645 matches
-
în România literară, nr.30, 2007, http://www.romlit.ro/poveti pentru aduli Popovici, Iulia, "Oglinzi pentru trecutul recent", în Observatorul cultural, Nr. 33 (290)/13-19 octombrie, 2005, http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6838 Pruteanu George, "Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile", în România literară, an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991,http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31 monicalovinescu.htm Radu, Tania, "Arcanele lucidității (I)", în Revista 22, 17.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-i-4818.html Radu, Tania, "Arcanele lucidității
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iulie 1979, apud Iulia Vladimirov, op. cit., p. 26. 145 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit, p. 162. 146 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 281. 147 Ibidem, p. 282. 148 Pruteanu George, Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile, în "România literară", an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991, http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31monicalovinescu.htm. 149 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 85. 150 Nicolae Manolescu, "Jurnalul" lui Ion Caraion, în "România literară", nr. 13-14, 1999
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
definesc, în concepția sa, un tânăr aristocrat. Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care trebuie să le apere un tânăr responsabil. Secvența finală pune ființa juvenilă în relație cu divinitatea, conturând ipostaza marcată de mândrie și intransigență a celui care îndrăznește să se revolte, să spună „Nu“ oricărui compromis. Ideile formulate de personajul camilpetrescian, principiile și valorile pentru care pledează, precum și limbajul său sobru, elevat certifică apartenența la tipologia intelectualului autentic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
membru. În sfîrșit, el a arătat că SUA puteau denunța oricînd obstrucționismul României, supunînd toată problematica atenției Națiunilor Unite 431. Departamentul a acceptat recomandarea și a trimis o scrisoare guvernului român, pe 29 martie. Mesajul trecea în revistă dovezile de intransigență de care dăduse dovadă România în ceea ce privește implementarea Articolului 3 al Tratatului. Dată fiind "conduita flagrantă" a României în privința drepturilor omului, guvernul american era forțat să-i ceară celui român "să adopte măsuri prompte de remediere" vizavi de încălcările sesizate. Mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să nu facă bucuria vrăjmașilor (adică a păgânilor și a evreilor). Să rămână fiecare cu Dumnezeu la ceea ce este chemat, dacă și o tradiție și alta este bună. În Irlanda și în Britania computul dionisian a fost întâmpinat cu aceeași intransigență și spirit regional. În general, anglo-saxonii, barbari convertiți de către călugărul Augustin, au primit de la el ciclul pascal dionisian. Inițiativa va fi apoi ușurată și datorită faptului că pe scaunul de arhiepiscop de Canterbury a ajuns grecul Teodor († 690). Acesta s-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ei sînt, fără îndoială, precursorii democrației creștine. Ei anunță evoluțiile din sînul Bisericii catolice, după cum o demonstrează deciziile Conciliului Vatican II privind libertatea religiei. Dar democrația creștină își are rădăcinile în egală măsură și în cealaltă tradiție, a catolicismului intransigent. Intransigența Catolicismul intransigent este o replică dată liberalismului. Avîndu-și rădăcinile în tradiționalism, el își extrage vitalitatea din trezirea spiritului religios de la începutul secolului al XIX-lea: fervoarea cucerniciei populare, amploarea pelerinajelor, înflorirea ordinelor și a congregațiilor religioase, înmulțirea acțiunilor care implicau
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
revenirii unei ordini sociale mitice, antiteza idealurilor liberale și socialiste. Din acest motiv, democrația creștină este profund antiliberală și antisocialistă, liberalismul și socialismul fiind considerate două afronturi aduse Bisericii, două afronturi care au aceeași origine. Aici are loc întîlnirea dintre intransigență și catolicismul social, cu trecerea de la ceea ce Émile Poulat numește "vechiul intransigentism", acela al papei Pius al IX-lea, "atitudinea învinșilor", la "noul intransigentism", acela al lui Leon al XIII-lea, "sufletul cuceritor", care înțelegea să cucerească secolul pentru Christos
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
oferit de Pierre Pflimlin, fost președinte al Consiliului, figură de seamă a democrației creștine franceze, care, vorbind de Europa, vorbește de "credința sa europeană" de "pasiunea sa pentru Europa"22. O credință și o pasiune care l-a împins spre intransigență: ruptura sa de generalul de Gaulle în mai 1962 s-a produs din motive de politică europeană, după conferința de presă cunoscută sub numele de "Volapück". Europa justifică candidatura lui Jean Lecanuet din 1965, care a contribuit atît de mult
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
regim autoritar și tradiționalist. Dacă lăsăm deoparte experiența Partidului Popular Ceh, Europa Central-Răsăriteană nu apare în mod hotărît ca un tărîm creștin-democrat. Continuarea creștinismului social revine formațiunilor clericale, care erau puțin atașate de democrația parlamentară și adesea divizate. Sinteza între intransigență și libertate nu s-a realizat. Ba mai mult, salturile politice ce au condus la regimuri autoritare, chiar dictatoriale, sprijinindu-se pe un creștinism tradiționalist dacă nu chiar reacționar, nu au lăsat nici o șansă de dezvoltare partidelor creștin-democrate după modelul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Les religions à l'Est de Patrick MICHEL (dir.), Paris, Cerf., 1992, 204 p. CUPRINS PREFAȚĂ / 5 INTRODUCERE / 23 Partea I. MOȘTENIREA SECOLULUI AL XIX-LEA / 35 I. În căutarea răspunsurilor / 37 Contrarevoluție și tradiție / 41 Catolicism și libertate / 43 Intransigența / 51 II. Învățămintele anului 1848 / 58 III. Generațiile Leon al XIII-lea / 64 Un cadru general în schimbare / 64 Diversitatea experințelor naționale / 72 Partea a II-a. CULTURA CREȘTIN-DEMOCRATĂ / 93 I. Credința în Dumnezeu / 95 II. Bazele doctrinale / 113 Magisteriul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
putea înțelege pasiunea, dăruirea totală, uitarea deplină de sine care distingeau confruntarea lui cu temele intelectuale și problemele morale care l-au preocupat, ceea ce lăsa o impresie de neșters tuturor celor care l au cunoscut bine.14 Și tot așa intransigența lui neînduplecată, lipsa de îngăduință pentru sine și de înțelegere pentru slăbiciunile celorlalți, în urmărirea unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cea mai importantă experiență pe care am câștigat-o din lecțiile lui a fost exemplul unui om caracterizat printr-o cinste intelectuală cu totul ieșită din comun, care își punea sub semnul întrebării propriile sale vederi încă cu mai multă intransigență decât pe cele ale altora.“113 Se înșela oare Wittgenstein atunci când credea totuși că prestațiile lui ca profesor nu reprezintă o reușită? Poate că nu. Gândirea lui era în continuă mișcare. Nu revenea la idei formulate anterior decât pentru a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limitează într-o anumită măsură, dar nu anulează, posibilitățile de a face comparație, de a identifica apropieri, deosebiri și opoziții. O deosebire bătătoare la ochi, pe care cu greu ar putea-o contesta cei care resping cu cea mai mare intransigență existența unui Wittgenstein I și a unui Wittgenstein II, privește „stilul gândirii“. EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 209 Dincolo de o originalitate incontestabilă, Tractatus-ul rămâne legat prin fire puternice de marea tradiție a gândirii occidentale. În această tradiție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însă a întrebărilor de celălalt fel.“53 Religia creștină îi vorbea lui Wittgenstein în primul rând prin mesajul ei moral. Creștinul adevărat era pentru el persoana în care sunt întrunite iubirea pentru semeni și multă exigență față de sine, o neînduplecată intransigență față de slăbiciunile pe care și le recunoaște. Viața îi apărea drept un dar care impune obligații. Dacă credința morală este înțelegerea datoriei ca renunțare, apoi starea de spirit religioasă este cea în care această renunțare poate deveni sursă a bucuriei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fiu acceptat și respectat în scurtă vreme. A fost nevoie de tact și înțelegere, de răbdare și înțelepciune, de clarviziune și fermitate în biruirea dificultăților. Am dobândit, astfel, o experiență utilă care m-a condus la concluzia că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate sunt dăunătoare în actul de conducere. Sunt convins că debutul în profesia didactică a avut o influență pozitivă asupra evoluției mele ca profesor și director la prestigioase școli din Iași, ca formator
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
este spiritual și moral, iar viața trebuie trecută prin filtrul valorilor. Astfel are de cîștigat și individul, și societatea, și economia, toate se rînduiesc pe cale. Sigur, Gandhi era un simplu om, care a cunoscut creștinismul prin operele lui Tolstoi, dar intransigența principiilor sale a eliberat o mare civilizație și a învins un mare imperiu. Astfel de oameni sunt providențiali, sau cu adevărat poporul are conducătorii pe care-i merită. Oricum, rolul elitelor educate, mai mult spiritualizate, este uriaș, ca și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
anumit apetit latent pentru răzvrătire. Și cum Puterea a înțeles acest lucru, ea a exercitat un control sporit al textelor reprezentate, iar acest tip de cenzură, deși viza și alte practici, a fost aplicat în teatru cu cea mai mare intransigență. Verificarea textelor în curs de apariție, epurarea lor, intervenția în conținutul lor, tăieturile drastice, iată tot atâtea operațiuni de supraveghere exercitate de către Putere asupra pieselor ce urmau să se joace. Puterea își asumă sarcina de a le „îmblânzi”, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
înăuntrul căreia "ne clădim destinul nostru" ("Curgi"). Ideea este reluată în poezia intitulată "Oltule". Cred că putem distinge în prima secțiune ("Înțelepciunea de a fi") a prezentului volum trei moduri de abordare a problematicii sociale și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără poeme ca "Trădătorilor de țară", "Clovnul politic", "Tiflă". Verbul este tăios, iar atitudinea tranșantă, neconcesivă. Nu v-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Într-un montaj cinematografic, ale cărui planuri alternează conform logicii lăuntrice, personajele sunt prezente tot timpul în scenă. Descifrăm simultan clarificarea de conștiință a procurorului, brutalitatea anchetatorului, lașitatea și durerea logodnicei, oportunismul cumnatului, demnitatea și curajul în suferință ale mamei, intransigența revoluționară a bătrânului. Alexa Visarion a folosit procedee familiare școlii noastre de regie puntea japoneză, circulația prin sală, integrarea actorului în public -, dar nu în mod gratuit, ci pentru a câștiga în forță de expresie, în acuitatea transmisiei. Scenografia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
definesc, în concepția sa, un tânăr aristocrat. Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care trebuie să le apere un tânăr responsabil. Secvența finală pune ființa juvenilă în relație cu divinitatea, conturând ipostaza marcată de mândrie și intransigență a celui care îndrăznește să se revolte, să spună „Nu“ oricărui compromis. Ideile formulate de personajul camilpetrescian, principiile și valorile pentru care pledează, precum și limbajul său sobru, elevat certifică apartenența la tipologia intelectualului autentic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
chiar dacă este în măsură să organizeze o primă conferință a partidelor socialiste europene la Bruxelles, în februarie 1954. Această inițiativă demonstrează voința de a pune în aplicare o structură care să coordoneze activitatea diferitelor partide. De fapt, avînd în vedere intransigența SPD mult mai tranșantă decît cea a Laburiștilor dezbaterea europeană se angajează în cele mai nefavorabile condiții care vor fi și ale tinerei Internaționale pe o perioadă inițială de trei ani: dînd o grea lovitură construcției Europei, eșecul tentativei Comunității
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
morală ca o rană care nu se mai poate vindeca, voi fi nevoit să reiau toiagul pribegiei, neavând un scop, nici un ideal. Crede-mă stimată doamnă, că de azi sunt pierdut pentru societate". Ceea ce nu umbrește cu nimic exclusivismul și intransigența morală a poetului, în vreme ce pesimismul său în parte livresc, este sporit și de presentimentul bolii și sfârșitului iminent. Eriniile funeste i-au martelat viața în ultimii șase ani, în tandem cu suita de nenorociri în familie (sinuciderea fratelui Nicolae ș
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ortodoxe. De această lupă aproape vindicativă nu scapă nici măcar profesorul Romul Munteanu, care ar fi fost impus de partid la catedra lui Tudor Vianu. Provocat de Al. Cistelecan într-o discuție din 1996, Gelu Ionescu își pune la bătaie totala intransigență în ceea ce privește necesara revizuire a ierarhiilor istoriei noastre literare. Sub semnul întrebării sunt puse scrierile lui Geo Bogza (cu excepția ediției neadulterate din "Cartea Oltului"), acest academician, profesor sinecurist, care i se pare un autor minor dacă nu mărunt. Discernând valoarea estetică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ocupația comunistă, a demisiilor morale, diaristul excelează prin versatilitatea spiritului critic și reflecția superioară. Este totuși vorba de o natură poetică; sărăcia epică și anecdotică confirmă acel elan de a se pierde asemeni unui apostol posedat de obsesia românească, acea intransigență crispată și chiar voluptate a prăpastiei de sorginte cioraniană. Cele două volume de memorii "La apa Vavilonului", semnate de Monica Lovinescu (București, 1923 - 2008, Paris), rescriu viața autoarei la Paris între 1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tot la Editura Humanitas câteva pilduitoare, ca să nu zicem provocatoare eseuri tip "Declarație de iubire", "Ușa interzisă", "Despre minciună", "Despre ură", Despre seducție (2008, 260 pagini). Ne vom opri la acest din urmă titlu, mai puțin marcat de inflexibilitatea și intransigența civică a gânditorului Gabriel Liiceanu. Structurată în cinci mari capitole, cartea reușește să se subsumeze temei luate în dezbatere, transmițând cititorului un sentiment de armonie și unitate preexistente în concepția și scriitura autorului, în ciuda derutantelor unghiuri de abordare și a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]