1,905 matches
-
Astfel, Dan Diaconescu (PP-DD) ar fi votat de 6% dintre cei chestionați, Corneliu Vadim Tudor (PRM) de 5%, și tot 5% ar opta pentru Cătălin Predoiu (PDL), iar pentru candidatul UDMR, Kelemen Hunor, și-au exprimat susținerea 4% dintre cei intervievați. Participanții la sondaj au evaluat și activitatea lui Traian Băsescu ca președinte al României, 69% dintre aceștia declarându-se nemulțumiți (38% 'foarte nemulțumit' și 31% 'destul de nemulțumit'), iar 26% arătându-se mulțumiți de activitatea acestuia (22% 'destul de mulțumit', 4% 'foarte
Sondaj: Ce șanse are Victor Ponta la prezidențiale by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30425_a_31750]
-
de vedere privitoare la multe aspecte, la poziția generală față de societate a celor care discută, la istorie, la cultură, în general, și la literatură în chip special, la climatul social și politic. Interviurile sunt precedate de scurte portrete ale celor intervievați, cum se obișnuiește, descrieri ale ambianței în care convorbirile au avut loc, unele convenționale și sumare, altele bogate în detalii, sugestive scenarizări, cum este aceea consacrată „domeniului familiei Arghezi” de la Văcărești. Toate cele șapte convorbiri interesează măcar prin ceva, prin
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
îl poate constitui orice aspect care ține de experiențe și amintiri despre evenimente precum războaie, revoluții, dezastre naturale sau alte evenimente recente. Una din limitele istoriei orale este aceea că produsul științific include pozițiile subiective ale cercetătorului și ale subiectului intervievat, ambele putând afecta documentul social creat prin această întâlnire. Zoltán Rostás a încrucișat sursele și realizat în anii '80 interviuri de istorie orală cu H. H. Stahl, Ernest Bernea, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Mihai Pop, Gheorghe Retegan, Octavian Neamțu și alți participanți
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru că nu au avut profesori pentru acest subiect, unii oamenii accepta cu ușurință o simbolistică recuperatorie, care este însă unilaterală și reinventează personaje care, cel putin etic, s-au aflat în tabăra celor responsabili de discriminare, deportare, exterminare. Aceia dintre intervievați care sunt de partea lui Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mai puternică între legionari și Holocaust". În fapt situația este inversă: Ion Antonescu este marele responsabil, iar în perioada septembrie 1940-august 1944, după patru luni de guvernare, legionarii ies din scenă. Holocaustul nu reprezintă o problemă de interes pentru cei intervievați. Numai 12% s-au declarat interesați. Adăugăm la această imagine sursele de informare sunt mass-media (58%), internetul (23%), iar literatura de specialitate (16%) și școala (14%) se situează pe poziții slabe. Avem, astfel, elemente sugestive pentru a cunoaște mai bine
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un interval de timp limitat, la o singură întrevedere și se centrează pe problema de studiu". Interviul nondirectiv se caracterizează prin: număr redus de întrebări, formularea lor spontană, durata (teoretic) nelimitată, volum mare de informații, răspunsuri complexe, centrare pe persoană intervievata, cu posibilități se repetare a întrevederii"13. Raportând interviul cu tipul de cercetare, Ghiglione & Matalon 14 arată că interviul directiv este specific cercetărilor de control și de verificare, interviul semidirectiv este specific cercetărilor de verificare și de profunzime, iar interviul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
semidirectiv este specific cercetărilor de verificare și de profunzime, iar interviul nondirectiv este specific cercetărilor de profunizme și eplorative. În Dicționarul sau, Mucchielli definește interviul nondirectiv astfel: "metodă prezențială de discuție, fondată pe empatia celui care face interviul față de actorul intervievat (individ sau grup), utilizată pentru culegerea de informații care depinde de subiectivitatea actorilor (descriere, punct de vedere, analiza, sentimente...). Atitudinea "non-directivă" care definește folosirea să îi lasă intervievatului libertatea de a răspunde așa cum a inteles la întrebarea deschisă ce îi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prezențială de discuție, fondată pe empatia celui care face interviul față de actorul intervievat (individ sau grup), utilizată pentru culegerea de informații care depinde de subiectivitatea actorilor (descriere, punct de vedere, analiza, sentimente...). Atitudinea "non-directivă" care definește folosirea să îi lasă intervievatului libertatea de a răspunde așa cum a inteles la întrebarea deschisă ce îi este adresată (tema dată care este axul central al interviului)"15. Această metodă presupune operarea cu un ansamblu de tehnici de "provocare a exprimării" și cu reformulări. Toate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
naturală a oricărui biograf de a încerca prin dispoziția profesională a interpretării să ajungă să accepte această creație artificială de sens."17 Într-adevăr, acest pericol există, dar depinde de intenția cu care își contruiesc demersul cei doi: cercetătorul și intervievatul. Consider că reproșul pe care i-l aduce metodei bigrafice Bourdieu nu este ireproșabil, căci el operează cu un anumit înțeles al identității unui individ, accentuând, pe urmele lui Kripke, importanța numelui propriu, ca o impunere arbitrară a ritualului instituțional
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nimic despre fluctuațiile istorice pe care le traversează individul. Toate aceste atribute sociale fac parte din viața individului, iar succesiunea nu este doar reconstruită de dragul realizării unei "traiectorii". Niciunul dintre cei doi participanți la interviu nu decid în timpul dialogului că intervievatul să se fi născut la o anumită dată și într-un anumit loc și să fi îndeplinit anumite roluri într-o anume succesiune. Numai într-o contrafacere a biografiei, așa cum s-a întâmplat în cazul unor lideri politici, s-au
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dacă ele sunt adevărate sau false), în raport cu anumite date ale realului, ci trebuie considerate în sine că expresii ale unor reprezentări și practici simbolico-culturale ale subiecților". Dar, ăsta nu înseamnă că rezultatul demersului este doar o înșiruire a fantasmelor celui intervievat (am cădea în păcatul metodologic al spiritualiștilor). Împărtășindu-ne din experiența dialogurilor pe care le-a realizat cu foști lideri comuniști, cercetătoarea ne și spune că "un dialog cu un fost lider comunist se întreține și se alimentează prin recursul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aminte"26. În literatura de specialitate se numește observația participativa 27. Chiar dacă este o întâlnire între doi foști camarazi, dialogul a fost pregătit după toate canoanele interviului nestructurat. Elementul specific al său este acela ca spectator angajat nu este doar intervievatul, ci și intervievatorul. În pofida dublului meu statut, pentru realizarea interviului nu m-am bazat doar pe memoria mea, ci m-am documentat din literatura existența pe tema Revoluției, îndeosebi din Raportul Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pe baza cărora urma să aibă loc discuția. Am aranjat aceste extrase în ordine cronologică, astfel încât în fiecare capitol poate fi urmărită evoluția în timp a anumitor politici ale partidului în Centul universitar Iași. Am recurs la această documentare a intervievatului în primul rând pentru a-i stimula memoria interlocutorului. Fragmentele largi din documente au avut efectul scontat al readucerii în atmosferă epocii și, astfel, au fost un bun stimulent pentru memorie. Apoi, în documente erau date despre care intervievatul nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a intervievatului în primul rând pentru a-i stimula memoria interlocutorului. Fragmentele largi din documente au avut efectul scontat al readucerii în atmosferă epocii și, astfel, au fost un bun stimulent pentru memorie. Apoi, în documente erau date despre care intervievatul nu mai știa că le știe. O simplă poveste a vietii țesuta pe marginea câtorva întrebări generale ar fi redus dramatic conținutul informațiilor reactivate din memorie. Practic, dialogul s-a purtat că între persoane care comentau anumite documente pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la întrebările mele. O urmă de hermeneutica a suspiciunii a rămas, totuși, în demersul meu. Metodă ideologică sau perspectivismul mannheimian pe care mi l-am asumat în acest demers m-a determinat să-mi iau astfel de precauții atât în legătură cu intervievatul, cât și cu mine însumi. După cum am precizat, "nici eu nu sunt un exemplar al unei "intelighenții social detașate"... Sunt un anticomunist, un adept al acestei ideologii fără partid și consider că respingerea comunismului trebuie realizată nu prin acuze globale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
postcomunistă, coordonată de Sorin Bocancea și prefațata de Emil Hurezeanu, ce reunește mărturii ale unor persoane ce au activat în presa studențeasca în timpul regimului comunist. Aceste mărturii au fost luate prin aplicarea tehnicii interviului nestructurat, realizatorul volumului punând la dispoziție intervievaților un pachet de întrebări, din care spicuim: "Cum ați intrat în presa?... Există un mecanism de recrutare a viitorilor jurnaliști?... Ați avut parte de cursuri de instruire?... Ce subiecte nu va plăceau dar le tratați de nevoie? Cum resimțeați cenzură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Octavian Știreanu (fost redactor-șef la Napoca universitară), Zoltán Rostás (fost redactor-șef adjunct la Echinox din Cluj Napoca), Petre Andea, (fost lider al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști pe Centrul universitar Timișoara) și jurnalistul Doru Bușcu. Din ceea ce povestesc cei intervievați, se poate reconstrui atmosferă din presa studențeasca din timpul regimului comunist. În recenzia pe care o realizează volumului, Constantin Ilaș3 sintetizează elementele acelei realități astfel: Mă voi mulțumi... să inventariez schițat aceste filtre de control...: intrarea într-o redacție era
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
anticomunist și care îi putea matură și pe proaspeții "emanați" și beneficiari ai "pârghiilor și butoanelor" puterii după fugă lui Ceaușescu?"8 La acestă întrebare, recenzorul mai adaugă și altele ce vizează atât desfășurarea evenimentelor, cât și măsură în care intervievatul a spus tot ce știe. Orice cititor așteaptă de la o lucrarea cu un asemenea titlu mărturii șocante. Lucrarea nu duce lipsă de asemenea lucruri, insă scopul ei a fost acela de a aduce un plus de înțelegere a evenimentelor din
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la Revoluție, avem posibilitatea să urmărim și modul în care s-au desfășurat evenimentele în cadrul unei unități aparținând instituției considerată atunci ostilă Revoluției. Ce și în cazul interviului cu generalul Mureșan, și acest volum conține mărturii șocante, însă niciunul dintre intervievați nu țin să le prezinte astfel, niciunul nu mizează pe vreun efect de imagine. Acest aspect este semnalat chiar de către intervievator: "Ceea ce am remarcat la fiecare dintre interlocutorii mei a fost, în afară de efortul de a reda cât mai fidel desfășurarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de mare întindere este Două decenii de comunism în Iașul universitar, ce cuprinde un amplu interviu pe care Sorin Bocancea i-l ia profesorului Doru Tompea. Și de această data avem de-a face cu o poveste a vieții, cel intervievat îndeplinind în timpul regimului comunist funcția de lider al studenților comuniști din Centrul universitar Iași. Realizatorul interviului este foarte atent la aspectele metodologice, fiindcă acestea decid valoarea demersului sau. Fiind un vechi colaborator al intervievatului, există suspiciunea realizării unui demers care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu o poveste a vieții, cel intervievat îndeplinind în timpul regimului comunist funcția de lider al studenților comuniști din Centrul universitar Iași. Realizatorul interviului este foarte atent la aspectele metodologice, fiindcă acestea decid valoarea demersului sau. Fiind un vechi colaborator al intervievatului, există suspiciunea realizării unui demers care să contrafacă istoria privată a unui om cu funcție în regimul comunist. În afară de aceasta, există pericolul că însuși intervievatul să încerce să-și cosmetizeze trecutul, precum și riscul că anticomunismul intervievatorului să afecteze demersul. Sorin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
atent la aspectele metodologice, fiindcă acestea decid valoarea demersului sau. Fiind un vechi colaborator al intervievatului, există suspiciunea realizării unui demers care să contrafacă istoria privată a unui om cu funcție în regimul comunist. În afară de aceasta, există pericolul că însuși intervievatul să încerce să-și cosmetizeze trecutul, precum și riscul că anticomunismul intervievatorului să afecteze demersul. Sorin Bocancea a fost conștient de aceste riscuri: Întrebarea legitimă ce poate apărea este aceea dacă memoria interlocutorului meu nu este cumva grav afectată de ideologia
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acreditarea sunt două proceduri distincte, astfel că existența primeia nu duce în mod automat și la existența celei de-a doua. În practică, solicitările de participare la comisiile parlamentare adresate prin email sunt cea mai utilizată procedura, conform explicațiilor funcționarilor intervievați. Acestea se trimit înaintea dezbaterilor din comisii, urmând ca reprezentanții grupurilor să primească o invitație de particpare. De asemenea, solicitări se mai pot face prin intermediul faxului, prin telefon, fie prin cereri scrise adresate către președintele comisiei și înregistrate în registratură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ce speră să ofere argumentația necesară. Cu cât sunt mai complexe analizele, cu atat demersul grupurilor este mai credibil, cu atat mai repede se stabilesc relații de încredere între aceștia și grupuri. Funcționarii parlamentari, dar și președinții și membrii comisiilor intervievați au susținut că studiile complexe sunt preferate întrucât pot înțelege mult mai bine logică demersului. Un alt aspect care s-a observat a fost cel legat de seriozitatea și justețea argumentelor. Au fost cazuri când pledoaria unor grupuri nu a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
plecați în afara țării lucrează în construcții; femeile lucrează că badante, sunt care lucrează la posturi și mai bune, pe la spitale, pe la baruri, depinde fiecare cum găsește și caută un loc plătit mult mai bine" (f, 56 ani). Concluzii Majoritatea persoanelor intervievate intenționează să se restabilească în România în perioada următoare. Acestea conștientizează însă că procesul de reintegrare în țara de origine nu este unul ușor și lipsit de piedici. Migranții nu sunt întotdeauna suficient de informați cu privire la transformările sociale, economice, politice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]