1,406 matches
-
față de memoria lui Eminescu, trebuie să recunoască datele pe care însuși Eminescu le știa și le-a scris propriu, în Albumul Societății Junimea: S-a născut în anul 1849, în luna decembrie, ziua 20 (de Sf. Ignat), la Botoșani. LA IPOTEȘTI A RĂSĂRIT LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI Mai întîi s-a spus, pe drept cuvînt, că băiatul a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în Albumul Societății Junimea: S-a născut în anul 1849, în luna decembrie, ziua 20 (de Sf. Ignat), la Botoșani. LA IPOTEȘTI A RĂSĂRIT LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI Mai întîi s-a spus, pe drept cuvînt, că băiatul a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai important: pe meleagurile ipoteștene s-a născut Poetul, Luceafărul poeziei românești. De la Ipotești Eminescu a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai important: pe meleagurile ipoteștene s-a născut Poetul, Luceafărul poeziei românești. De la Ipotești Eminescu a făcut, ca poet, primii pași spre nemurire. Despre măsura în care orizontul ipoteștean l-a inspira pe poet, nu s-a scris. S-au găsit, în schimb, motive peiorative, ca să justifice trecerea pe ocolite, pe lîngă această lacuna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și istoricii literari, pe deoparte copilăria poetului nu prevestea nimic extraordinar, pe de altă parte, poeziile începătoare n-au fost decît "niște exerciții de școlar"32, iar Luceafărul poeziei românești a răsărit mai tîrziu, cînd poetul nu mai trăia la Ipotești. Iată motivele pentru care acest sat, cu împrejurimile sale, n-a fost vizitat nici de G. Călinescu, înainte de a scrie Viața lui Mihai Eminescu. Or, vizita trebuia făcută la Ipotești, nu pentru a găsi capodopere, ci pentru a vedea legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a răsărit mai tîrziu, cînd poetul nu mai trăia la Ipotești. Iată motivele pentru care acest sat, cu împrejurimile sale, n-a fost vizitat nici de G. Călinescu, înainte de a scrie Viața lui Mihai Eminescu. Or, vizita trebuia făcută la Ipotești, nu pentru a găsi capodopere, ci pentru a vedea legătura indisolubila dintre poeziile începătoare și altele de mai tîrziu cu viața poetului, în cadrul ipoteștean, mai ales că tot G. Călinescu făcuse o observație foarte justă: "Viața lui se confundă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai tîrziu cu viața poetului, în cadrul ipoteștean, mai ales că tot G. Călinescu făcuse o observație foarte justă: "Viața lui se confundă cu opera". "Eminescu n-are altă biografie"33. Și apoi, viața sa de copil și de adolescent, la Ipotești, nu trebuie apreciată numai după cele paisprezece poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viața sa de copil și de adolescent, la Ipotești, nu trebuie apreciată numai după cele paisprezece poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu codrul, lacul, lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă un motiv, ca să rîmînem în același cadru ipoteștean: pentru a dezlega problema pusă de Iubita de la Ipotești, pe care Perpessicius o considera "marea și pînă în clipa de față insolubila taină biografică din viața lui Eminescu", trebuiau cercetate toate antumele și toate postumele sale, cu toate versiunile lor și cu tot aparatul critic, așa cum ni le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se întîlnească cu iubita moartă (în Ondina, de exemplu, apare chiar Casandra). În sfîrșit, și zece capodopere, inspirate tot în cadrul ipoteștean și în plină maturitate eminesciană, pe nedrept atribuite ciclului "veronian", pentru că nu Veronica Micle le inspirase, ci Casandra de la Ipotești, cu mulți ani mai înainte. Veronica Micle n-a avut nici un fel de legătură cu Ipoteștiul. VECHIMEA PRIMELOR MANUSCRISE EMINESCIENE Este de la sine înțeles că selectarea acestor poezii și punerea lor pe etape au ridicat niște probleme care foarte greu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Ipoteștiul. VECHIMEA PRIMELOR MANUSCRISE EMINESCIENE Este de la sine înțeles că selectarea acestor poezii și punerea lor pe etape au ridicat niște probleme care foarte greu s-au lăsat rezolvate. Eminescu, în toată opera sa, n-a scris numele satului Ipotești, iar numele Casandrei ori nu l-a pomenit deși a scris despre ea -, ori l-a înlocuit cu nume mitologice ori cu alte nume. Astfel, iubita de la Ipotești a constituit cel mai mare secret din viața poetului. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lăsat rezolvate. Eminescu, în toată opera sa, n-a scris numele satului Ipotești, iar numele Casandrei ori nu l-a pomenit deși a scris despre ea -, ori l-a înlocuit cu nume mitologice ori cu alte nume. Astfel, iubita de la Ipotești a constituit cel mai mare secret din viața poetului. În același timp, a stăruit cu încăpățînare problema vechimii acestor poezii. Din cele mai vechi manuscrise, Perpessicius a găsit două caiete, intitulate Elena (1866-1867) și Marta (1869). Dar datele de pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
început: "Căci nu m-ating cum mă mișcară/ Ale poveștilor duioase eresuri/ Cînd răsăritul meu l-înseninară/ Cu abia-nțelese, pline de-nțelesuri38. Desigur că și aici s-a referit la răsăritul său, tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI EMINESCU În volumul festiv, cu titlul Omagiu lui Mihail Eminescu, pregătit la Galați, în 1909, datorită investigațiilor făcute de Corneliu Botez, au fost adunate, pentru prima dată, cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cele patru fotografii ale poetului, alături de portretele părinților, ale fraților și surorilor sale. În ceea ce privește Ipoteștiul, în afară de paginile despre familia Eminovici, scrise pe baza informațiilor nu totdeauna sigure trimise de căpitanul Matei Eminescu, găsim cîteva amintiri ale lui Costachi Crețu, din Ipotești, despre copilăria poetului, apoi articolul de două pagini, cu titlul Ipotești (satul unde a copilărit poetul Eminescu), scris de Grigore Goilav din Botoșani și cele trei fotografii de la paginile 56, 90 și 92, făcute, pentru prima dată, în aprilie 1909
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
surorilor sale. În ceea ce privește Ipoteștiul, în afară de paginile despre familia Eminovici, scrise pe baza informațiilor nu totdeauna sigure trimise de căpitanul Matei Eminescu, găsim cîteva amintiri ale lui Costachi Crețu, din Ipotești, despre copilăria poetului, apoi articolul de două pagini, cu titlul Ipotești (satul unde a copilărit poetul Eminescu), scris de Grigore Goilav din Botoșani și cele trei fotografii de la paginile 56, 90 și 92, făcute, pentru prima dată, în aprilie 1909, prin grija lui Teodor Goilav, fiul lui Grigore Goilav. Acesta l-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trei fotografii de la paginile 56, 90 și 92, făcute, pentru prima dată, în aprilie 1909, prin grija lui Teodor Goilav, fiul lui Grigore Goilav. Acesta l-a luat, cu trăsura, pe fotograful Jean Bielig din Botoșani, l-a dus la Ipotești și a fotografiat casa părintească, apoi biserica cea veche, cu mormintele Eminovicilor și, în sfîrșit, clopotnița, cu doi tei de lîngă gard prea tineri teii, ca să-i putem admite din vremea copilăriei lui Eminescu. În fiecare din aceste fotografii, Teodor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani, încă se bucură de o memorie credincioasă. INTELECTUALII DIN CUCORĂNI ÎL VĂD PE EMINESCU LA EI ACASĂ Mult mai tîrziu, cercetătorii eminescologi, dornici de informații inedite și senzaționale, s-au dus la sediul comunei Cucorăni, de care depindea satul Ipotești, încă de la 1864. Dar pentru că drumul dintre Cucorăni și Ipotești pe toată lungimea sa de 5 km a fost totdeauna foarte anevoios, prin locuri împădurite și rîpoase, informațiile despre Ipotești, căutate la sediul comunei, n-au putut fi nici bogate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
CUCORĂNI ÎL VĂD PE EMINESCU LA EI ACASĂ Mult mai tîrziu, cercetătorii eminescologi, dornici de informații inedite și senzaționale, s-au dus la sediul comunei Cucorăni, de care depindea satul Ipotești, încă de la 1864. Dar pentru că drumul dintre Cucorăni și Ipotești pe toată lungimea sa de 5 km a fost totdeauna foarte anevoios, prin locuri împădurite și rîpoase, informațiile despre Ipotești, căutate la sediul comunei, n-au putut fi nici bogate și nici mai ales exacte, în afară de datele stării civile. În
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au dus la sediul comunei Cucorăni, de care depindea satul Ipotești, încă de la 1864. Dar pentru că drumul dintre Cucorăni și Ipotești pe toată lungimea sa de 5 km a fost totdeauna foarte anevoios, prin locuri împădurite și rîpoase, informațiile despre Ipotești, căutate la sediul comunei, n-au putut fi nici bogate și nici mai ales exacte, în afară de datele stării civile. În schimb, străinii au înregistrat acolo alte informații, care i-au pus pe drumuri greșite. Intelectualii din Cucorăni citiseră poeziile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar fi avut și un copil, botezat tot Mihai. Meșteșugită poveste cu fata asta de la Cucorăni, dar mare minciună, scornită numai din gelozie, de gloria Ipoteștiului! Scriitorul Al. Arbore a putut constata la fața locului că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru, izvor, tei, lac și luncă, măcar că la Cucorăni nu exista lac și nici luncă. Cei care au dirijat aceste zvonuri fanteziste au susținut, fără excepție, că Eminescu s-a născut la Ipotești, dar, după părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru, izvor, tei, lac și luncă, măcar că la Cucorăni nu exista lac și nici luncă. Cei care au dirijat aceste zvonuri fanteziste au susținut, fără excepție, că Eminescu s-a născut la Ipotești, dar, după părerea lor, poetul Eminescu ar trebui căutat numai la Cucorăni! Cînd diferiți vizitatori au cerut, la Cucorăni, unele informații privind trecutul Ipoteștiului, li s-au dat, la repezeală, niște explicații cu totul fanteziste, referitoare la numele satului și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cucorăni! Cînd diferiți vizitatori au cerut, la Cucorăni, unele informații privind trecutul Ipoteștiului, li s-au dat, la repezeală, niște explicații cu totul fanteziste, referitoare la numele satului și vechimea lui, la împărțirea moșiei pe răzeși, la vechimea bisericii din Ipotești, etc., etc., care explicații, fiind greșite, pînă azi n-au fost corectate. EMINESCOLOGI PE MELEAGURI IPOTEȘTENE Cu toate că propaganda intelectualilor din Cucorăni a diminuat mult importanța pe care a avut-o Ipoteștiul, în viața și opera lui Eminescu, s-au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
azi n-au fost corectate. EMINESCOLOGI PE MELEAGURI IPOTEȘTENE Cu toate că propaganda intelectualilor din Cucorăni a diminuat mult importanța pe care a avut-o Ipoteștiul, în viața și opera lui Eminescu, s-au găsit cercetători care s-au abătut și pe la Ipotești unii, după ce s-au "documentat" la Cucorăni, alții venind direct. Pînă una-alta, în anii 1935 și 1936 Cezar Petrescu și-a publicat cele trei volume din Romanul lui Eminescu. Fiind operă de fabulație literară, aflăm din acest roman că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Toader Gînj, iar alt personaj plăsmuit de autor, moș Miron Prisacariu, îl găsim în rolul de povestitor popular. Va mai fi vorba despre acest Miron Prisacariu. În anul 1939 a apărut la editura "Nord" din Cernăuți un volumaș cu titlul Ipotești Monografie, opera tînărului medic, Dr. Valeriu Tîrziu. Orientîndu-se după indicațiile metodice și tehnice, date de prof. H. H. Stahl 42, Dr. Valeriu Tîrziu s-a dovedit ambițios, cînd a încercat să dea de unul singur și numai pe o sută
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dr. Valeriu Tîrziu. Orientîndu-se după indicațiile metodice și tehnice, date de prof. H. H. Stahl 42, Dr. Valeriu Tîrziu s-a dovedit ambițios, cînd a încercat să dea de unul singur și numai pe o sută de pagini monografia satului Ipotești, într-un timp foarte scurt. De fapt, din cele 10 mari capitole, indicate de Monografia unui sat, autorul a ales numai patru. Cadrul istoric l-a scris fără să cunoască documentele răzeșilor de la Ipotești. S-a mulțumit cu informațiile fanteziste
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]