3,291 matches
-
din cauza tendinței către vid, către anulare, pe care o are conștiința mea".Trebuie menționată și societatea intelighenției aflate , aidoma "burghezo-moșierimii", în lotul indezirabililor, care formeză o salutară confrerie: Dinu Pillat , Puiu și Lucia Fratostițeanu, Sorana Coroamă, Dominic Stanca, I. Negoițescu, Iordan Chimet ș.a. Domiciliul în Capitală i-a oferit autorului Blocadei relațiile cu aceștia, o compensație, deși firavă, pentru frustrările la care era supus. În fine, citez mișcătoarea întoarcere a diaristului înspre memoria mamei, mărturie a unui absolut sufletesc la care
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
care butelie începe să sune familiar (am văzut forma corectă scrisă cu accent, de parcă ar fi o particularitate gen academii, la Eminescu). Nu, este de părere Consiliul Național al Audiovizualului, care colaborează, de anul trecut, cu Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, pentru monitorizarea transmisiunilor posturilor de radio și de televiziune centrale, la ore de vârf, ca să strângă mostre (nu, nu monstre) de "corectitudine" a limbii române folosite. Prima etapă a acestei monitorizări, din octombrie-noiembrie 2007, s-a
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
fie destul de vechi: a fost atestat de V. Cota, în primul glosar românesc de argou, în 1936, ca și de articolele din aceeași perioadă semnate de Valentin Gr. Chelaru (1937), Al. Vasiliu (1937) și pe care se bazează și Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). De aceea, dicționarul academic (DLR, Litera Z, volum apărut în 2000) îl înregistrează, alături de derivatele sale. Termenul apare în primul rând în expresia a da cu zula - "a fura" - "Părinte, omu a dat cu zula
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
25 noiembrie 2007. Este vorba, aflăm dintr-un preambul aparținând redacției (Alex Ștefănescu) - intitulat O formă de cenzură salutară - de o inițiativă a Consiliului Național al Audiovizualului (prin scriitorul Răsvan Popescu), care a solicitat Institutului de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" un raport privind greșelile de exprimare care se fac la radio și televiziune. Nu vom comenta aici nocivitatea rezultatelor monitorizării. Face acest lucru d-l Alex Ștefănescu în preambul, precis și esențial: "Cu imensa lor audiență, posturile de
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
în Două loturi citim: "- N-ai fost tu /.../ la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă naltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga...?" în Raportul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" citim, de asemenea: "...producerea de anacoluturi ("Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mă pune să vă întreb dacă aveți probe." - B 1 TV, 3.X" (s.aut.). în Scrisoarea pierdută, citim: "Farfuridi - ...Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
război (...). în paginile ei colaborau poeți de toate culorile, de la Mihai Beniuc la Radu Gyr, dar nu era și nu putea fi Ťlegionarăť atunci cînd legionarii erau persecutați de regimul antonescian. Un refuz categoric i se opune Memoriilor lui Iorgu Iordan, "anoste", trădînd "o mentalitate de învățător de gradul II și defecte încă mai impardonabile, "înflorituri de rigoare, Ťretușuriť la persoana proprie, trecerea sub tăcere a faptelor care nu îi convin, îngroșarea celor care sună bine azi, evitarea de a da
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
1992-1998, după Dumitru Micu) conducea în anii '80 redacția de istorie literară, cu colecții serioase, ca "Universitas", "Confluențe", "Momente și sinteze", "Introducere în opera lui...", "Documente literare", "Memorialistică", iar din acest sector făceau parte redactori specializați: Tiberiu Avramescu, Gabriela Omăt, Iordan Datcu, Rodica Rotaru, Maria Simionescu. Din tot acest colectiv, mai activează la Editura FNSA doar Tiberiu Avramescu și Daciana Vlădoiu, iar Gabriela Omăt este implicată în munca de coordonare științifică a Dicționarului General al Literaturii Române, ajuns la volumul V
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
pe vremea lui Boris Cazacu, iar în anul III de facultate am primit o bursă de studii la București pentru a pregăti lucrarea de diplomă ("Ideologie și lingvistică în Școala Ardeleană"). Am avut o legătură mai strânsă cu academicianul Iorgu Iordan, un savant cu o ținută de domn din secolul al XIX-lea. L-am cunoscut bine și pe acad. Al. Rosetti, o cu totul altă fire. După cum știți, cei doi nu se înțelegeau deloc. Au fost împăcați, paradoxal, post-mortem în numele
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
o fasciculă din Dicționarul Academiei, condus de S. Pușcariu și la cartea lui N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV (...); ultimele două recenzii sînt semnate de Al. Graur. În primul număr din Revue de linguistique romane, 1925, publicau articole ample Iorgu Iordan (Un catéchisme étymologique) și A. Rosetti (Chronque roumaine). Cea mai bogată recoltă de documente în română e, totuși, cea de acasă. Site-ul Universității din București conține, în afara unor cărți publicate la editura universitară, colecția Classica. Gîndită, se pare, pentru
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
fost cândva/ O mână doar de oase/ Și anonimă, tigva." (Victor Petru Vulcan); "A fost pe-un post de mare mahăr./ S-a luat cu lumea în răspăr.../ Din viață pleacă pe un dric/ Din care n-a luat nimic..." (Iordan Aioanei); " Să ne imaginăm că iadul este în centrul pământului și, de asemenea, că tu crezi în existența iadului. Apoi să ne imaginăm că pământul este un cub, ba nu, că universul este un cub și că universul infinit este
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
îi sporise neliniștea. Sfârșitul lui decembrie - Din august, regele tot încearcă să-l determine pe Groza să-și dea demisia. A intrat în grevă și refuză să semneze decretele. Vrea un guvern cu o bază mai largă. în septembrie, Iorgu Iordan - care ne-a primit de multe ori la Universitatea din Iași - a fost numit ministru al României la Moscova. A fost ocrotit de noi la Institut, în 1941, în timpul rebeliunii legionare și ne-a fost mereu recunoscător. La 8 noiembrie
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Iordan Datcu Interzise și etichetate, sistematic, până în decembrie 1989, ca mistice, colindele au apărut parcă mai pline de vitalitate, de prospețime, cu mesajul lor creștin nediminuat, fiindcă ele, spunea C. Brăiloiu, "reprezintă, în ansamblu, o adevărată Biblie a imaginației populare, o
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală, formula la etaj, bine reprezentată în anii '30-40 și pe care Iorgu Iordan o prelua din studiile colaboratorilor săi și o descria în Stilistica limbii române (1944), mai ales în anumite expresii: a atinge la etaj (pe cineva) "a lovi la cap"; a fi slab la etajul de sus (sau superior) "a fi
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
Teodor Vârgolici Prin monografia lui Iordan Datcu despre Ioan Șerb, poet, folclorist, editor, însoțită de prefața lui Eugen Simion, apărută la Editura Universal Dalsi, cei doi foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb, trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-a consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
care amintim Flori alese din poezia populară, Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, Basmele românilor, Toma Alimoș ș.a. Concomitent, Ioan Șerb a colaborat la alcătuirea celor șase volume din ediția critică a Operelor lui Ovid Densusianu. Din păcate, Iordan Datcu se rezumă la o înșiruire seacă de titluri, fără a analiza contribuția personală a lui Ioan Șerb la edițiile îngrijite de el însuși. La pag. 12, Iordan Datcu afirmă în mod eronat că G. Călinescu și-a ținut ultimul
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
șase volume din ediția critică a Operelor lui Ovid Densusianu. Din păcate, Iordan Datcu se rezumă la o înșiruire seacă de titluri, fără a analiza contribuția personală a lui Ioan Șerb la edițiile îngrijite de el însuși. La pag. 12, Iordan Datcu afirmă în mod eronat că G. Călinescu și-a ținut ultimul curs "la 31 ianuarie 1949". Eu am devenit student al Facultății de Filologie în toamna anului 1949 și l-am avut profesor pe G. Călinescu până la începutul anului
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
mod eronat că G. Călinescu și-a ținut ultimul curs "la 31 ianuarie 1949". Eu am devenit student al Facultății de Filologie în toamna anului 1949 și l-am avut profesor pe G. Călinescu până la începutul anului 1950. De asemenea, Iordan Datcu nu argumentează, documentat, de ce Tudor Vianu a fost "determinat de coerciții ideologice să se recicleze în profesor de literatură universală".
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
rară plasarea secvenței în contexte tehnice, în asociere intenționată cu limbajul specializat: "câmpurile de resurse sunt nașpa rău" (forum.travian.ro). Utilizarea lui rău (în concurență cu foarte și tare) cu valoare de intensificator nu este o tendință recentă. Iorgu Iordan o descria deja, în Stilistica limbii române (1944): "se aud mereu construcții ca acestea: cutare bărbat e deștept rău; cutare femeie e frumoasă rău etc."; extinderea sa mi se pare însă o caracteristică a limbajului colocvial-argotic actual.
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
exemplul colecției "Clasicii români", colecție publicată, după 1952, de Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ale cărei ediții, apărute, multe din ele, sub supravegherea unor intelectuali de prestigiu și a unor eminenți profesioniști (Tudor Vianu, P. P. Panaitescu, Iorgu Iordan ș.a.), deși au o structură diferită, mai elastică decât aceea propusă de Nicolae Cartojan, urmăreau același scop: instruirea riguroasă a elevilor și a studenților. Dar să nu-l uit și eu pe Nicolae Cartojan editorul și să nu-mi uit
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
mai apară doar ultima parte a literei D, literele E, K, Q (însumând, mai ales ultimele două, puține pagini) și L (întreruptă, cum se știe, la lojniță, în 1948). Coordonatorii volumelor din litera D (redactate la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București) - Marius Sala, Gheorghe Mihăilă și Monica Busuioc - insistă, în prefață, asupra continuității dintre vechiul dicționar, coordonat de Sextil Pușcariu în prima jumătate a secolului XX - identificat de obicei prin sigla DA - și noul dicționar, publicat începând
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
Iordan Datcu Ceea ce se poate spune, cu mult temei, acum când se împlinește un secol de la trecerea în eternitate a lui S. Fl. Marian (1.IX.1847-11.IV. 1907) este că opera sa esențială, alcătuită din lucrările Ornitologie poporană română (I-
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
din 1901, sub conducerea lui Ovid Densusianu, iar primele cursuri de limbă spaniolă s-au ținut - se pare, din surse neatestate - în 1927, anul 1957 marchează începutul existenței neîntrerupte a catedrei de limbă și literatura spaniolă, tutelata de academicianul Iorgu Iordan, al cărui merit științific și organizatoric nu lasă loc de îndoială. (Că amănunt esențial : dispariția temporară a acestei secții s-a datorat instaurării regimului comunist, care, în 1948, a interzis - cu formidabilă obtuzitate - predarea în facultăți a limbii statului fascist
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]