2,516 matches
-
tineri raportau detalii mai exacte și mai frecvente despre suferința și dificultățile clienților, raportând sentimente de furie, frustrare, dezamăgire și neajutorare. Nelson-Gardell și Harris (2003) au găsit, de asemenea, un efect semnificativ al vârstei în manifestările simptomatice ale asistenților sociali investigați. Ei identifică trei explicații posibile pentru acest efect. În primul rând participanții mai vârstnici sunt adesea supervizori, poziție care presupune o expunere zilnică mai scăzută la contactul direct cu victime. În al doilea rând, indivizii mai în vârstă pot face
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
predilecția poetului merge nu spre dezvăluirea manifestărilor lăuntrice ale eului, ci, mai degrabă, spre un tu impersonal, prin care se multiplică referenții, înglobând sinele creator, un interlocutor imaginar, cititorul prezumtiv, pentru că o astfel de raportare în moduri diferite la universul investigat permite, în consecință, recurgerea la forme distincte de manifestare, trecând de la aparent simpla înregistrare a formelor lumii, la analiză sau introspecție, cu apanajul celui obișnuit să formuleze judecăți de valoare sau să încerce să impună criterii de înțelegere, selectând din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
practicanți de Qwan Ki Do și Karate, nu evidențiază aspecte anormale ale EEG. Timpul de reacție Este deosebit de important în practica artelor marțiale, îndeosebi reacția la stimuli vizuali. În selecția pentru activitatea de performanță, precum și în cadrul procesului de pregătire, trebuie investigat atât timpul de reacție simplu (TRS), cât mai ales cel complex (atunci când subiectul trebuie, în cel mai scurt timp, să aleagă răspunsul motric adecvat stimulului apărut). În ceea ce privește TRS, acesta nu relevă diferențe semnificative între sportivi și nesportivi, cercetările sugerând că
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
care subiecții reușesc să apese un buton pe distanța de 25 cm. Analiza rezultatelor relevă următoarele: -nu s-au constatat diferențe între mâna dominantă și cealaltă mână atât la măsurarea timpului de reacție, cât și la timpul mișcării; -între sportivii investigați și grupa martor, diferențele nu sunt semnificative la testarea TRS (210,91±3,75ms pentru performeri, respectiv 222,18±6,61ms pentru grupa martor) și a TRC (312,33±8,77ms pentru performeri, respectiv 343,10±15,69ms pentru grupa
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
pe diverse variante de modelare a fenomenului real. Deși fiecare model este obținut prin simplificarea fenomenului original, diversele variante sunt comparabile între ele (variantele au fost concepute în acest sens) și se poate determina care variantă modelează mai bine problema investigată. Progresele înregistrate prin aplicarea biomecanicii în domeniul medical sau tehnic sunt datorate, într-o anumită măsură și modelelor create pentru sistemul locomotor uman. Astfel, protezele articulare, protezele spinale, protezele de membre amputate, tijele de osteosinteză, protezele segmentelor osoase, grefele osoase
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
fiind groaznică. Nimeni nu o bea. Cei șase oameni de știință din comisia de analiză se îmbrăcaseră puțin mai protocolar pentru acea întâlnire. Majoritatea își puseseră sacouri. Unul chiar purta cravată. Dar stăteau relaxați în fotolii, în timp ce discutau cu persoana investigată, dr. Ronald Marsh, patruzeci și unu de ani, care stătea la aceeași masă cu ei. — Și cum anume a murit această fată de doisprezece ani? Dr. Marsh era profesor de medicină la Universitatea din Texas, în Austin. — Suferea de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cauzalitate a fabricării de text. Fiind unul din marii semioticieni ai momentului, e de la sine Înțeles că Umberto Eco va dori să de-construiască În computer corpul romanesc al inițierii. Astfel se convertește abisal frivolitatea genului polițist prin amplificarea cadrului investigat. Tradiția și-a inventat labirintice scenarii inițiatice, prin care ascunde cu strictețe ceea ce trebuie să rămână secret. Cu cât căutarea e mai Îndârjită, cu atât secretul rămâne mai impenetrabil. Scopul inițiaților, al celor numiți În roman „Superiorii Necunoscuți“ („I Superiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a relevat prezența alături de ceramică și a unor variate obiecte de uz casnic, meșteșugărești, de port și podoabă. Circulația acestor obiecte permite să stabilim, pentru unele situri, pe lângă o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de includere a acestora în eșantion.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 522. footnote> Astfel, aceste metode au la bază o alegere rațională a unităților de observare și trebuie să respecte reguli care se referă fie la caracteristicile colectivității statistice investigate, fie la locul și momentul anchetei. Cele mai utilizate metode neprobabilistice de eșantionare sunt:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158-160. footnote> metoda cotelor; metoda itinerarului. La alegerea metodelor de eșantionare se va ține seama de următorii
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de eșantionare se va ține seama de următorii factori:<footnote Ibidem, pp. 153-154. footnote> costul eșantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare decât cele empirice); existența și posibilitatea procurării unei baze de sondaj, adică a „listei” tuturor elementelor care compun colectivitatea investigată. posibilitatea de identificare a unităților din baza de sondaj, adică a persoanelor, grupurilor de persoane, întreprinderilor etc. Având în vedere toate aceste aspecte, am considerat potrivită, ca metodă de eșantionare, metoda cotelor. Factorii determinanți ai competitivității economice 146 Principiul acestei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
să cuprindă toate elementele sale în aceeași proporție în care se află elementele colectivității generale din care provine.”<footnote M.C. Demetrescu, op. cit., p. 31. footnote> Prin urmare, eșantionarea de acest tip implică necesitatea existenței unor date statistice referitoare la colectivitatea investigată (în cazul de față, am utilizat date referitoare la numărul și structura întreprinderilor din Regiunea Vest, având ca sursă Statistica teritorială 2010, elaborată de INS). În acest context, constituirea eșantionului necesită parcurgerea a două etape:<footnote C. Dobre, C. Negruț
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
vor servi la fixarea cotelor - în acest caz, fiind vorba despre întreprinderi, au fost alese drept caracteristici: domeniul de activitate și dimensiunea firmei (după numărul de salariați); b) elaborarea planului sondajului - pentru aceasta sunt luate în considerare structura colectivității statistice investigate, mărimea eșantionului și numărul de anchetatori. Alegerea unităților de observare este lăsată la latitudinea anchetatorilor, cu condiția ca aceștia să respecte riguros cotele fixate. 3.4. Determinarea mărimii eșantionului Determinarea mărimii eșantionului se face diferit, în funcție de rata de sondaj:<footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
să fie mai mult sau mai puțin legat de situația curentă. Și, în lipsa cunoașterii perfecte, indivizii nici nu ar realiza ce șanse ratează. Prin urmare, suntem extrem de departe de concurența perfectă! Instabilitatea Diferențele față de conceptul clasic de concurență perfectă merită investigate. Economia clasică afirmă că și valorile, și oportunitățile ca fiind date independent, pe când eu le consider reflexive. Ca atare, instabilitatea trebuie să fie o problemă endemică. Această concluzie contrazice în mod direct teoria clasică a concurenței perfecte, unde se presupune
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
analize de tip: analiza agregată, care apelează la tehnici ale statisticii matematice care, pe baza unor indicatori, furnizează caracteristicile datelor, legăturile cauzale și tendințele acestora; analiza de caz, care se bazează pe obținerea unor situații sau cazuri derivate din datele investigate. Studiile de caz permit identificarea unor condiții care conduc la evenimente deosebite în funcționarea sistemului. Tehnica interviului este destul de costisitoare și de aceea este orientată mai ales asupra personalului cu responsabilități ridicate în sistem și/sau cu ocazia producerii unor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
confluența tehnicii interviului și a tehnicii de chestionar, această tehnică folosește conceptul de observator-executant, prin care agentul desemnat este observatorul propriului comportament, el înregistrând aspectele cele mai importante ale activității desfășurate. Deci, prin această tehnică, informațiile despre sistem, despre problemele investigate, sunt obținute prin autoevaluarea realizată de înșiși executanții sau membrii sistemului respectiv. 1.4. Tehnici de observare la nivel de grup Aceste tehnici se focalizează pe evenimente trecute, interacțiunile la nivel de grup putând aduce câteva avantaje: la nivel de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
tehnicile de obținere a datelor, factorii care au afectat definirea precisă a problemelor, subsistemele, descrierea surselor de date etc.); stabilirea etapelor de analiză și de proiectare a noului sistem. Conținutul RPI trebuie să facă referire la următoarele aspecte: definirea problemei investigate, explicitarea ei sub aspect spațiotemporal, anvergură, costuri implicate, ipoteze de lucru, performanțe tehnice, tehnologice și economico-financiare ale sistemului analizat. Rafinarea acestui punct al RPI este posibilă în continuare pe baza principiilor, tehnicilor și metodologiilor ADSE; enunțarea scopului proiectului propus pentru
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
doua, McGraw-Hill Book Company, 1998. footnote> Estimarea costurilor directe trebuie făcută cât mai precis, ele referindu-se la cheltuielile de proiectare, dezvoltare și operare/funcționare a componentelor sistemului analizat. Aceeași observație vizează și costurile indirecte, asociate subsistemelor conexe în raport cu cele investigate. Costul de dezvoltare al unui sistem este nerecursiv, el se poate produce doar o dată de-a lungul ciclului de viață al sistemului și include cheltuielile de analiză diagnoză și proiectare, cele de angajare a personalului, de investiții imobiliare, achiziționarea de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
judecățile lui individuale, cu toate dificultățile pe care le implică acest demers. Construirea unei funcții-valoare multiatribut este o chestiune dificilă, iar valoarea ei practică este mai mult legată de comparabilitatea ordonărilor realizate pe această bază, cu ordonările multicriteriale ale problemei investigate. Alternativele pot fi de asemenea ordonate în contextul identificării mai multor stări ale naturii, pe baza criteriului valorii monetare așteptate maxime. Acest criteriu evaluează pentru fiecare alternativă în parte o sumă a valorilor monetare asociate alternativelor în diferitele stări ale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ale sistemului și/sau ale mediului acestuia, unele dintre ele imposibil de anticipat. Analistul poate avea atribuții și în ceea ce privește evaluarea rezultatelor acțiunii implementate. Echipa de analiști, la finele unui proces de ADS, va pregăti o documentație bogată cuprinzând toate elementele investigate, sursele de date, metodele și tehnicile folosite, modelele și programele elaborate, testele și validările utilizate, rezultatele și concluziile studiului. Conținutul acestei documentații, soluțiile propuse, modul de prezentare a întregii activități de ADS probează profesionalismul echipei de analiști, iar utilitatea ei
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
utilitatea ei este confirmată de rezultatele obținute de echipa managerială a sistemului. 2.2.6. Formularea problemelor în ADS Analistul de sistem, angrenat în activitatea de ADS, se confruntă în mod evident nu cu o problemă bine definită din realitatea investigată, ci mai bine-zis cu un ansamblu de situații-problemă, de nenumărate ori imprecis descrise sau delimitate în mediul lor. Analistul percepe această stare și conștientizează faptul că este necesar să fie întreprins ceva, să fie schimbat ceva, în sensul eficientizării sistemului
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care le va utiliza în subproblemele componente. Oricum, între criteriile folosite pe cele două niveluri trebuie să existe relații de consistență. Imposibilitatea unei concordanțe și consistențe perfecte este motivul căutării nu a soluției optime, ci a uneia care, pentru problema investigată, este suboptimală. Luarea deciziei este însoțită adesea de creșterea beneficiului în detrimentul costului. Riscul este considerat și el un cost deoarece decidentul este în general dispus să plătească o sumă de bani pentru a-l evita. În analiza cost-beneficiu analistul identifică
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
pentru a fi soluționate. Etapa 1. Cercetarea începe cu „fotografierea” situației existente a sistemului real (problema nestructurată) pentru a releva disfuncționalitățile și elementele care generează dificultăți în funcționarea acestuia, fără ca analistul să-și impună propriul punct de vedere asupra situației investigate. Apoi, se face o investigare detaliată a situației/problemelor pentru a evidenția factorii determinanți care influențează procesele, elementele care provoacă schimbări, dependențele cauzale, elementele afectate de astfel de schimbări continue în timpul procesului, precum și legăturile dintre structura și funcționalitatea sistemului, dubletul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
etc. Descrierea situației-problemă este posibilă prin elaborarea și dezvoltarea unor definiții-rădăcină care vor sta la baza formalizării modelului conceptual. Etapa 2 are ca obiectiv formularea structurată a situației privind sistemul analizat (problema structurată). Deși analiștii au propria viziune asupra problemelor investigate, în această etapă, ei trebuie să adopte o atitudine obiectivă cât mai neutră față de sistemul analizat, pentru a diminua riscul alegerii subiective a subsistemelor și a problemelor considerate relevante, precum și a modalităților de soluționare a acestora în etapele următoare. De
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cererile clienților și, în același timp, să asigure realizarea performanțelor așteptate (profitul), ținând cont atât de restricțiile proprii (interne), cât și de cele care provin din mediu. Etapa 3, realizează selectarea subsistemelor relevante. Analistul poate exprima propria viziune asupra situației investigate, folosind în acest sens limbajul de modelare pentru construirea definițiilor-rădăcină pentru subsistemele și procesele considerate relevante. În alegerea subsistemelor relevante, analistul trebuie să țină seama de domeniul posibil al activităților fiecărui subsistem, exprimat prin intermediul proceselor de transformare de tip intrare-ieșire
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
caracter formativ și informativ nu mai este suficient pentru a asigura eficiența acțiunilor pedagogice. Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidențiat o serie de multiplicări ale planurilor de referință implicate în acțiunea educativă. Sinteza logică a materialelor investigate ne permite să relevăm următoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi: - planifică activitățile cu caracter instructiv și educativ, determină sarcinile și obiectivele pe variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei etc.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]