2,710 matches
-
sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară mai mereu nasturii micuți din butonierele bluziței, spre deliciul colegilor de clasă. Emanuela era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales al bărbaților, plăcându-i să-i ațâțe, chiar dacă doar ce împlinise optsprezece ani la începutul anului. Ca pentru mai toți adolescenții
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
din Haifa abordează teme metaforice, paradoxalul ca pretext, utilizează aparența naturală combinată cu elemente de stilizare, invită la noi deschideri emblematice pentru a ne oferi câte o viziune utopică, adesea onirice, cu forță halucinatorie. Stilul suprarealist propune pictorilor un echilibru intuitiv dar logic între abstractie și imaginație, între substanță și irealitate, între vis și concret. Este meritul conducerii Asociației pictorilor și sculptorilor din Haifa și nordul țării, a curatoarei expoziției, Tami Sinar, de a fi grupat lucrările a nu mai puțin
UN CURENT ARTISTIC ELECTRIZANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363221_a_364550]
-
deosebită. Dezvoltînd concepția sa despre spectacol ca paradigmă universală, profesorul Marcus consideră că spectacolul, în cel mai larg sens al său, este o desfășurare de evenimente capabile să ne scoată din rutina cotidiană, să ne surprindă uneori simțul comun, așteptările intuitive, să ne placă, să ne încînte prin imprevizibil, prin răsturnări de situații sau/și printr-o măiestrie de un fel sau altul, prin modul în care sînt puse în dificultate limbajul și logica de fiecare zi, printr-o tensiune emoțională
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Se zbate pleoapa de la ochiul drept, Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul, Prea tare-mi bate inima în piept, În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul. Mi se ridică sângele-n obraz Anticipând intuitiv schimbarea, Din galben-arămiu ca un topaz Cameleonică-i acum, culoarea. Un déjà-vu a preschimbat în șoaptă Punctul fixat de o privire goală, Pocnește undeva-n urechea dreaptă Când ciocănelul bate-n nicovală. Nu știu, cum va fi clipa următoare Am
SUPERSTIȚII de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368723_a_370052]
-
genericul realismului magic, în care aparență naturală se combină cu elemente fantastice, cu o viziune utopică, într-un limbaj pictural reprezentativ. Legende, mituri, povestiri biblice, documentare istorică, literatură, folclor se transpun într-un expozeu, cu desfășurare dinamică și interpretare modernă. Intuitiv și logic, Elron a dovedit o mare abilitate creativă, stabilind un echilibru între abstracție și imaginație, între substanță și realitate, între vis și concret. Aceasta dualitate în limbajul artei, gândirea profundă, dar și ironia subțire, umorul fin și încărcătura simbolică
MÂNA ŞI SUFLETUL PICTORULUI BARUCH ELRON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350394_a_351723]
-
mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară nasturii din butonierele bluziței. Gabriellé era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales al bărbaților, plăcându-i să-i ațâțe. Ca pentru mai toți adolescenții de vârsta sa, virginitatea devenise o problemă foarte acută
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
dintre italienii pe care Dumitru Sinu îi cunoștea, veneau din acea parte a Italiei. Știa el că nația aceasta, de limba căreia se îndrăgostise de-a binelea avea un har, cu care nu mulți sunt înzestrați: știau să cânte frumos. Intuitiv parcă, l-a provocat pe Salvatore, rugându-l să cânte o melodie calabreză. „Când a început să cânte Terra straniera, toți câți eram la masă am amuțit. Salvatore avea o voce superbă, de bariton veritabil. Timp de câteva minute în
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
ideologică (după tiparul feminismului și al corectitudinii politice), cum de altfel nu acceptă alte trei tipuri de lectură deformantă: 1) interpretarea literală, când nu vezi decât sensul de primă instanță și ignori contextul; 2) interpretarea alegorică, când găsirea unei analogii intuitive oferă o cheie care elimină orice discuție ulterioară („După ce comunici cititorului că, în cazul “Făcliei sub obroc”, făclia este Iisus Hristos, obrocul - legea veterotestamentară, iar sfeșnicul - Biserica drept-credincioșilor, nici cititorul, nici exegetul nu mai au nimic de făcut. Rien ne
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
și trăiește toate experiențele, pe șobolani, pe câini, chiar pe trupul său, de administrare a conglomeratelor genetice, cu scopul cunoașterii. Practic cartea este un fel de jurnal al acestui personaj curios.Autorul pentru a descrie creația a apelat la imaginea intuitivă a unui process mergând dinspre interioritate spre exterioritate, până la explorarea planetei Alfa Centaur. Fundamentul psihologic-științific din care derivă întreaga concepție a lui Pavel Marcel Morariu iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată cu administrarea codului genetic
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
treacă prin toate membrele, amestecându-și cugetele-n trup - să zdrențuiască astfel viața, gândind-o până la capăt”. Printr-o bună gândire se realizează explicarea diferitelor cauze și se face trecerea de la senzații la judecăți superioare, întrucât senzațiile reflectă însușiri concret intuitive accesibile simțurilor, pe când gândirea reflectă însușiri esențiale, adică exprimă ceea ce este comun, constant, invariabil și definitoriu pentru o întreagă categorie de obiecte sau fenomene. „Gândirea trece dincolo de aparență la esență, dincolo de particular la general”, ne lămuresc psihologii și acest proces
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
noastre învățămintele locuitorilor preistorici, așa ”beneficiile” civilizației moderne, ca un bloc imaginar, din beton, ascund accesul nostru spre trăirile îngropate undeva departe, în memoria colectivă, atavică. Altamira este o poartă spre trecut, trezind nu doar curiozitatea, ci și conștiința noastră intuitivă, care ne sugerează că suntem poate, totuși, mai mult decât firmituri în vijelia timpului. Închisă publicului din motive de protecție, peștera Altamira este accesibilă doar unui număr de 192 de vizitatori, trași la sorți o dată pe an în cadrul unui proiect-pilot
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
ura, iar în al treilea rând să privească cu inima și cu mintea fără patimă toate lucrurile din viață. “Dar pe lângă acestea, Iisus Hristos a înfățișat cele mai adânci învățături religioase și cerințe etice cu simplitate naturală și în mod intuitiv. Întâmplările zilnice ale vieții primesc la El forma unor parabole sublime, cu conținut adânc. În disputele cu contrarii Săi, El știe să anuleze pătrunzător și prompt toate obiecțiunile lor și să ocolească cursele întinse de ei (Marcu 10, 2; 11
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
culmea, se-ntâmplase invers! Nu murisem. Apoi frica se disipase ca și când nici nu m-ar fi încercat! Și-n sufletul meu se-ntorseseră pe loc toate simțămintele filiale și prietenești de cândva. Grozav ne comportaserăm amândoi! Și tatăl, și fiica, intuitivi psihologi! Nu ne-aruncaserăm într-un dialog dezvăluitor. El nu se angajase în explicații ori scuze. Eu nu mă-nverșunasem să-l cert, să-l acuz, să-i sfâșii inima. Nu! Lăsaserăm ca să ne luminăm pe parcurs. Și cât de
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
asta. Până acum, totul este făcut din resursele mele!”. Nu poți să nu-l admiri, să nu-l îndrăgești pe acest om extravertit, manifestându-se ca o persoană deschisă, energică, optimistă, obiectivă, sociabilă... Nu poți să nu îi admiri caracterul intuitiv și creator, având în vedere situațiile neprevăzute cărora trebuie să le facă față și caracterul dinamic al muncii sale, modul cum realizează o simbioză perfectă între muncă și plăcerea de a munci. Este cunoscut faptul că, atunci când este fascinantă și
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
ta? Veronica BALAJ: Cu plăcere! Sunt mândră de numele meu. L-a ales bunica mea, după câte am înțeles. Veronica a fost o curajoasă. O generoasă. O ființă care nu voia să se vestejească fără a avea un țel nobil. Intuitiv poate fi înțeles totul. Cum s-o definim altfel, de vreme ce când Isus își ducea crucea și toți aruncau cu pietre, urlau, aruncau cu venin până la cer, ea și-a scos năframa albă, pregătită pentru nunta sa și i-a dat
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
faptul că limbajul non-verbal are o legatură strânsă cu sentimentele interlocutorului, legată atât de context cât și de simțirea generală a unei presoane. Într-o situație ca cea de mai sus, dacă soția ar cunoaște și acest limbaj, pe care intuitiv (intuiția feminine) îl percepe, atunci ar ști dacă și unde minte soțul. Prin întrebarea: ► Care crezi că sunt nevoile celuilalt vis-a-vis de intimidate, tu ți le cunoști? Dar pe ale tale personale le recunoști și dacă da, le împărtășești celuilalt
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365549_a_366878]
-
față de filosofi, filosofii sunt puși în mirare de creștini”, fiindcă un act de milă presupune o cunoștință mai adâncă decât o face chiar teoria filosofică a naturii omului”. Considera că toată demnitatea noastră constă în rațiune, dar admitea și cunoștința intuitivă a inimii. Această concepție l-a apropiat de episcopul, filosoful, doctor al Bisericii născut în nordul Africii - Fericitul Augustin (354-430), cel care spunea că istoria este „tămăduitoare”, în sensul drumului către binele omenirii. Referitor la cunoștința inimii, Pascal afirma: „Le
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
un pic. Puneam totul pe seama muncii sale de om politic și pe stresul acestei munci, nu mă gândeam că ar putea exista vreo legătură extra conjugală la mijloc. - Nu ai primit niciun semnal în această privință? Voi femeile sunteți mai intuitive și mirosiți de la distanță o infidelitate. - Nu! Nimic! Nici nu aveam curajul să mă gândesc la așa ceva, chiar dacă relațiile noastre intime deveniseră evenimente naționale, atât de rar se întâmplau, dar cum ți-am spus, puneam totul pe seama muncii lui, nicicum
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
cuvântul dat, starea sufletească a unora de a fi mieroși sau veninoși; dorința sau disperarea , poate uneori greșelile mărturisite sau nemărturisite. Și aici în cartea de proză Răscrucea destinului, apar o serie de personaje, în care autoarea cu inspirația sa intuitivă, știe să creioneze portretul fiecăruia atât fizic , cât și psihic. De la început pănă la sfârșit, acestea sunt; Frusina cu tatăl ei Gheorghe; George - iubitul Frusinei cu părinții săi Geta și Nicolae; Petre Soare - atât de mîndru și orgolios însă cu
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
rămâne rece, nu ar aluneca în mierea rostirii, ar putea să dea viață realului, nu l-ar putea pune în armonia formelor, în corespondențe. Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) nu pleacă din această teorie clasică, ci ajunge la ea pe căi intuitive, lucru extrem de important, care dă naturalețe poeziei sale, freamătul redescoperirii, al recunoașterii, însoțind cititorul avizat la tot pasul. Mai mult de o duzină de poeme sunt dedicate acestei alchimii a cuvântului, autorul plimbându-ne prin Platon ori Kant pentru a
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
ca și o pâine prin care aleargă mirese nevrotice, cu voalul inflamat de reziduuri fetale. camera mea are gheare cât un divorț malformat, râcâie pe ascuns creierul înrămat în suspine, declanșând dorul ca o soluție contra violenței singura soluție transmisă intuitiv, un fel de tsunami convalescent, înfipt în pragul cu pretenții de frontieră. Templul orbirii Nu există trup în templul orbirii, oasele curg într-o mocirlă de scrum, celula își urcă mătasea pe diguri, nu o mai paște mielul de plumb
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
Dumitru Stăniloae) [7] . Organul acestei cunoașteri "dincolo de minte" a constituit preocuparea multor Sfinți Părinți, în ceea ce privește definirea lui. Dacă Platon îl numea "nous" (intelect), acesta fiind ochiul minții prin care se percep realitățile inteligibile, Sfinții Părinți vor accentua cu tărie caracterul intuitiv al acestui intelect, trasând astfel o distincție între rațiunea discursivă, dialectică, specifică "nous"-ului platonic și vederea duhovnicească, intuiția pe care creștinismul o atribuie acestui intelect. Tocmai de aceea, în cadrul acestei clasificări formale, am situat intuiția în categoria puterilor ce
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
în ansamblu are o energie noetică și una rațională. Intuiția aparține de cea noetică, iar rațiunea de cea rațională. Dumnezeu nu se revelează rațiunii, ci capacității noetice a minții, intuiției, obiectul ei fiind așadar o cunoaștere duhovnicească. Totuși, această experiență intuitivă a lui Dumnezeu rațiunea caută să o surprindă, să o exprime printr-un instrument propriu, numit cugetare ("această pasăre iute zburătoare") [11] , care are și ea două „ajutoare”: cuvântul lăuntric și cuvântul rostit. Că se reușește acest lucru în multe
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
necunoscut numai după cauză" [12] , e un fapt dovedit. Căci, zice Sf. Maxim despre rațiune că "adună cu pricepere... descoperirea bunătății lui Dumnezeu" [13] . Însă, în la fel de multe cazuri rațiunea nu poate tălmăci nici în concepte, nici în imagini experiența intuitivă, care nu înseamnă că este astfel irațională, ci mai degrabă suprarațională. Așadar, deși există tendința de a le identifica, cugetarea, rațiunea și cunoașterea rămân lucruri distincte, fiecare fiind o putere pusă în slujba celeilalte prin care ultima (cunoașterea) poate fi
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
căutarea" ("o mișcare simplă însoțită de dorință... spre ceva ce poate fi cunoscut"), pe când rațiunea are ca specifică "cercetarea" ("distincție simplă însoțită de intenție") [14] . Departe, așadar, de a fi identice, dar, totodată, nici opuse. Deși mintea (ca și cunoaștere intuitivă) e mai adâncă decât rațiunea (ca și cunoaștere discursivă, ca autorevelare a minții), totuși ultima pornește și se întoarce la prima. Se poate întrevedea astfel și măreția și necinstea la care poate fi părtașă rațiunea. Pe de o parte, ea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]