2,026 matches
-
declarații cu privire la politica guvernului (art. 107 din Constituție), care se dezbat cu prioritate, și răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de senatori sau deputați. Prim-ministrul poate desemna un membru al guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate guvernului de senatori sau deputați, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Prim-ministrul îndeplinește și alte atribuții, și anume: - reprezintă guvernul în relațiile acestuia cu parlamentul, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de senatori sau deputați. Prim-ministrul poate desemna un membru al guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate guvernului de senatori sau deputați, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Prim-ministrul îndeplinește și alte atribuții, și anume: - reprezintă guvernul în relațiile acestuia cu parlamentul, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorități și instituții publice, partidele și alianțele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
unui primar de cartier invitația de a construi o primărie monumentală și o biserică pe un vast teren cu desăvârșire degajat și care urma să constituie piața principală a cartierului. Primarul era un om politic temut, polemist parlamentar care făcuse interpelări răsunătoare și divizor de partide, cu toate că el însuși era șeful unui mic partid, cu ajutorul căruia pătrundea în Parlament fără întrerupere. Acum, primind modesta însărcinare de primar de cartier, dădea un concurs echivoc guvernului, revervîn-du-și oricând dreptul de critică, și avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unui ministru e făcută pe simpla abstracțiune a funcției. În fond, onorurile se dau automobilului. Înainte Pomponescu își oferea demisia cu oarecare voluptate, deoarece în opoziție era și mai considerat. Miniștrii îi făceau curte, îi satisfăceau toate gusturile, de teama interpelărilor în Parlament. Cel puțin atunci Pomponescu avea sentimentul de a promova un gen valabil în sine, polemica. Acum, însă, această eră părea cu totul depășită. Parlamentul fusese desființat și Pomponescu nu mai avea altă scenă de manifestare decât Școala de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
face să revenim asupra acestui studiu, prețios din multe puncte de vedere, când ne vom încerca a arăta că unele din premisele studiului, deși sunt esacte, totuși nu îndreptățesc la concluziile făcute de autor. [9 iunie 1876] ANGLIA ["LA O INTERPELARE... La o interpelare a lordului de la Warre, Earl of Derby a răspuns că, prin tractatul încheiat la Paris la 1856, Anglia, Francia, Italia și Austria au luat asupră-le îndatorirea de a mănținea neatârnarea și integritatea Imperiului otoman, iar atentarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra acestui studiu, prețios din multe puncte de vedere, când ne vom încerca a arăta că unele din premisele studiului, deși sunt esacte, totuși nu îndreptățesc la concluziile făcute de autor. [9 iunie 1876] ANGLIA ["LA O INTERPELARE... La o interpelare a lordului de la Warre, Earl of Derby a răspuns că, prin tractatul încheiat la Paris la 1856, Anglia, Francia, Italia și Austria au luat asupră-le îndatorirea de a mănținea neatârnarea și integritatea Imperiului otoman, iar atentarea la acea neatârnare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nepăsător nici în fața întîmplărilor din Bosnia, nici în privirea violării fruntarielor sârbe din partea turcilor. Căci într-adevăr colonelul Oreșcovici, delegat sârb în comisia mixtă din Vidin menită a cerceta violările de teritoriu, s-a întors de-acolo fără de nici un rezultat. Interpelări făcute în Camera comunelor și în cea a lorzilor din Anglia au dat ocazie guvernului englezesc de a declara că, deși pân - acuma nici un ostaș sârbesc n-au trecut hotarele țărei sale, totuși speranța pentru mănținerea păcei ar fi mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
23 iunie 1876] ANGLIA ["DUPĂ CUM AM ANUNȚAT... "] După cum am anunțat acum câteva zile, fortul care predominează trecăto[a]rea de la Gibraltar e întărit și pus în starea de a opri trecerea corăbiilor pe acolo. Acuma se anunță că, asupra unei interpelări făcute în Camera lorzilor, subsecretariul de stat de la departamentul războiului au răspuns că fortificațiile din La Valetta (s. p. insula Malta) sunt în starea cea mai mulțămitoare. [23 iunie 1876] MUNTENEGRU ["DEPEȘE DIN RAGUSA... Depeșe din Ragusa anunță că Muntenegru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fie stâmpărat de cătră aplaudatul artist care, în fața cortinei coborâte, fără orchestră și între două lumânări aduse din cabina sa, și-a jucat canțoneta, dând astfel satisfacerea pe care o cerea publicul. Acest incident a fost până și obiectul unei interpelări în Cameră, însoțită de o polemică îndestul de aprinsă și de-o moțiune motivată de trecere la ordinea zilei. [16 ianuarie 1877] TURCIA ["LEGÎNDU-SE DE PROPUNERILE... "] Legîndu-se propunerile de odinioară ale Austro-Ungariei, care se oferise de a mijloci între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
D. Apostoleanu dezvolta mai pe larg cestiunile ce adresa și rugă să i se dea răspunsul pe care lumea îl adastă cu nerăbdare. D. ministru obiectă că ar fi bine ca biuroul să invite pe d-nu interpelant a împărți interpelarea sa și a fixa care din cele patru cestiuni conținute într-însa trebuie să facă obiectul dezbaterii. D. Apostoleanu răspunse că nu poate consimți la o asemenea cerere, căci, dacă interpelarea făcută cuprinde mai multe punturi, ea are însă o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
biuroul să invite pe d-nu interpelant a împărți interpelarea sa și a fixa care din cele patru cestiuni conținute într-însa trebuie să facă obiectul dezbaterii. D. Apostoleanu răspunse că nu poate consimți la o asemenea cerere, căci, dacă interpelarea făcută cuprinde mai multe punturi, ea are însă o țintă generală: dorința de a cunoaște politica esterioară a guvernului în privința tuturor faptelor importante cari s-au produs de la venirea lui; cu toate acestea adause că d. ministru poate începe cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvernului în privința tuturor faptelor importante cari s-au produs de la venirea lui; cu toate acestea adause că d. ministru poate începe cu partea care găsește de cuviință. D. ministru de esterne tractă mai cu samă puntul al 3-lea din interpelare, relativ la misiunea specială a agenților trimiși la Londra și la Paris pentru negociarea aranjamentelor vamale cu unile din marile puteri europene și declară că, asupra acestui punt, afacerea fiind terminată poate da esplicațiunile ce i se cer, dar că, în privința
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu face decât să încurajeze libertinajul, iar familia să fie familie 2. Aceeași opinie o exprimă și Virgil Trofin, în aceeași ședință din 2 august 1966: „Problemele de familie să fie privite așa cum trebuie”. Acest imprecis „așa cum trebuie” este o interpelare a valorilor pe care, se presupune, membrii Comitetului Executiv, participanți la acea ședință, le împărtășesc, valori ale unui tradiționalism comunist. Nicolae Ceaușescu dă nota acestei orientări: Cum este posibil acest lucru șsă fie permise avorturile și divorțurileț, noi șPartidul Comunistț
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
amplă a studiului este dedicată unei analize cantitative și calitative a activității parlamentarelor în cadrul legislativului. Astfel, am avut în vedere atât propunerile legislative inițiate de acestea sau la a căror mediere au participat, cât și intervențiile în plen, întrebările și interpelările adresate guvernului. În finalul studiului, vom utiliza concluziile obținute în urma analizei pentru a elabora un set de recomandări. Interesele de gen ă de la teorie la practică În literatura feministă persistă în continuare o anumită controversă asupra definirii femeilor ca grup
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
respectiv Mihaela Mândrea-Muraru și Simona Marinescu. Ambele au avut proiecte de lege referitoare la combaterea și prevenirea violenței în familie, precum și intervenții legate de egalitatea de șanse și de aplicarea principiului nondiscriminării de gen. Mihaela Mândrea-Muraru a avut chiar o interpelare referitoare la acordarea avizului pentru funcționarea cabinetelor private de medicină de familie, prin discriminare referitoare la sex și vârstă. În cazul reprezentantelor Partidului Democrat în Parlament (trei în total), acestea au acordat un spațiu consistent reflectării intereselor de gen în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
alegeri. Cu toate acestea, Norica Nicolai și Monica Octavia Muscă au avut o activitate parlamentară considerabilă, prin care au compensat absența unor colege care să le susțină. Ambele se numără printre parlamentarele cu cele mai multe propuneri legislative, intervenții în plen și interpelări. În ce măsură însă această activitate a inclus și reprezentarea intereselor de gen? Mona Muscă a obținut o mediatizare intensă pentru propunerea legislativă care viza prevenirea și combaterea violenței în familie, chiar dacă în cele din urmă propunerea sa a fost clasată, cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
serie de delincvenți emoționali sau pasionali își epuizează periculozitatea lor în însăși actul antisocial comis. Este însă indispensabil de a enumera aici, criteriile clasice privind periculozitatea (Benezech, 1981): Criterii generale (care trebuiesc căutate în mod sistematic): - antecedentele judiciare (penale): motivele interpelării sau arestărilor, tipul habitual de delincvență, eventualele condamnări, tentativele de omucidere sau omuciderile îndeplinite, vătămările corporale, portul de arme albe, incendieri voluntare etc. Facem mențiunea că o impresie empirică pare să sugereze că cei care recidivează, de cele mai multe ori, în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
împărat" veți răspunde cu care se deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît destinatarii uzuali ai poveștii), semnalele textuale de deschidere și închidere, iar pe de altă parte strategiile oralizării reprezentate de interpelări (consubstanțiale funcționării multor genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă de manifestare a unei structuri comune și poate fi generat pe baza regulilor de transformare decelate. Această dublă procedură leagă procesul analitic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gîndirii Parcursul Cele două palme față în față se apropie Condensarea (G. Calbris, D. Porcher 1989: 199) Gestul se înscrie într-un parcurs semiotic infinit permițînd în egală măsură concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de avertizare, ordin și ostensiune), dar și expresivitatea mesajului. Gestul permite trecerea de la accepțiunea concretă și figurată la cea abstractă a cuvîntului atît în plan sincronic (metaforă, locuțiune figurată), cît și în plan diacronic (etimologia concretă a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de deținuți străini în închisorile italiene, ceea ce reprezintă 37 % din numărul total de deținuți. 59 F. Tagliaferro, "Immigrazione e criminalittá. Il caso Romania.", în Le due citta, revista Administrației penitenciarelor, a.x., nr. 2, februarie 2009. 60 Răspunsul guvernului la interpelarea realizată de parlametarii Guido Melis și Donatella Ferranti, în Atti parlamentari Camera. Commissione giustizia, 30 iulie 2009, I5-01709: Probleme privind deținuții de naționalitate română. 61 Izvor: Analiză realizată de "Partidul Românilor din Italia" pe date Caritas, Istat și Ministerul de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
www.provincia.grosseto.it/pariopportunita/news (14 octombrie 2009). 67 Legea comunitară, aprobată de parlament pe 23 iunie 2009 conține o reglementare care permite guvernului să ia măsurile necesare pentru urgentarea procedurilor privind reîmpatrierea deținuților în țările de origine. Conform interpelării parlamentarilor Melis și Ferranti din ședința care a avut loc la 29 iulie 2009, comandatul Dap, a declarat în timpul audierilor avute la Comisia pentru justiție de la cameră (14 octombrie 2009) că rezultatele privind reîmpatrierile au fost modeste, în Atti parlamentari
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la 29 iulie 2009, comandatul Dap, a declarat în timpul audierilor avute la Comisia pentru justiție de la cameră (14 octombrie 2009) că rezultatele privind reîmpatrierile au fost modeste, în Atti parlamentari Camera Deputati, XVI legislatura, all.b, p. 7328. 68 Conform interpelării 5/01729 Melis-Turco-Ferranti, prezentată în Camer deputaților, în Comisia afaceri sociale în 30 iulie 2009. 69 Caritas/Migrante, op. cit., pp. 36 și 256. 70 La 31 decembrie 2008 statisticile oficiale vorbeau de 5 263 de italieni rezidenți în România: www
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
com/2009/05/istat-i-disoccupati-crescono-piu-degli. html (14 octombrie 2009). 73 Ibidem, muncesc în Italia ne spune Rapporto Caritas și 77 000 de moldoveni de peste Prut. Împotriva menținerii limitărilor s-au exprimat Guido Melis și Jean Lèonard Touadì, care au prezentat o interpelare în Camera Deputaților. 74 Ibidem., tab. A, p. 261. 75 Această înformație este regăsită în Metropolis, ziar multietnic pentru imigrați și la http://temi.repubblica.it/metropoli-online/romeni-ecco-lidentikit-della-prima-comunita-immigrata/. Studiul a fost realizat în aprilie 2008 la cererea guvernului de la București
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
oștirilor este interpretată în sensul de Dumnezeul oștirilor cerești și pământești, al universului creat, înțeles ca plinătate a shalomului. În viziunea profeților, construirea păcii este un dar al lui Dumnezeu ce neagă pasivitatea omului invitat să răspundă pozitiv chemării sale. Interpelarea adusă de cuvântul profetic, vestitor de pace, începe prin exprimarea unei simple premise din care se deduce cu facilitate prezența continuă și operantă a lui Dumnezeu (Lev 26, 13); urmează o promisiune de daruri (cf. Is 32, 15; 60, 4-5
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]