1,333 matches
-
poartă scâlciată, din stâlpi mi se pare de răchită, era încă în picioare. Izvorul de la troaca Ciofului din partea nordică, își cânta veșnica lui simfonie, care îmi rămăsese întipărită în memorie din vremea când eram copil. Nefiind muzician, afirm totuși că intona aceleași vechi solfegii, bine știute de milenii, cred eu. Dar nimic nu se poate compara cu acea veche simfonie. Printre tufele de bozi cu fructele lor coapte ca niște ciorchini de struguri, urcam încet fără să mă grăbesc privind în
18 SEPTEMBRIE 2014 O ZI DE MUNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362752_a_364081]
-
Mă cuprinde o sumbră încântare, Și o necesitate dură de tăcere! Chefliul arcuș se zbate în note, Apasă pe coarde ca un dușman, Ce-i viața dragul meu LEONTE? Nu știi? Tu vei muri sărman! Izbucnește grav atunci o melodie, Intonând un marș care sfidează, Suavele clipe de melancolie, Spre gândurile care visează! Moldova Nouă 23 decembrie 1966 Referință Bibliografică: Când cântă vioara / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CÂND CÂNTĂ VIOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353474_a_354803]
-
Toate Articolele Autorului E plin de viață parcul și răcoare, Aleile fac slalom printre ronduri, Copacii-s înțesați de zburătoare Ce-și cântă libertatea în acorduri. Un dud își risipește bogăția, Prin iarba prăvălită de-un cosaș, O mierlă-și intonează bucuria, Dintr-un castan albit peste oraș. Par florile topite de arsură, O stropitoare-ncearcă să le-nvie, O vrăbiuță râde de căldură, Când soarbe picături din apa vie. Pe-o bancă un bunic citește ziarul, Privind din când în
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352955_a_354284]
-
adoptată ca zi națională a României în 1990, fiind inclusă apoi în Constituției României din 2003. ” (http://www.amosnews.ro/arhiva/1-decembrie-2011-93-ani-marea-unire-1918-2011-01-12-2011) S-au recitat poezii dedicate țării, s-a pregătit o expoziție cu desene pe aceeași temă, s-au intonat Imnul de Stat și alte cântece patriotice, iar elevii clasei a II-a B au dat citire unui fragment al textului ,, Visul împlinit” scris de Lucian Blaga, în care se relatează evenimentul Mării Uniri. (http://www.ziaristionline.ro/2010/12
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
au fost cazați la pensiunile și în casele private ale localnicilor, unele împodobite în culorile Ungariei. Pe marginea șoselei mii de pelerini maghiari organizați aproape paramilitar, în rânduri de câte trei persoane, mergeau cu praporii și steagurile Ungariei în mână intonând cântece religioase și patriotice către Șumuleu Ciuc. Lângă Miercurea Ciuc o mare de pelerini maghiari sufocau șoseaua spre Moldova. Când am ajuns la Ghimeș Palanca, vechea graniță dintre Austro-Ungaria și Vechiul Regat, pe marginea șoselei petrecerile erau în toi, cu bere
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
boala și suferința cauzată și generată de păcat. De asemenea, vorbele sale determină spre o viață nouă și ajută pe cel care se hotărăște să se convertească și să-l ur¬meze pe Iisus Hristos. De cele mai multe ori martirii cântă, intonând cuvinte din Sfânta Scriptură, arătând prin aceasta ca viața împreună cu Iisus Hristos și în Hristos este un imn de slavă adus lui Dumnezeu. în acest sens mărturisirea lor este ortofonă, în contrast cu zgomotul păcatului și al mor¬ții. Prin aceste manifestări
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a lui Achim Nica o intona și o cânta cândva „ca pe o rugăciune”, cum spune maestrul Benone Sinulescu! Nu orice delimitare statală e o frontieră între oameni! Cu atât mai puțin, pentru artistul român Lazăr Novak, născut pe 15 noiembrie 1955, la Iablanca, sat la
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
selectivă comoară de înregistrări muzical-folclorice, Paul Stângă. Apreciat de la prima audiție de către acest producător cu fin, experimentat și zelos spirit de depistare și cumpănire a talentului, interpretul Lazăr Novak a înregistrat la „Euro Star” un disc în care doina e intonată „ca o rugăciune”, neîndoielnic, dacă așa spune Benone Sinulescu! Urmează, firește, lansarea discului, urmează, de asemenea, prezențe ale artistului Lazăr Novak pe micile ecrane ale televiziunilor, la radio, pe scenele din România... Frumoasă și prețioasă descoperire a maestrului Benone Sinulescu
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
pentru păcatele săvârșite în ziua trecută și cererea ajutorului divin pentru petrecerea nopții în pace. În timpul slujbei au fost citite rugăciuni precum: „Psalmul 50”, „Troparele de umilință”, „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul”, „Rugăciunea Regelui Manase” și „Rugăciunea Sfântului Mardarie.” S-au intonat alternativ cântecele „Lumină lină”, „Cu noi este Dumnezeu” și „Doamne al puterilor.” În „Lumină lină” este prezent sentimentul de slăvire a lui Iisus: „Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc Celui fără de moarte, a Sfântului Fericitului, Iisuse Hristoase, venind
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
icoană pentru a îi apăra de rele. Salcia, înlocuitorul autohton al finicului, este simbolul reînverzirii naturii, al renașterii, al bucuriei, al recunoștinței, al credinței și al primirii harului sfânt puternic și protector. Salciei i s-a dedicat și un cântec intonat în timpul Procesiunii de Florii și la Liturghia din această zi, o transfigurare în legendă a suferinței Măicuței îndurerate. Când lui Iisus i s-a pus coroana de spini pe frunte, Ea a rugat o salcie să o lase să facă
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
de a distruge porțile iadului, de a-l scoate pe Adam din iad spre izbăvirea omenirii de păcatul originar și începerea unei vieți noi în care echilibrul inițial om-Dumnezeu este restabilit. S-a rostit „Ectenia Mică”, după care au fost intonate cântări speciale: „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Mântuitorule, mântuiește-ne pe noi”, „Mântuiește-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ai înviat din morți, pe cei ce cântăm Ție, Aliluia”, Unule-Născut...” și „Hristos a înviat!” S-a citit din
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
spre seară. S-a tămâiat în cele patru colțuri ale Sfintei Mese din Sfântul Altar, s-au rostit cele patru versete din „Psalmul 67”, după fiecare verset s-a cântat „Hristos a înviat!”, s-a rostit „Ectenia Mare”, s-au intonat cântări speciale. Specific acestei Vecernii este Vohodul (Ieșirea) cu Evanghelia și citirea Evagheliei după Ioan, 20, 19-25, mai întâi în limba română și apoi în douăsprezece limbi, după numărul Sfinților Apostoli. În Biserica „Sfinții Voievozi” preoții au citit aceeași pericopă
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
pentru toți eroii neamului românesc, căzuți pe toate câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român și pentru slava Sfintei Biserici. A fost intonat din nou „Imnul eroilor.” Iisus Hristos și-a ținut promisiunea făcută ucenicilor și în Duminica a opta după Paști a pogorât asupra lor Duhul Sfânt sub forma limbilor de foc și i-a umplut de harul de a cunoaște toate
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
-și stinge dorul de țară, dar și setea spirituală a sufletului, unindu-și vocile cu ale îngerilor și păstorilor din câmpie. A fost un moment sublim, de cinstire a Celui ce S-a născut în ieslea din Bethleem. S-au intonat imnuri în cinstea Pruncului Isus, Cel care a coborât din Slava-i cerească să se nască umil într-o iesle simplă. Doar vitele din grajd Îl încălzeau cu suflarea lor. Un moment unic, solemn, l-a reprezentat deschiderea programului, când
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
spre primărie unde trona un imens cort.Sub curatorul Andrei de Boroș , trei fete și rtei băieți au recitat în limba germană, sub o cupola de flori în ghirlande iar primarul, Heim Domocos își rostește alocuținea în limba maghiară. Se intonează Imnul Imperial , se țin slujbe și orașul capătă Rang regesc , la petrecerea cu bal, clopotele au răsunat, vinul din cele 130 de galeți a curs peste cei trei boi fripți, Acum Bulevardul peste care sunt încolonați teii înmiresmați e stăpânit
ARADUL ORAŞ REGESC ÎN ANUL DE GRAŢIE 1834 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347109_a_348438]
-
a menționat faptul că Învierea Domnului Isus Cristos este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, că viața Bisericii este în strânsă legătură cu misterul Învierii prin care se arată divinitatea lui Isus, că iubirea lui Dumnezeu este veșnică. Au fost intonate cântece religioase, au fost împărtășiți credincioșii, toți cei prezenți au participat la un moment de adorație colectivă și individuală față de Isus. Participarea la slujbele de Înviere de la Biserica “Cristos, Regele Universului” din Ploiești, ne-a ajutat să obținem o mai
CELEBRAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA BISERICA “CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI”, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347118_a_348447]
-
strâns pe Adriana de mână și destul de greu reuși să o treacă peste pragul ușii. Ea se înfricoșase subit. După numai un pas făcut în interiorul holului de la intrare, lumina se aprinse brusc și, odată cu ea, mai multe voci începură să intoneze puternic, „Mulți ani trăiască”! Adriana se opri speriată, clipi rapid de câteva ori și privi buimăcită la oamenii care cântau cu mare însuflețire și se apropiau împingându-se pentru a-i îmbrățișa. Credea că visează, că nu este real ceea ce
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
român” și ” Imnul manifestărilor de la Câmpul Românesc începând cu inaugurarea lor, de acum aproape cinci decenii și până azi, este “Marșul Basarabiei. Toți cei prezenți, oameni de diverse vârste, în sala încăpătoare a Centrului Cultural se ridică în picioare ca să intoneze: “Az-noapte la Prut Războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iară, Să ia înapoi Prin arme și scut Moșia pierdută astă-vară...” Unii dintre cei prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
mai presus de orice asemănare cu amănuntele vieții omului și mai aproape de misiunea spiritualizării, desăvârșirii sufletului omenesc, prin pasajele cele mai luminoase ale patosului vieții: bucuria ardenta a cantului! Lăură Lavric este o cântăreață de muzică folclorica bucovineana, care nu intonează, nu murmura cântecul moldovenesc, îl explodează răscolitor! Toate cântecele sale au în ele un înger ce joacă și strălucește! Fiecare dintre cântecele acestea exemplifică frumusețea folclorului moldovenesc, necunoscut deplin, daca nu e cunoscut repertoriul Laurei Lavric. Fiecare dintre cântecele acestea
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
cer, întru slavă, în urma jertfei Sale mântuitoare, jertfa supremă a vieții eroilor, contribuie la înălțarea poporului, la darul sfânt al unității și demnității naționale.” Dacă au înțeles sau nu semnificația evenimentului, micii școlari, nu știm! Însă glasurile lor cristaline au intonat cântece de slavă pentru cei cărora ziua aceasta le este dedicată. Iar poeziile pregătite au fost recitate cu multă emoție și bucurie. A fost sărbătoare! A fost un moment răscolitor pentru cei rămași în urmă, pentru cei ce conștientizează câtă
BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357514_a_358843]
-
de izvoare, tremurat de vânt îndrăgostit, miros de flori fermecate, lumini celeste, și se revărsau ca o ploaie binefăcătoare răcorind sufletele spectatorilor însetați de frumos. Trilurile naiului s-au desprins ca ușoare fâlfăiri de aripi ale unor îngeri surâzători, orga intona în ritm meodios plecarea doinei de acasă ca să colinde lumea, spe a o ferici cu bândele-i cuvinte. Doamne, cât erau de înfrățite cele două instrumente magnifice, căci le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și s-au contopit cu
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
del Olimpo Erectas, con los ojos saturados de belleza inacabada semejan espiras que gritan o susurran en función de un viento despiadado Rebosa el tiempo y las excită un ansia de inmortalidad ETERNITATE Suspendate în durată lui Zeus, strălucite statui intonează panegirice pentru zeii Olimpului Stând drepte, cu ochii sătui de o nedesăvârșita frumusețe par socluri ce strigă sau susura după cum le îngăduie un vânt fără milă Timpul se revarsă și dorul nemuririi le înfioară NADA Permanezco en silencio esperando nada
FERNANDO SABIDO SÁNCHEZ, POEME de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359368_a_360697]
-
de-a treia ediție și care a început vineri seară, 16 IX 2011, cu focul de tabără aprins în mod simbolic lângă apa Someșului, pentru a uni parcă două principii vitale primordiale, focul și apa, lângă care menestrei moderni își intonează cântecele duios, spre încântarea celor dornici să refacă vechi tradiții, să petreacă momente de visare și relaxare. Au urmat două zile foarte bogate în activități, dedicate, în mod deosebit, vieții culturale, maramureșene, care au atras poeți, scriitori, cercetători, profesori, oameni
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
înscris în acțiunea de nivel național „Let's do it, România” pentru a participa la ecologizarea mediului înconjurător, înregistrând cel mai mare număr de participanți din intreaga țară, fapt sărbătorit cu ocazia „Zilelor Ulmenilor” când reprezentanți ai acestei acțiuni au intonat „Imnul Let's do it, România” și au oferit câte un tricou câștigătoarelor Concursului „Eu miss de pe Someș.” Cum reușita vieții unei comunități depinde și de armonia familiilor ei, Primăria orașului Ulmeni a acordat diplome tuturor familiilor care au împlinit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Senatului, cu acordul membrilor acesteia, în termen de cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete. ... 3. La articolul 83 se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: (2) La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare se intonează imnul național al României. ... Articolul II Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 9 ianuarie 2025, cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicat în
HOTĂRÂRE nr. 25 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296024]