368 matches
-
întrebuințarea sintezei lor e sau matematică sau dinamică; căci această sinteză privește parte sau intuițiunea numai, sau existența unui fenomen în genere. Condițiile apriori ale intuițiunii sânt însă cu totul necesare cu privire la o experiență posibilă, iar condițiile esistenței obiectelor unei intuițiuni empirice posibile sânt numai întîmplătoare. Principiile întrebuințării matematice vor fi necondiționat necesare, adică apodictice; nu tot astfel vor fi și principiile întrebuințării dinamice. Și de vor avea caracterul necesității apriori, dar numai sub condiția cugetării empirice într-o experiență, deci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestui sistem al principiilor. Tabla categoriilor ne dă o povățuire cu totul firească spre construirea tablei principiilor, pentru că aceste principii nu sânt nimic alt decât reguli pentru întrebuințarea obiectivă a categoriilor. Toate principiile inteligenței pure sânt deci: 1. Axiome ale intuițiunii 2. Anticipări ale apercepției 3. Analogii ale experienței 4. Postulate ale cugetării empirice în genere. {EminescuOpXIV 427} Aceste numiri le-am ales cu precauțiune, pentru a nu lăsa nebăgate-n samă deosebirile în privirea evidenței și exercițiului acestor principii. Se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea) prin care cele matematice și dinamice devin cu toate posibile. Le-am poreclit așa mai mult din cauza întrebuințărei decât a cuprinsului lor, și trec la cercetarea lor în aceeași orânduială în care le-am însemnat pe tablă. Axiome ale intuițiunii Principiu al inteligenței pure: Toate fenomenele sânt în privirea intuițiunii lor, mărimi estensive. [Dovadă: ] Mărime estensivă o numesc eu pe aceea unde reprezentarea părților face cu putință reprezentarea întregului (deci o și precedează în mod necesar). Nu-mi pot închipui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
posibile. Le-am poreclit așa mai mult din cauza întrebuințărei decât a cuprinsului lor, și trec la cercetarea lor în aceeași orânduială în care le-am însemnat pe tablă. Axiome ale intuițiunii Principiu al inteligenței pure: Toate fenomenele sânt în privirea intuițiunii lor, mărimi estensive. [Dovadă: ] Mărime estensivă o numesc eu pe aceea unde reprezentarea părților face cu putință reprezentarea întregului (deci o și precedează în mod necesar). Nu-mi pot închipui nici o linie, cât de mică, fără ca s-o trag în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o și precedează în mod necesar). Nu-mi pot închipui nici o linie, cât de mică, fără ca s-o trag în gând, adică fără ca să produc dintr-un punct parte cu parte din ea și a însemna abia prin acest act intuițiunea. Tot astfel e și cu fiece timp, fie cât de mic. Îmi închipuiesc prin el propășirea succesivă de la un moment la altul, prin care, [din] toate părțile timpului și prin adăogire succesivă, se produce abia o mărime hotărâtă de timp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel e și cu fiece timp, fie cât de mic. Îmi închipuiesc prin el propășirea succesivă de la un moment la altul, prin care, [din] toate părțile timpului și prin adăogire succesivă, se produce abia o mărime hotărâtă de timp. Fiindcă intuițiunea goală a tuturor fenomenelor e sau spațiul sau timpul, de aceea fiecare fenomen ca intuițiune este o mărime estensivă, putând a fi cunoscută în aprehensiune numai prin o sinteză succesivă (parte cu parte). Toate fenomenele se intuiesc ca agregate (mulțime
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
succesivă de la un moment la altul, prin care, [din] toate părțile timpului și prin adăogire succesivă, se produce abia o mărime hotărâtă de timp. Fiindcă intuițiunea goală a tuturor fenomenelor e sau spațiul sau timpul, de aceea fiecare fenomen ca intuițiune este o mărime estensivă, putând a fi cunoscută în aprehensiune numai prin o sinteză succesivă (parte cu parte). Toate fenomenele se intuiesc ca agregate (mulțime de părți date mai dinainte), ceea ce nu se-ntîmplă la orice soi de mărimi, decât numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se aprehendează în mod extensiv. Pre această sinteză succesivă a imaginației roditoare în producerea figurelor se-ntemeiază matematica spațiului (geometria) cu axiomele ei, cari exprimă condițiile intuiției sensibile apriori, sub cari condiții se poate construi schema unei noțiuni pure a intuițiunei exterioare. De ex.: "Între două puncte nu-i cu putință" [... ] Prima lectură [METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ] [ DISCIPLINA RAȚIUNII PURE ÎN FOLOSIRE DOGMATICĂ ] A cumpăni tot ce este (obiect în spațiu sau în timp) dacă și-ntru cât e un cuant sau nu, dacă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
influință reciprocă cu altele în privirea existentei sale, a cumpăni posibilitatea existenței {EminescuOpXIV 428} {EminescuOpXIV 429} sale, realitatea sau necesitatea acesteia ori contrariile acestora, toate acestea aparțin cunoștinței raționale din noțiuni și se numesc filozofice. Dar a determina apriori o intuițiune în spațiu (figura), a împărți timpul (durata), sau a cunoaște generalul sintezei unui ș-aceluiași lucru, și prin urmare mărimea în genere a unei asemenea intuițiuni, este o ocupație a rațiunei prin construcții de noțiuni și se numește matematică. DESPRE
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparțin cunoștinței raționale din noțiuni și se numesc filozofice. Dar a determina apriori o intuițiune în spațiu (figura), a împărți timpul (durata), sau a cunoaște generalul sintezei unui ș-aceluiași lucru, și prin urmare mărimea în genere a unei asemenea intuițiuni, este o ocupație a rațiunei prin construcții de noțiuni și se numește matematică. DESPRE NEPUTINȚA UNEI MULȚĂMIRI SCHEPTlCE A RAȚIUNEI PURE, DEZBINATE CU SINE ÎNSĂȘI (Conștiința) Priceperea neștiinței mele (dacă aceasta din urmă nu e totodată recunoscută ca necesară), în loc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât numai în principiele esențiale și veritabile ale rațiunei și prin urmare nici de ucenici nu pot fi luate dintr-alt loc nici pot fi contestate, și asta din cauza că aici aplicarea rațiunei se-ntîmplă in concreto, deși totuși apriori, asupra intuițiunei curate și de aceea (lipsite de greșeli) fără greș, aplicație care exclude orice iluzie și orice eroare. Rezultă dintr-asta că din toate științele raționale (apriori) nu se poate învăța decât matematica, niciodată însă filozofia (decît în mod istoric), ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care se referă la obiecte în genere, fără a admite obiecte cari ar fi date (ontologia); cea de-a doua consideră natura i[d] e[st] rezumatul tuturor obiectelor date(fie date simțurilor sau de voiești unui alt soi de intuițiune) și este așadar fiziologie (deși numai rationalis). Dar în această contemplare rațională a naturei, întrebuințarea rațiunei este sau fizică sau hiperfizică, ori, mai bine, sau imanentă sau transcendentă. Întâia întrebuințare consideră natura întru cât cunoștința acesteia poate fi aplicată în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a omului. Cum descrie cineva un lucru așa l-a văzut și l-a priceput. De-a se exprima bine și corect asupra oricărui lucru e posibil numai la o universalitate a culturei, așadar la o claritate și idealitate a intuițiunii tuturor lucrurilor asupra cărora el vorbește. Maturitatea culturei publice a spiritului poporal se manifestă cu deosebire în limba sa, și între culții unui popor se numără numai aceea cari-au suit înălțimea și domină terenul întreg. Comoara și puterea limbistică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu i-au fost înapoiate însemna că au ajuns la destinație, însă destinatarul fie nu se afla acolo unde trimisese el epistolele, fie n-avea de ce și cum să-i răspundă. Așa încît s-a lăsat încă o dată în voia "intuițiunii", după cum spunea domnul prefect la cursul anual și s-a liniștit, zicîndu-și că, de va avea ceva în gînd prințul Șerban Pangratty, acel gînd va fi cunoscut și de Leonard Bîlbîie, pentru că Leonard Bîlbîie i-a fost un înger păzitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
acțiune cuminte”. După ce enumeră treptele psihologice din punctul de vedere al Școlii din Munihia și a celei din Viena, Nectarie Cotlarciuc descrie treptele care trebuie urmate în predică așa cum le vede el: prima treaptă este convingerea care include expunerea sau „intuițiunea”, explicarea sau „abstracțiunea”, asocierea și argumentarea; a doua treaptă este „emoțiunea sau producerea simțemintelor” care presupune găsirea mijloacelor valoroase pentru a emoționa, stârnirea sentimentelor în mod virtual, producerea diferitelor sentimente, exemple din Biserica veche, locul în predică pentru mișcarea inimii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie. ["CARACTERELE DRAMATICE"] 2259 La caracterele dramatice s-ar putea admite următoarea diferință în concepție construcția anticipată, unde caracterul este privit prin intuițiune nemijlocită, ca să fie a priori - sâmburele conține în el planta organică ce va să iasă - sau construcția retrospectivă, unde din notele diferite se construiește indirect caracterul, cum un geolog construiește dintr-un dinte găsit tipul de animal ce a trăit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se poate acoperi pe deplin un simțământ în definiție, tot așa frumosul. Este o mulțămire pentru cel care se intere[se]ază pentru el însuși. Această satisfacere se bazează pe satisfacerea unei trebuințe. Unde este trebuință este o lipsă. Schopenhauer. Intuițiunea curată. Interesul, egoismul naturei omenești. Primirea unei cunoștințe lipsite de stimul este o ficțiune (? ). Este corăspunderea unei trebuințe. Trecerea de la o stare ce nu-i suficientă, la alta suficientă. Sch[openhauer] a avizat la Plato forma fundamentală. Nu are a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai nalt - creatorul sau creațiunea? Spiritul e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit de idee a mecanismului ce produce idei. Activitatea artistică este o bucată de natură sublimată - se-nnobilează. Natura produce în fantazie prin mai multă libertate chipuri mai frumoase. Din mila și din puterea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]