35,691 matches
-
stilistică, un cinema cvasi-hipnotic, care nu seamănă cu nimeni și nimic decît cu autorul lui Autorul care, și el, e un personaj în sine (un om cu o nebunie asumată, torturat de felurite fobii), un cineast care declară, într-un interviu: "Filmările nu-mi servesc decît ca să adun material. Nu creez decît la montaj"... Exact aceeași senzație ( că filmul nu e de descoperit pe platou, că filmul adevărat se face în altă parte) am avut-o văzînd în festival un documentar
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
și de ce nu în acel mare război în care am fost atît de mic. Nu țin neapărat să vă conving că nu mă duc în război doar de dragul adrenalinei însă cred că premiile APTR pentru reportajele din Afganistan sau pentru interviul exclusiv cu Yasser Arafat ar putea fi totuși un argument în acest sens. Nu v-am trimis aceste rînduri pentru a fi publicate ca drept la replică, deși să știți că nu este ușor de îndurat o cronică răutăcioasă după ce
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
Delegației Comisiei Europene la București, mulțumim Ambasadei Franței, mulțumim Amdasadei Poloniei si, mai ales, mulțumim Instititului Polonez care, deși recent apărut în peisajul bucureștean, ne-a oferit, deja, multe delicatese cinematografice) Așadar, o conferință de presă la Hotel Marriott, un interviu în exclusivitate și o lecție de cinema la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - iată trei momente ale acestei vizite-eveniment, prilej unic de a retrasa, călăuziți de cineast, reperele unei vieți și ale unei cariere, cu adevărat de excepție
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
și te anunță, rostind cuvintele ca după manual, că anul 2007 reprezintă doar în imaginația noastră data integrării în U.E., dar degeaba. Ai noștri n-aud și nu văd. Las’ să spuie ce vrea, că știm noi mai bine Micul interviu luat lui Vasile Pușcaș, negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, reprezintă, și din acest punct de vedere, o capodoperă de obtuzitate. A fost nevoie de cleștele reporterului pentru a smulge de la impenetrabilul tehnocrat informația simplă că anul 2007 a fost avansat de
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
observat că, în ultimul deceniu, stilul meu s-a schimbat. Domină în el persoana întâi singular. De aici nota de subiectivitate. Criticul literar nu mai vrea, pur și simplu, să stea pe marginea scriiturii... Se amestecă în texte. L.V. În interviurile luate până acum - cu romancieri și poeți britanici și americani - am învățat să pronunț cu mare precauție eticheta ‘Desperado’. Majoritatea detestă să fie înregimentați. Fiecare se crede unic și declară că numai relația cu lectorul contează. Critica e ignorată din
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
o singură însușire a pedestrașilor șahului: faptul că se pot transforma, cînd ating ultimul cîmp al tablei, în regină. Ce, e de ici-de colo să ai în raniță, nu un baston de mareșal, ci o coroană regală? l Un pasionant interviu i-a acordat dl Gabriel Liiceanu dlui Robert Șerban pentru emisiunea A cincea roată de la TV Analog din Timișoara (ce păcat că n-o prindem și în București!) la sfîrșitul anului trecut. Îl putem citi acum în ORIZONTUL de pe aprilie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
roată de la TV Analog din Timișoara (ce păcat că n-o prindem și în București!) la sfîrșitul anului trecut. Îl putem citi acum în ORIZONTUL de pe aprilie, număr avîndu-l pe dl Liiceanu pe copertă. E aproape păcat să reproduci pasaje. Interviul are o căldură intelectuală care s-ar risipi prin tăieturile inevitabile. Totuși, fiindcă dl Liiceanu este autorul Cărții Anului 2002 în viziunea României literare, iar cartea cu pricina e un jurnal intim, să cităm splendida definiție a acestuia pe care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
risipi prin tăieturile inevitabile. Totuși, fiindcă dl Liiceanu este autorul Cărții Anului 2002 în viziunea României literare, iar cartea cu pricina e un jurnal intim, să cităm splendida definiție a acestuia pe care dl. Liiceanu o dă chiar în finalul interviului: Spre deosebire de unii amici care se apucă să-și descrie în Plai cu boi primele frisoane erotice, eu sînt ceva mai reținut. Deși pledoaria pe care o fac acuma este una în numele intimului. Pentru că asta este splendoarea, o splendoare pe care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Enăchiuc (știu cîte ceva despre autoare doar de pe clapa copertei volumului, ca și din "referatele" de la finele lui) Rohonczi Codex. Descifrare, transcriere și traducere. Déchiffrement, transcription et traduction, Alcor Edimpex SRL, București 2002. Doar dl Neagu Djuvara, al cărui admirabil interviu l-ați publicat în nr. 17, i-a consacrat una din emisiunile d-sale de pe TVR 1, în care a invitat doi specialiști, din care eu personal am tras concluzia că nu ne aflăm în fața doar a unei oarecare încercări
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Cronicar Mircea Zaciu și turnătorii Într-un interviu foarte interesant din LUCEAF|RUL nr. 14, dl Valentin Tașcu oferă o explicație pentru lipsa d-sale de succes în mediul literar clujean din anii '60-'70: n-a făcut parte din anturajul lui Mircea Zaciu. Omologarea de acolo venea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
păcate, nu fiindcă a constatat că trăsnăile napoleonice nu merită atenție, ci fiindcă i se pare mai potrivit să compătimească împreună cu autorul lor. l Din BUCOVINA LITERAR| de la Suceava (nr. 3-4), reținem ancheta pe tema polemicii, versurile dlui Gh. Grigurcu, interviul acordat de dl Cornel Moraru și articolul dlui Gh. Tohăneanu intitulat Cîntecul obîrșiei. Cine vrea să știe cum a ajuns h în poziție inițială să se răspîndească în limba română, după ce acela latinesc s-a pierdut în noaptea timpurilor, să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
cazul să știe că presa nu se face prin discriminări și omisiuni. Pe de altă parte, dl Zubașcu citează din revista noastră texte foarte critice la adresa oficialităților (și culturale). Și se miră... Tot așa se miră că am publicat un interviu cu dl C.T. Popescu după ce acesta a scris un text "virulent și urît mirositor" împotriva directorului revistei noastre. Iarăși nu înțelegem: ce idee despre libertatea opiniei și despre tolerarea unor puncte de vedere diferite ori chiar opuse nutrește dl Zubașcu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
asemenea rubrici, însă de la alte publicații cu caracter mai "politic" - da, așteptăm. De departe și cît de NECESARĂ este uneori distanța, publicațiile din țară chiar dacă au o linie, sunt lipsite de perseverență, sunt scrise chinuit, cu teamă și inconsecvență. Abundă interviurile luate cu stîngăcie, redate apoi în pagină cu multe greșeli și ambiguități de stil. Dacă telefonezi la redacții pentru o problemă administrativă (uneori ziarele se pierd sau ajung cu întîrziere) îți răspunde o voce anonimă, terorizată: - "Floricica". Ca să obții un
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
prieteni, între colegi, pe stradă, în accelerat) și controlată ( la examen, la judecătorie, la poliție, la medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
caută, merge spre ceva. Și va ajunge la acest ideal feminin, întotdeauna întârziat, amânat. El înțelege că fericirea o va găsi doar în Paradis. Lucrarea se termină într-un mod spiritual și, evident, în toate sunt eu. (fragment) Prezentare și interviu de Despina Petecel Theodoru
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
Cronicar " Am foarte puține răspunsuri" Declarația din titlul cronicii noastre aparține dlui Horia-Roman Patapievici și am citat-o după revista VATRA (nr. 1) în care autorul Omului recent i-a acordat un amplu interviu dlui Al. Cistelecan. (În același număr, în parte consacrat Cazului Patapievici - noi file la dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl Patapievici a debutat ca poet în revista orădeană Familia (pe la mijlocul anilor ^70), cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
-o după revista VATRA (nr. 1) în care autorul Omului recent i-a acordat un amplu interviu dlui Al. Cistelecan. (În același număr, în parte consacrat Cazului Patapievici - noi file la dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl Patapievici a debutat ca poet în revista orădeană Familia (pe la mijlocul anilor ^70), cu trei poezii. La Familia, poeziile au ajuns în urma unei sugestii a lui... Adrian Păunescu. Încercînd să-și publice fiul, pe care-l considera genial
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
un pamflet: în România literară, la solicitarea Cronicarului revistei care a remarcat proza din Contrapunct. În fine, debutul extraordinarului eseist s-a produs în LA&I, cu un text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai degrabă întrebări fără răspuns decît răspunsuri la numeroasele întrebări. l În același număr, o precizare hazlie intitulată Ăla micu^ ne obligă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
Cronicar Telefonul fără fir Fost consilier prezidențial dna Renate Weber a acordat un interviu Academiei CAȚAVENCU (nr. 30). La o întrebare a lui Eugen Istodor, dna weber povestește o întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
care a călătorit prin lume și pe cont propriu, dar în special la invitația unor instituții culturale precum DAAD, Institutul Goethe sau alte fundații culturale, a animat redactorii culturali ai postului de radio "Deutsche Welle" în realizarea unui "pachet" de interviuri cu reputați scriitori germani contemporani, indiferent unde au văzut ei lumina zilei, în Ungaria, Bulgaria, România sau în vreun alt colț al lumii și care vor fi difuzate, publicate și editate inclusiv pe suport electronic - este profitabilă de ambele părți
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Pavel Șușară Am prezentat cartea Despre ucenicie, a lui Mihai Sârbulescu, atunci cînd a apărut " în 2002, la Editura Anastasia. Consistentă carte de interviuri, de fapt discuții mai ample, uneori cu doi sau chiar cu trei interlocutori, pe care pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi, Despre ucenicie a devenit din ce în ce mai greu accesibilă și tot
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
Cronicar Bădiliță se întoarce Citim cu interes în EVENIMENTUL ZILEI din 27 iulie cîteva reflecții, ca de obicei profunde și originale, ale domnului Cristian Bădiliță. într-un interviu acordat Simonei Chițan, dl B. mărturisește că, spre deosebire de snobii noștri intelectuali, d-sale i-au plăcut "realmente" Harry Potter și Codul lui Da Vinci. O fină a d-sale de 9 anișori a savurat Harry Potter (mă rog, primele două
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
crede că o mare valoare, un mare talent poate să fie un dușman al țării, al societății". Ei bine, câțiva ani mai târziu, în decembrie 1989, "patriotul de bună credință" va "aprofunda" problema și va acorda, la München, un lung interviu Crisulei Ștefănescu, cercetător-analist la postul de radio pe care îl diabolizase cu năduf în discuțiile cu Merce. Interviul a fost publicat abia în 2004, sub titlul Teroarea iluziei, la Editura Polirom. Inițial, el fusese folosit, conform prefeței scrise de doamna
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
bine, câțiva ani mai târziu, în decembrie 1989, "patriotul de bună credință" va "aprofunda" problema și va acorda, la München, un lung interviu Crisulei Ștefănescu, cercetător-analist la postul de radio pe care îl diabolizase cu năduf în discuțiile cu Merce. Interviul a fost publicat abia în 2004, sub titlul Teroarea iluziei, la Editura Polirom. Inițial, el fusese folosit, conform prefeței scrise de doamna Ștefănescu, drept material informativ de uz intern pentru "Europa Liberă". Ce concluzie s-ar putea trage de aici
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
de a pregăti, pentru România postceaușistă, identitatea de dizident a personajului. La o adică, oamenii de la "Europa Liberă" ar fi putut depune mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată cât de mult se mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a pozat în "sâmbure tare" al "rezistenței anticomuniste". După 1990, el s-
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]