6,812 matches
-
a statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituționale ce călăuzesc însăși existența statului, între care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică, inclusiv în activitatea de cercetare-dezvoltare, garantat de art. 135 din Constituție. ... 33. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Guvernul reține că, raportat la jurisprudența recentă a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020), susținerile privind lipsa sau insuficienta
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
acest sens și nici nu indică punctual texte legale modificate în mod radical în procedura Camerei decizionale, ci se limitează la utilizarea, cu titlu de argument concret, a modalității de redactare a raportului comun al comisiilor sesizate în fond, prin invocarea în mod vădit eronat a celor „701 amendamente admise“. Această motivare nu demonstrează însă îndeplinirea cumulativă a celor două cerințe esențiale pentru ca instanța de contencios constituțional să poată constata nerespectarea principiului bicameralismului, în condițiile în care s-a arătat
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
în Dosarul Curții nr. 2.223D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 75. Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în Dosarul Curții nr. 2.095D/2021, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. ... 76. Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că invocarea de către autoarea excepției a lipsei avizului Băncii Naționale a României „este susținută de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004“. Celelalte critici formulate sunt neîntemeiate. ... 77. Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
executării silite, iar din analiza dosarelor instanțelor judecătorești a quo nu rezultă că acestea ar fi în fază de executare silită. Or, potrivit jurisprudenței Curții, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
ci mai degrabă are rolul de a determina părțile contractului să identifice soluții adaptate care să o prevină [încheierea contractelor de credit în monedă națională/clauze de conversie a monedei creditului în monedă națională/clauze de adaptare a contractului care să prevină invocarea impreviziunii/încheierea unor contracte de tranzacție/novații]. Trebuie subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
nr. 290/2003, ci doar stabilește anumite măsuri pentru finalizarea procesului de despăgubire (Decizia nr. 298 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, paragraful 19). ... 21. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 2834/120/2022 Nr. de înregistrare a sesizării: 2628/1/2023 Data înregistrării sesizării: 03.11.2023 Conținutul sesizării: Dacă în interpretarea și aplicarea art. 25 alin. (1) și art. 6 lit. b), ambele din Legea 153/2017, prin invocarea principiului nediscriminării se poate recunoaște la maxim sporurile prevăzute de art. 4 și 5 din cap. VIII, anexa 5 la Legea 153/2017, prin raportare la drepturile recunoscute la nivel maxim prin hotărâri judecătorești definitive altor magistrați, chiar dacă astfel s-
COMUNICAT din 3 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272492]
-
raportare la art. 1 alin. (3) și (5),art. 21 alin. (1)-(3) și art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, cu privire la art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, autoarea obiecției susține că soluția normativă criticată nu realizează o punere în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020, noile reglementări
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
al acesteia, statuat și în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, paragrafele 32, 41 și 42. Având în vedere natura și gravitatea vătămării pe care legiuitorul o prezumă în ipoteza nulității absolute, se apreciază că invocarea neregularității trebuie permisă în orice stare a procesului penal. Or, instituirea unui sistem de invocare a încălcării, care rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul în care aceasta a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2019, paragrafele 32, 41 și 42. Având în vedere natura și gravitatea vătămării pe care legiuitorul o prezumă în ipoteza nulității absolute, se apreciază că invocarea neregularității trebuie permisă în orice stare a procesului penal. Or, instituirea unui sistem de invocare a încălcării, care rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul în care aceasta a intervenit, nu ține seama de specificul nulității absolute și nesocotește dreptul fundamental la apărare, fiind
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
faptului că înregistrările devin probe în procesul penal, încalcă și dreptul de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina, garantat de art. 6 din Convenție, întrucât, indiferent de atitudinea pe care o adoptă acuzatul în procesul penal și invocarea de către acesta a dreptului la tăcere, discuțiile și conversațiile pe care le-a avut cu avocatul, înregistrate de către Serviciul Român de Informații, pot să devină probe clasificate în dosarul penal, la care nu are acces și pe care
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cazurile de nulitate absolută menționate oricând, indiferent de momentul procesual în care a intervenit nulitatea. În ceea ce privește momentul până la care se poate invoca nulitatea absolută, observă că, similar materiei civile, legiuitorul penal a prevăzut, ca regulă, posibilitatea invocării nulității absolute în orice stare a procesului, iar, ca excepție, situația când aceasta va putea fi invocată până la o anumită etapă sau până la un anumit moment procesual. Reține că, în considerarea imperativului soluționării cauzei într-un termen rezonabil
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
c) în orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a intervenit încălcarea, când instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției. » “ ... 111. Critica constă în aceea că prin acest text se instituie un sistem de invocare a neregularităților ce rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul în care acestea au intervenit, contrar atât regimului juridic al nulității absolute, cât și dispozițiilor art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
I, nr. 549 din 3 august 2011, conform căreia pot face obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile legale abrogate, dar care continuă să producă efecte juridice în cauză, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea de la data invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, conform Încheierii din 6 noiembrie 2017 de sesizare a Curții, și nu de la data trimiterii și înregistrării acestei sesizări la Curtea Constituțională (30 septembrie 2019), întrucât ele au continuat să producă
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. ... 30. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede la art. 41
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
de stat nu poate fi privită ca o încălcare a principiului protecției așteptărilor legitime (Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). ... 21. În sfârșit, cât privește invocarea art. 148 din Constituție, din perspectiva încălcării Directivei Consiliului 2010/18/UE din 8 martie 2010 de punere în aplicare a acordului-cadru revizuit din 18 iunie 2009 privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și ETUC, Curtea constată că
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
decât cele avute anterior în plată, pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, din primării și consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora. ... 9. Astfel, cu privire la invocarea art. 53 din Constituție, se susține că măsura prevăzută la art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin interpretarea că se pot reduce drepturi salariale, nu este justificată de necesitatea apărării securității naționale, se aplică discriminatoriu, atât în raport cu alți
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. Or, în cauză, prin dispoziția legală criticată nu se instituie un tratament juridic diferit pentru situații similare. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) și art. 41 și 47 din Legea fundamentală, se apreciază că motivele de neconstituționalitate vizează interpretarea dată textului de lege de către recurentul - reclamant, iar nu neconstituționalitatea textului de lege criticat, raportat
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
nr. 53 din 15 februarie 2022, paragraful 18, Curtea a constatat că acest aspect ține de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele abilitate, respectiv de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale. ... 33. Cu privire la invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, prin Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 39, Curtea a reținut că, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, acestea nu au incidență în cauză. Potrivit
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, acestea nu au incidență în cauză. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Așadar, având în vedere condiția reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
general, reprezentat de dezideratul general al stabilității procesuale, al evitării incertitudinii în derularea raporturilor juridice și al evitării exercitării abuzive a dreptului inculpatului de a invoca împăcarea părților, și, pe de altă parte, interesul individual al persoanei aflate în ipoteza invocării împăcării la un moment ulterior citirii actului de sesizare, căreia îi sunt refuzate atât dreptul la apărare în urma noii încadrări juridice a faptei penale și a reconfigurării procesuale, cât și beneficiul legal al înlăturării răspunderii penale, al încetării procesului
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a încheierilor prin care s-a dispus anularea cererilor de chemare în judecată formulate de reclamanții autori ai excepției de neconstituționalitate. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că este neconstituțională invocarea de către judecător a textului de lege criticat, în raport cu dispozițiile art. 5 din Codul de procedură civilă, dar și cu „dreptul fundamental de acces la un judecător independent și imparțial“, întrucât judecătorul poate anula cererea de chemare în
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporțional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens. “ ... 12. Ulterior invocării excepției de neconstituționalitate, art. 70 din Legea nr. 360/2002 a fost modificat și completat prin art. unic pct. 4 și 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]