, fie ca parteneri, fie ca rivali); 3. nivelul cunoașterii, al internaționalizării (socializării) și stabilirii intereselor și resurselor, al identificării valorilor și simbolurilor proprii. Această îmbinare de elemente obiective și subiective formează un tot, cu potențial conflictual ridicat. Se impune o codificare pozitivă atât a amenințărilor, cât și a mecanismelor ce pot
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Dunării fluviale și Comitetul Special al Dunării fluviale. - La Conferința de la Potsdam (1945) delegația americană a prezentat un proiect de convenție cu privire la navigația liberă pe apele interioare internaționale. - La Conferința de Pace de la Paris (1946) puterile occidentale au insistat pentru internaționalizarea navigației pe Dunăre. VII. 3. Concluzii Diplomația se realizează prin diverse forme: organizații internaționale, tratate, conferințe. Acordurile încheiate de organizațiile internaționale au numeroase denumiri în literatura de specialitate: acorduri, angajamente, convenții, contracte, protocoale etc. (termenul de „acord” fiind folosit cel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
campusurile” virtuale sunt destul de vagi și nu le pot Înlocui total pe cele concrete, este de așteptat ca ele să se Înmulțească În următorii ani, specializându-se pe domenii sau niveluri de formare. Ele trebuie circumscrise procesului de mondializare și internaționalizare a formării, de Înscriere tot mai evidentă a acesteia pe traiectele comercializării și industrializării. 3.6. Tehnologismul și predarea Tehnologismul actual a invadat și spațiul nostru educațional. Nu se mai poate preda fără instrumente, fără mijloace de instruire, fără calculator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
accedere Într-o altă cultură, de a Înțelege (și) un alt registru spiritual, a fost preluată În contemporaneitate mai ales În discursurile asupra interculturalității. Multe voci Încearcă să explice modalitățile de transgresare culturală Într-o epocă a globalizării și a internaționalizării valorilor. Dar cum putem să ne „mutăm” spiritual - ca indivizi și colectivitate - spre altceva? E firesc, e posibil, e benefic? În mod evident, persoana care transgresează propria cultură (din diverse rațiuni: profesionale, ideologice, turistice, accidentale etc.) pentru a ajunge Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
grad mare de deschidere. Această trăsătură, provenind din procesul de difuzare atât de alert a noilor cunoștințe, urmare a noilor tehnologii de comunicare a acestora, din încurajarea concurenței libere pe această piață, din facilitarea procesului de transfer de tehnologie, explică internaționalizarea, respectiv regionalizarea pieței cercetării-dezvoltării-inovării. Ca părți integrante ale pieței internaționale a cercetării-dezvoltării-inovării se dezvoltă piețele naționale și europiața specifice. În contextul tranzacțiilor care se încheie pe piața cercetării-dezvoltării-inovării, un rol important îl are o altă trăsătură caracteristică acestei piețe libertatea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
suplimenteze programele naționale și regionale în cercetare și dezvoltare tehnologică, fondurile europene vor fi destinate cofinanțării programelor naționale, integrându-le la nivel european, în scopul realizării unor centre de excelență, a sporirii mobilității cercetătorilor, a ameliorării condițiilor pentru investițiile private. Internaționalizarea European Research Area are loc prin sporirea eforturilor de cooperare internațională, prin încheierea de acorduri în acest domeniu cu state din afara Uniunii Europene, pentru a constitui o veritabilă rețea globală a cercetării-dezvoltării-inovării. European Research Area apare în interdependență cu Spațiul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
comparativ cu un nivel mediu de 56% pentru statele membre O.E.C.D.173 Toate statele membre U.E., care alcătuiesc grupul liderilor inovaționali europeni, urmăresc, prin politicile lor naționale în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare, performanța la nivel academic, perfecționarea continuă a propriilor cetățeni, internaționalizarea studiilor, întărind continuu legătura dintre mediul de cercetare universitar și sectorul industrial. Depășirea pragului de 3% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare înseamnă asumarea responsabilă a obligațiilor care derivă din statutul de stat membru U.E. Situați imediat după liderii inovaționali europeni
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
2009 / mil.lei 2010 /mil.lei 2011 /mil.lei 2012 /mil.lei Parteneriate de cercetare-dezvoltare între universități și întreprinderi - 430 200 - - Proiecte de excelență, la care participă experți externi - 120 - - - Crearea unei infrastructuri solide în cercetare (laboratoare etc.) 800 550 - - - Internaționalizarea rețelelor de cercetare 20 - - - - Consolidarea capacității administrative în cercetare 110 20 - - - Finanțarea de start-up-uri și spin-off-uri inovative 60 - - - - Finanțarea de noi locuri de muncă în cercetare 200 - 200 - 100 Promovarea întreprinderilor inovative 200 - - 225 - Sursa: Datele au fost preluate din
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
care a analizat regimul politic românesc prin prisma științei politice, Mattei Dogan este autorul unei opere monumentale închinată descrierii și înțelegerii modului de funcționare a democrațiilor contemporane. Ilustrând în mod strălucit transformările din câmpul științelor sociale și tendințele sale de internaționalizare, studiile lui Mattei Dogan, indiferent că este vorba despre monografii sau despre abordări comparative, sunt caracterizate de îmbinarea subtilă a două tradiții considerate adeseori ca ireconciliabile: școala anglo-saxonă de știință politică și școala continentală. Militând împotriva "sistemului de vedete" ce
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
sub numele "societății informaționale" și o viziune întemeiată pe ideea unei "ierarhii a orașelor financiare". Configurația actuală a lumii financiare constituie o confirmare a ceea ce scria Manuel Castellis acum 15 ani: "Înalta tehnologie joacă un rol major în procesul de internaționalizare, iar acest lucru se petrece la mai multe niveluri. În primul rând, datorită tehnicilor de telecomunicații, e posibilă o gestiune descentralizată și unificată, dar și comunicarea dintre diversele entități răspândite în plan spațial. În al doilea rând, industriile de înaltă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
scurtă, asistăm la o difuzare a neîncrederii. Dar în acest caz ce rămâne din conceptul de cultură care implică o anumită stabilitate? Potrivit celei de-a doua ipoteze, absența încrederii este un fenomen mai vechi decât am presupus mai înainte. Internaționalizarea cercetării valorilor este cea care a permis evidențierea sa. O asemenea interpretare ar contesta anumite teorii mai vechi bazate pe suficiente dovezi empirice. Între timp, cultura politică americană pare să se apropie de cultura politică a Mezzogiorno. Declinul încrederii în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
natalitate, divorțuri, creșterea în anumite sectoare economice sau declinul anumitor sectoare, șomaj, crize financiare și sistemul de asigurări sociale și așa mai departe. La nivel cultural, conștiința europeană a progresat enorm pe parcursul ultimelor decenii. Mai multe sondaje dau ideea unei internaționalizări rapide a culturilor naționale. Astăzi oamenii, ideile și bunurile circulă liber în comunitatea europeană. Mai mulți europeni au trecut frontierele în Europa în timpul ultimilor patruzeci de ani decât în ultimele opt secole. În fiecare vară milioane de turiști pleacă din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
monetare / 287 18.3. ECHILIBRUL BALANȚEI DE PLĂȚI / 288 18.3.1. Mecanismele de ajustare a balanței de plăți / 288 18.3.2. Variațiile ratei de schimb și echilibrul balanței de plăți / 289 Capitolul 19. ECONOMIA MONDIALĂ / 295 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR / 295 19.1.1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și echilibrul balanței de plăți / 289 Capitolul 19. ECONOMIA MONDIALĂ / 295 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR / 295 19.1.1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3. Efectele internaționalizării producției / 304 Capitolul 20. SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL / 307 20.1 REGIMUL DE PARITĂȚI FIXE (1945-1971) / 308
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3. Efectele internaționalizării producției / 304 Capitolul 20. SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL / 307 20.1 REGIMUL DE PARITĂȚI FIXE (1945-1971) / 308 20.2 REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE / 309 20.3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN (SME) / 310 20.3.1. Moneda unică: euro / 311 20.4
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Milton Friedman critică relația exprimată de curba Philips și demonstrează că, pe termen lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei rate "naturale" a șomajului, pe care nici o politică inflaționistă nu poate să o reducă. Pe parcursul anilor '80, datorită internaționalizării economiilor și constrîngerii exercitate din exterior asupra fiecărei economii naționale, guvernele țărilor industrializate și-au concentrat eforturile în primul rînd asupra inflației, considerîndu-se că aceasta provoacă și șomajul, acționîndu-se prin măsuri cum sînt: * controlul prețurilor și salariilor, cu caracter tranzitoriu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
este mai mare decît cea a instrumentelor lor"6. Apoi, impactul politicii monetare și/sau bugetare într-o țară anume variază de la un an la altul, afectat fiind și de modificarea profundă a structurilor monetare și financiare, ca urmare a internaționalizării piețelor și a succeselor inovațiilor financiare. Politica economică trebuie să vizeze, permanent, păstrarea marilor echilibre ale economiei între obiectivele ce pot forma laturile unui "careu magic": creșterea, stabilitatea prețurilor, ocuparea mîinii de lucru și echilibrul extern. Conform principiului lui Robert
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
moderată pentru produsele industriale și sensibilă pentru servicii. Controlul prețurilor este larg contestat, din cauza distorsiunilor pe care le antrenează în materie de prețuri relative. 13.4. VIITORUL POLITICII MACROECONOMICE În ultimul timp, contextul politicii macroeconomice a cunoscut două evoluții majore : internaționalizarea crescîndă a economiilor și dificultățile accentuate ale aparatului productiv. Deschiderea economiilor a progresat foarte mult în ultimele decenii. Creșterea schimburilor comerciale a fost mai puternică decît cea a producției, avîntul investițiilor directe internaționale a fost încă și mai rapid, dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mecanismele, normele juridice și instituțiile cu caracter național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare țară își sporește bogăția specializîndu-se, producînd și exportînd produsele pentru care posedă un avantaj
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare țară își sporește bogăția specializîndu-se, producînd și exportînd produsele pentru care posedă un avantaj absolut, generat de costurile de producție inferioare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
el se transformă într-un comerț tot mai "captiv", în sensul că o parte tot mai mare a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale Toate marile întreprinderi sînt astăzi firme multinaționale sau transnaționale, altfel spus firme compuse dintr-o societate mamă, localizată în țara de origine sau într-un "paradis fiscal", și mai multe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
sau companii-mamut, restul fiind state. În noul mileniu, rolul jucat de corporațiile multinaționale este unul de prim plan, dominant, acestea continuînd să își diversifice portofoliul de bunuri și servicii, să creeze și să difuzeze noi tehnologii, plus că procesul de internaționalizare este în continuare unul foarte dinamic. Cea mai mare companie a lumii, Exxon Mobil, depășește PIB-ul nominal al unor țări ca Austria, Danemarca, Grecia, Finlanda, Portugalia, Israel, Chile, Egipt, Cehia, Irlanda, România, Ungaria și lista poate continua. Topul Fortune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Aceste tipuri de strategii pot urmări atingerea următoarelor obiective specifice: • implantarea locală. Înlocuirea exporturilor printr-o externalizare (implantare) în zona respectivă permite conturarea tarifelor vamale; • reducerea costurilor. Conform acestei optici pot fi avute în vedere: o reducerea costurilor salariale prin internaționalizarea producției în țările unde prețul mîinii de lucru este mai mic; o reducerea prelevărilor fiscale prin implantarea în țările unde povara fiscală este mai mică sau în zone speciale așa-numitele zone economice libere; o reducerea costurilor de transport, producînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]