609 matches
-
comit acte periculoase; 20 22 · pornirea unui război pentru motive întemeiate. O serie de specialiști între care și antropologi au încercat explicații ale regulilor sociale obișnuite, comune care au la bază legătura cu grupul, cu societatea și mai ales a interrelațiilor între femeie și bărbat, între tineri și bătrâni, între culturi diferite, între medic și pacient, între vânzător și cumpărător. Generic s-a stabilit că regulile pot evolua treptat, odată cu evoluția societății, că oamenii nu se găsesc permanent într-un singur
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
iar absența lor ar face viața și comunicarea imposibilă. Într-o mare proporție, regula se suprapune cu deprinderea socială. Dacă regula este definită drept un comportament pe care oamenii doresc sau nu să-l îndeplinească, deprinderea, ca abilitate socială, în interrelația umană îi ajută pe oameni să se ghideze în aplicarea regulilor. Deprinderile, abilitățile sociale pot fi detectate, descoperite prin compararea unor stiluri de comportament de tip succes/insucces social. Se pare că abilitățile sociale nu au un mecanism total elucidat
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
pe prietenie, pe unii itemi caracteristici dar trebuie să conțină păstrarea intimității, care constituie chiar răsplata vieții în doi. În relațiile de muncă, regula principală poate fi centrarea pe conducerea eficientă a instituției, a afacerilor etc. Regulile pot clarifica scopurile interrelației, dar pot diferenția comportamente și evidenția deosebiri. Un exemplu îl constituie obiceiurile privind curtoazia și căsătoria care diferă în Australia față de Africa, în țările arabe față de Marea Britanie, la musulmani față de catolici. Devine evident că această concluzie este posibil să ființeze
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
unui grup etnic, al unui popor. Aprofundând cercetările transculturale, cercetătorii cred că există totuși unele reguli care se pot aplica în culturi diferite (europene, asiatice, africane). 21 23 Cu titlul de exemplu redăm cele patru reguli de bază pentru o interrelație, reguli care trec peste diferențele culturale și aspiră la un caracter de universalitate. Acestea se referă la: • necesitatea de a respecta intimitatea altuia, singurătatea și secretele; • necesitatea de a privi interlocutorul în ochi în timpul conversației; • obligativitatea de a nu discuta
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
privi interlocutorul în ochi în timpul conversației; • obligativitatea de a nu discuta cu altă persoană tot ce are caracter confidențial; • obligația de a nu critica în public altă persoană. În același timp menționăm că sunt o serie de reguli care sprijină interrelația umană și care se referă la respectarea diferențelor culturale în plan atitudinal, în planul opțiunilor. Se pare că regulile privind respectarea intimității și confidențialității sunt comune unor popoare și culturi diferite; sunt pattern-uri transculturale care subliniază variabilitatea umană. Unii
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ascunde autodezvăluirea, cer sfaturi; fapt care în alte zone de pe glob nu este permis. În genere, într-o relație noi suntem obișnuiți să vedem ceva față de care oamenii au un consens comportamental sau sunt prezente fațete care se potrivesc în interrelația respectivă. Apoi, în timp ce anumite reguli aplicate transcultural, în culturi diferite sunt specifice unor relații individuale, alte reguli traversează culturile și au mai puțină specificitate de aplicare în diferite țări și culturi. 2. Limbajul trupului Vorbele nu costă nimic! Ca să crezi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
această „boală" ceva necesar. Atașamentul intrafamilial, nevoia de prietenie, nevoia de a comunica între sexe și vârste diferite nu elimină aspectul istoric al dragostei și căsătoriei. Căsătoria înseamnă un tip social de relații, înseamnă o interrelaționare foarte intensă, este o interrelație sexuală, care îmbracă mai multe aspecte ale vieții tinzând să devină permanentă. Deși mariajul a decăzut ca popularitate, în Marea Britanie 92% din persoane sunt căsătorite! Generic putem afirma că soții și relațiile dintre ei în cadrul căsătoriei sunt abordate prin prisma
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
privind copiii adoptați, privind copiii aflați în plasament familial, privind cupluri cu sau fără copii pentru a enumera doar câteva din cele mai frecvente preocupări în domeniu. Studii mai de finețe s-au axat pe investigarea unor aspecte, speciale în interrelația părinți-copii, incluzând raportul satisfacție-conflict, relațiile frate soră, relațiile cu mama, relațiile cu tata, adolescența ca perioadă a schimbărilor relaționare; variații culturale în statuarea relațiilor părinți-copii. Binecunoscuta realitate psihologică potrivit căreia interrelația are obligatoriu la bază comunicarea este abordată și în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
s-au axat pe investigarea unor aspecte, speciale în interrelația părinți-copii, incluzând raportul satisfacție-conflict, relațiile frate soră, relațiile cu mama, relațiile cu tata, adolescența ca perioadă a schimbărilor relaționare; variații culturale în statuarea relațiilor părinți-copii. Binecunoscuta realitate psihologică potrivit căreia interrelația are obligatoriu la bază comunicarea este abordată și în acest tronson de studiere a relațiilor părinți-copii. Dacă în timpul copilăriei părinții sunt cei care inițiază efectiv copilul în stabilirea relațiilor în familie, extinse apoi la grupul de joacă, în timpul adolescenței părinții
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
studiază abilitățile parentale de conduită, regulile ca și drepturile părinților în speranța decelării efectelor asupra educației, asupra creșterii și statuării unor stiluri, moduri de comportament. În fond, mulți autori scriu despre binomul „acceptare respingere" ca fiind cel mai important în interrelația părinți-copii (inclusiv adolescenți). Aceste drepturi parentale circumscriu instituției „conduitei părintești", comunicării între 2 segmente diferite ca vârstă, statut și rol social, nivel de informare și cultură se referă generic la: • Dreptul de a decide unde și cu cine să locuiască
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de conflicte și ca oferind puțină satisfacție. Superiorul poate avea o considerabilă influență asupra sănătății și satisfacției dacă sunt întrebuințate corect abilitățile și talentul său de manager. Superiorul are puterea de a recompensa și a pedepsi ceea ce face din această interrelație ca ea să nu fie foarte apropiată, să nu se formeze legături permanente. Barierele create de diferențele de putere și de statut pot fi reduse prin utilizarea unor capacități ale superiorului dar mai ales printr-o atitudine de preocupare, de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
apariției unui modul de transformare completă a unui tip de interacțiune este în permanență cadrul interactiv. În concepția lui E. Roulet, modulele sînt sisteme a căror funcționare se prezintă în același timp de o manieră internă și autonomă și în interrelațiile dictate de regulile de asociere, care atribuie fiecărui modul un anumit loc și are un rol în sistemul luat ca întreg. De aceea, un astfel de model integrator încearcă să explice în totalitate organizarea discursului. În viziunea actuală, modelul distinge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de rupere cromozomală. Rolul instabilității cromozomale ca indicator al riscului pentru neoplazie și în definirea populațiilor umane aflate în risc mare pentru aceste somatoeredopatologii, posibilitățile de utilizare a tehnicilor citogenetice pentru măsuri de diagnostic și prognosticare, precum și pentru monitorizarea terapiei, interrelațiile situsurilor fragile, a situsurilor specifice de formare a markerilor, rolul petelor fierbinți mutaționale cromozomale asupra cărora se exercită acțiunea agenților clastogeni și efectul localizării protooncogenelor nu sunt pe deplin elucidate, astfel că citogenetica tumorală rămâne un domeniu în plină dezvoltare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activate, pe când altele, care în mod normal ar trebui să funcționeze, pot fi inactivate. Prima clasă de gene poartă numele de „proto-oncogene”, iar cea de a doua este denumită „gene supresor tumorale”. În inițierea și progresia cancerului există o strânsă interrelație în funcționarea celor două tipuri de gene. În acest mod, se explică fenomenul de diviziune necontrolată însoțită de stoparea procesului de control al reparării ADN și al apoptozei. In cancerogeneză genele responsabile de transformarea malignă pot fi inactivate prin mutație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
său. Schema sa corporală se schimbase! Încercarea de a înțelege mai în amănunt fenomenul neglect a condus gândirea la următoarele întrebări: "Cum știm că cunoaștem?", "Cum cunoaștem că cunoaștem?" și "Cum înțelegem ce cunoaștem?". Căutarea răspunsurilor m-a condus la interrelația dintre cunoaștere și conștiință. După 10 ani de căutări, am ajuns la concluzia existenței unei structuri și biochimii unice, fapt pentru care conștiința nu poate exista independent de cunoaștere. De la inventarea numelui ei de către Sulla și Catilina, ca expresie a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
interpretări ale situațiilor noi care apar în peristază. Subiectivitatea este o emanație a organizării organismului, ca rezultat al unui proces semiotic de interpretare a semnalelor primite în contextul în care trăiește organismul. Intenționalitatea vieții mentale umane a evoluat în funcție de istoria interrelațiilor stabilite cu lumea înconjurătoare. Ea a fost prezentă în germene în multiplele noastre relații stabilite în timp geologic cu animalele. 7. Organismul viu este un roi După Hoffmeyer, problema complexă a organismelor pluricelulare poate fi înțeleasă prin folosirea conceptului de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Acestui principiu i-am putea asocia un altul, care trebuie să lărgească sfera comunicării și a înțelegerii: fiecare organism simte și înțelege ceva despre el și despre sistemele superioare în care este integrat. Interpretarea semiotică a vitalului ne facilitează înțelegerea interrelațiilor care se stabilesc între speciile unei biocenoze și, mai mult decât atât, necesitatea introducerii noțiunilor de nișă semiotică și semiosferă. Biosemiotica impune o nouă orientare în interpretarea vitalului cu toate aspectele sale, până la evoluția biologică. NOTE UN SEMNAL DE ALARMĂ
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
specie își formează însă nișa sa semiotică în funcție de care își desfășoară existenta în biosferă. După cum specia își formează nișa sa semiotică, tot așa și indivizii își edifică un mediu individual. Acest mediu din punct de vedere semiotic se edifică pe interrelația dintre Umwelt ul și Innenwelt-ul său. După cum consideră Imanishi Kinji (2002), un atribut al naturii este autonomia. Fiecare viețuitoare acționează asupra mediului și asupra celorlalte viețuitoare ca o entitate subiectivă, pentru a forma o societate a speciei, care va interacționa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
interes industrial și agronomic, precum și proiectarea de strategii moleculare eficiente și de strategii preventive și terapeutice bazate pe gene pentru bolile umane și animale. - Neurostiinte Această activitate va asigura noi aprofundări și o mai bună înțelegere a mecanismelor care guverneaza interrelația proceselor biologice și fiziologice, pentru a promova noi diagnostice (de exemplu: imagistică), si abordări terapeutice pentru tulburările neurologice și psihice și pentru a sprijini oportunitățile pentru inovație în industriile pentru îngrijirea sănătății. - Cercetarea în domeniul sănătății publice și în serviciile
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
interes industrial și agronomic, precum și proiectarea de strategii moleculare eficiente și de strategii preventive și terapeutice bazate pe gene pentru bolile umane și animale. - Neurostiinte Această activitate va asigura noi aprofundări și o mai bună înțelegere a mecanismelor care guverneaza interrelația proceselor biologice și fiziologice, pentru a promova noi diagnostice (de exemplu: imagistică), si abordări terapeutice pentru tulburările neurologice și psihice și pentru a sprijini oportunitățile pentru inovație în industriile pentru îngrijirea sănătății. - Cercetarea în domeniul sănătății publice și în serviciile
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
au cel puțin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase; - dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a le satisface pe ale lor; - echilibru ecologic - ansamblul stărilor și interrelațiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menținerea structurii, funcționarea și dinamica ideală a acestuia; - ecosistem - complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor lipsit de viață, care interacționează într-o unitate funcțională; - ecoturism
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
influențează cultura, la rîndul ei, pe oameni (Segall et al., 1999). Așadar, interacțiunea dintre cultură și comportament este esențială pentru înțelegerea demersului psihologiei interculturale. Încercînd să rezume cadrul conceptual al disciplinei, W. Berry și colaboratorii săi (1992) au semnalat următoarele interrelații aflate în vizorul disciplinei. Conținutul elementelor care compun schema de mai sus poate fi înfățișat astfel: contextul ecologic reunește clima, umiditatea, solul, ce alcătuiesc și rezervă subiectului o nișă ecologică în care acesta se integrează. Totalitatea factorilor naturali influențează semnificativ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tranzacțională a luat în considerare nu atît stimulul, cît relația sau negocierea ce are loc între subiect și stimul. Nici unul dintre cele două elemente implicate în tranzacție nu poate fi studiat separat. Astfel, proprietățile obiectului perceput sînt un produs al interrelației experienței subiectului cu stimulul prin intermediul unei tranzacții adaptative. 4.2. Cercetări care pun în evidență relativismul cultural în privința iluziilor optice Primele studii care anticipau o asemenea poziție teoretică au fost derulate încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea în unele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
discuție trei argumente importante: 1. nevoia de cooperare și susținere în relațiile primare ale individului; 2. performanță productivă și inovatoare în sarcină; 3. gratificarea și orientarea individuală a propriilor nevoi și dorințe. Desigur, toate aceste determinări se cuvin citite în interrelația lor reciprocă. 9.15.3. Relația individualism locus of control și starea de bine psihologic examinate intercultural în mediul organizațional Datele studiului realizat de către o echipă complexă (Spector et al., 2001a), care a reunit cercetători din 24 de țări, printre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Așadar, unele aspecte ale individualismului facilitează dezvoltarea economiei, altele o împiedică, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește colectivismul, iar aspectele semnalate sînt mai vizibile cînd instituțiile formale sînt mai puțin dezvoltate. Punînd laolaltă toate aceste dimensiuni, psihologii interculturali au investigat interrelațiile multiple dintre variabilele structurale, socioeconomice și cele individual psihologice. Un exemplu al unui demers de acest tip este și cercetarea citată deja a lui P. Spector și a colaboratorilor săi (2001a), din Journal of Organizational Behavior, în care se urmărea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]