6,103 matches
-
9 mai 2007, nr. 1.008 din 7 iulie 2009, nr. 761 din 17 decembrie 2014 și nr. 361 din 26 mai 2016, pentru a susține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4). În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, susține, în esență, că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 retroactivează, fiind contrare dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece se dispune aplicarea imediată de noi exigențe unor persoane care au îndeplinit condițiile legale
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
la analiza pe fond a acesteia. ... 17. Așadar, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
iunie 2020, precitată, paragraful 44). În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019, paragraful 25), așadar asupra tuturor condițiilor impuse de art. 115 - Delegarea legislativă, în privința adoptării
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
Astfel, a arătat că prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 221 din 2 iunie 2020 s-a reținut că lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social este un motiv de neconstituționalitate extrinsecă a actului normativ. Cu privire la motivele intrinseci referitoare la neconstituționalitea art. 5 alin. (2) lit. d), reclamantul a arătat că au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5), art. 53, art. 115 alin. (6), art. 147 alin. (4) din Constituție. A arătat că din expunerea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
ordonanțe de urgență ale Guvernului, Curtea constată că invocarea art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, care reglementează cu privire la emiterea ordonanțelor simple ale Guvernului, nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 19. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind liberul acces la justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia ignoră rațiunea intrinsecă a Legii nr. 77/2016, care este exprimată în prevederile art. 3 din aceasta, potrivit căruia „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte
DECIZIA nr. 319 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258511]
-
Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea
DECIZIA nr. 254 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258562]
-
asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49). ... 35. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
constatată ca neconstituțională de către instanța de contencios constituțional, ordonanțe prin care Guvernul a optat între a stabili valoarea taxei de timbru față de obiectul litigiului sau față de valoarea estimată a contractului. În fine, pe lângă aspectele de neconstituționalitate intrinsecă ale reglementării criticate, apreciază că există și aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, întrucât, prin ordonanța de urgență adoptată, Guvernul a depășit limitele delegării legislative prin modificarea unor dispoziții dintr-o lege, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
Legea nr. 101/2016, ca urmare a modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, este afectată în mod neechivoc de vicii de neconstituționalitate extrinsecă, prin încălcarea art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. ... 18. Cu privire la cuprinsul normativ intrinsec al reglementării criticate, se susține că dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care impun o taxă de timbru de 1%, respectiv 2% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică pentru orice cerere privind acordarea despăgubirilor pentru
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
Guvernului nr. 45/2018 nu au fost afectate drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, Curtea constată ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea dispozițiilor art. 61 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 37. Din perspectiva criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate, referitor la pretinsa încălcare a art. 21 coroborat cu art. 53 din Constituție, precum și a art. 20 din Constituție coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Decizia nr. 827 din
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
standard mai ridicat de protecție. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, se constată că legea criticată respectă prevederile art. 148 din Constituție, astfel încât criticile de neconstituționalitate extrinsecă nu pot fi reținute. ... 25. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă se observă că acestea se referă, în principal, la elemente care țin de oportunitatea reglementării. Astfel, art. 61 alin. (1) din Constituție consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ceea ce înseamnă că are deplina competență de a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Plenul CSM a constatat că acest proiect de lege „instituie garanții menite să asigure independența justiției, în scopul asigurării unei protecții adecvate judecătorilor și a procurorilor împotriva eventualelor presiuni exterioare exercitate împotriva lor“. ... 35. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă invocate se arată că noul sistem de competențe constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Ținând seama că independența și imparțialitatea judecătorului sunt elemente esențiale pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Ministerului Public, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice. ... 44. Concluzionând asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că, potrivit Constituției, CSM, în componența sa plenară, este garantul independenței justiției. Constituția nu reglementează expres principiul separării carierelor, prin urmare revine legiuitorului să stabilească atribuțiile Plenului și ale secțiilor, cu excepția celor care sunt stabilite expres de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, precum și în art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 4. De asemenea, sunt formulate critici de neconstituționalitate intrinseci, prin raportare la art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 49 alin. (1) privind protecția copiilor și tinerilor și art. 50 - Protecția persoanelor cu handicap din Legea fundamentală. ... 5
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
octombrie 2009, nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, nr. 51 din 25 ianuarie 2012, nr. 727 din 9 iulie 2012, nr. 924 din 1 noiembrie 2012 sau nr. 260 din 8 aprilie 2015). ... 7. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci se mai susține că dispozițiile legii criticate sunt nepredictibile și/sau lacunare, iar prin aceasta nu răspund cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin.
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, respectiv soluționarea cererilor de actualizare a pensiei. ... 19. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. ... 20. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, autorii excepției susțin că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
și de avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social (motivat de instituirea discriminării și de lipsa justificării urgenței, a unui studiu de impact și de nerespectarea principiilor și normelor din legislația muncii). ... 27. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorii excepției susțin că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au ca efect diminuarea cuantumului pensiei și, astfel, contravin prevederilor art. 47 din Constituție, deoarece afectează substanța dreptului la pensie, care este un drept fundamental
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“. ... 60. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă raportate la art. 15 și 16 din Constituție, potrivit cărora dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
se impune păstrarea soluției și a considerentelor reținute de Curtea Constituțională și apreciază că aceleași argumente sunt valabile și în privința lipsei avizului Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, arată că acestea au mai fost analizate de Curtea Constituțională și se impune păstrarea jurisprudenței în materie a instanței constituționale. ... 6. Solicitând cuvântul în replică, autorul excepției arată că reprezentantul Ministerului Public nu a făcut mențiuni cu privire la avizul
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
al României, Partea I, nr. 1.042 din 6 noiembrie 2020. Din examinarea criticii de neconstituționalitate, Curtea constată că, alături de criticile extrinseci pe care le formulează cu privire la cele două acte normative, autorul excepției invocă și critici de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate Legea nr. 55/2020
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. ... 29. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020, Curtea constată că autorul acesteia formulează atât critici extrinseci, ce vizează actul normativ în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art. 5 alin. (2) lit. d) din această lege. ... 30. Analizând aspectele de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 55/2020 invocate în prezenta cauză, Curtea observă că acestea au mai fost supuse anterior controlului de constituționalitate. Astfel, prin
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
al secțiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ“, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ. ... 34. În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă aduse dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, Curtea constată că aceste dispoziții de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
prezenta cauză. ... 41. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, Curtea constată, de asemenea, că autorul excepției invocă atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art. I pct. 1 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa anterioară, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte. ... 42. Prin urmare, procedând la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
58. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate aduc atât critici de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 și la Legea nr. 239/2019, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. ... 59. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, raportate la încălcarea art. 1 alin. (5) și a art.
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]