765 matches
-
unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni, D'Imperio, Passerini, Renzi și Travaglia, 1985 citat de Caprara et al., 1994; Pahlavan, 1987). Cercetările efectuate de Caprara și colegii săi arată că variabila iritabilitate atenuează adesea efectele provocării asupra probabilității de manifestare a agresivității în cazul în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra probabilității de manifestare a agresivității în cazul în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citați de Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului agresiv și a proceselor cognitive (procese mentale având funcții particulare în prelucrarea informațiilor) implicate. Bushman și Geen (1990) observă că subiecții de sex masculin ai căror iritabilitate pe scala BDHI este mult mai mare prezintă un număr crescut de gânduri ostile și agresive după ce au vizionat un material video de o violență moderată. Autorii conchid că nivelul ridicat de iritabilitate personală reflectă o eventuală existență a unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că subiecții de sex masculin ai căror iritabilitate pe scala BDHI este mult mai mare prezintă un număr crescut de gânduri ostile și agresive după ce au vizionat un material video de o violență moderată. Autorii conchid că nivelul ridicat de iritabilitate personală reflectă o eventuală existență a unei rețele întinse și bine articulate de asociații agresive amorsate (fenomen cognitiv în care stimulul denumit amorsă, investit cu o anumită semnificație, pune în mișcare activități ce se produc în mod normal la intervenția
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vizualizării unor scene de violența a fost de asemenea demonstrată (Bushman, 1996). Subiecții provocați în urma vizualizării unui material video violent erau mai agresivi decât cei care au privit un video mai puțin violent, în afara situației în care gradul lor de iritabilitate era destul de ridicat. Aceste rezultate sunt importante pentru că demonstrează corelația clară între personalitate și situație. Cercetările descrise arată că variabila personalitate produce anumite efecte asupra agresivității. Personalitatea poate fi astfel luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
factorilor genetici, dacă există, nu transformă totuși agresivitatea masculină într-o fatalitate. Doar că în organizarea programelor de intervenție și de prevenire eficientă diferențele individuale de manifestare a agresivității trebuie luate în calcul. Anumite trăsături de personalitate precum anxietatea sau iritabilitatea par să determine probabilitatea angajării unei persoane într-un act de agresiune în cazul în care nici o explicație în termeni de factori sociali nu poate fi avansată. Este adevărat că personalitatea influențează comportamentul, iar preferințele determină alegerea situațiilor în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cereau subiecților să aprecieze o persoană absentă și necunoscută. Aceleași rezultate au fost obținute și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și Baron, 1976 citați de Baron et al., 1994): creșterea temperaturii provoacă o stare de iritabilitate la indivizi, favorizând apariția comportamentului agresiv. Analizând efectele temperaturii "ostile" într-un cadru interpersonal pentru a studia comportamentul agresiv față de alți indivizi, Baron (1972) constată o diminuare în intensitate a reacțiilor agresive (șocuri electrice administrate unor indivizi în timpul îndeplinirii unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost precedate de un lung proces de reflecție și gândire (Weiger et al., 1988). Indivizii cu leziuni la nivelul neocortexului frontal își pierd capacitățile decizionale (în termeni de timp, spațiu și strategie), reacționând la provocări prin agresiuni impulsive și manifestând iritabilitate și brutalitate. În absența controlului cortical, indivizii cu leziuni prefrontale nu pot apela decât la soluții obișnuite și stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva exemple de itemi folosiți de scala de manifestare a furiei (Spielberger, Johnson, Russell și Crane, 1983) și de scala iritabilității și susceptibilității emoționale (Caprara, renzi, Alcini, D'Imperio și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios(oasă). Eu sunt contrariat(ă). Resimt nevoia de a bate cu pumnul în masă. Trăsătura de furie Îmi fierbe sângele în vine. Nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios(oasă). Eu sunt contrariat(ă). Resimt nevoia de a bate cu pumnul în masă. Trăsătura de furie Îmi fierbe sângele în vine. Nu suport să fiu dojenit. Mă înfurii foarte repede. Iritabilitatea Mi se întâmplă foarte des să am o dispoziție proastă. Atunci când sunt obosit(ă), îmi pierd foarte repede autocontrolul. Cred că sunt mai degrabă susceptibil(ă). Susceptibilitatea emoțională Un eșec îmi provoacă mai multe griji decât ar trebui. Mi se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al procedurii constă în faptul că comentariile negative permit doar evaluarea sentimentelor negative pe care subiecții le încearcă în urma unei provocări. Mai mult decât o simplă măsurare a comportamentului agresiv, aceste evaluări reflectă mai degrabă starea de ostilitate sau de iritabilitate a subiecților. Este greu de spus în ce măsură participanții cred că evaluările lor negative vor face rău unei alte persoane. Și numai dacă sunt pe deplin convinși de acest lucru, evaluarea lor poate fi considerată o agresiune verbală. Măsurarea agresivității fizice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în laborator 163 naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sînt: utilizare cotidiană de nicotină pe durata a mai multe săptămîni sau luni. oprire brutală a consumului de nicotină sau reducerea cantității absorbite, urmată la 24 de ore de cel puțin una din următoarele manifestări: * dispoziție disforică sau depresivă * insomnie * iritabilitate * mînie * anxietate * tulburări de concentrare * agitație * reducerea frecvenței cardiace * creșterea apetitului sau a greutății corporale simptomele descrise mai sus provoacă o deteriorare a funcțiilor sociale, profesionale etc., care perturbă viața cotidiană a subiectului. simptomele nu sînt în relație cu o
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
La nivel afectiv-emoțional, atitudinal, procesul schimbării poate fi responsabil, în opinia noastră, de declanșarea unei afectivități pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de frustrare, mânie, agresivitate etc); * lipsă de speranță, ca percepție negativă a viitorului; * anxietate (stare de neliniște ce derivă din anticiparea sau perceperea unor pericole); * sentiment
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
THC decât în urmă cu douăzeci de ani același lucru fiind valabil și pentru marihuana (ElSohly, A. M., ElSohly, H. A., 2007, p. 73). DSM IV nu stabilește criterii specifice ale sevrajului la aceste substanțe dar se pare că acestea ar fi: iritabilitate, tulburări ale somnului, irascibilitate, agresivitate. Budney, A.H., Hughes, J.R., Moore, B.A., și Vandrey, R. (2004, pp. 1967-1977) au propus un model de diagnostic al sevrajului la canabis. Un procent de 10% dintre persoanele care consumă canabis dezvoltă dependență
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
privării de somn sunt: * sunt afectate performanțele psihomotrice și cognitive (memorizarea, codificarea și decodificarea semnalelor logice, etc.). Acestea se degradează rapid, în mod proporțional cu cantitatea de somn lipsă. Privarea de somn implică și importante modificări ale stării de dispoziție: iritabilitate crescută, asociată cu sentimente de persecuție sau, dimpotrivă, de stăpânire deplină. * la nivelul performanțelor fizice, se constată o perturbare a numeroase funcții fiziologice care intervin în momentul în care organismul trebuie să se adapteze la efort. * temperatura corpului sade în timpul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
stereotipe, cât și nivelul agresivității. Și alte medicamente au efecte încurajatoare în diminuarea unor simptome: neurolepticele - în scăderea agresivității, antidepresivele - în schimbările episodice ale stărilor de somn, în diminuarea poftei de mâncare, în reducerea nivelului energetic și a gradului de iritabilitate, despre care se crede că ar fi un simptom al unei boli de natură afectivă. CAPITOLUL 1 FUNCȚIONALITATE, DIZABILITATE ȘI SĂNĂTATE 1.1. Clasificarea internațională a funcționalității, a dizabilității și a sănătății (CIF) - rolul ei în domeniul sănătății Apariția a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
folosesc în mod regulat, dar care nu prezintă un suport concret experimental de aceea se recomandă consultarea medicului. Experimente au fost efectuate asupra clomipraminei (Anafranil), fluvoxaminei (Luvox) și fluoxetinei (Prozac), care au demonstrat reducerea frecvenței și intensității comportamentelor repetitive, diminuarea iritabilității, a agresivității, a acceselor de furie. Unii copii au manifestat reacții de răspuns și contact vizual. Alte medicamente ca Elavil, Wellbutrin, Valium, Ativan and Xanax nu au fost foarte studiate având și ele rol asupra comportamentului îmbunătățindu-l. Cel mai
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
stabili legea naturală este aceea de a observa cu atenție natura omului, condițiile sale de existență, înclinațiile și dorințele sale. Caracteristicile esențiale ale omului sunt instinctul de autoconservare, incapacitatea de realizare a scopurilor fără cooperare cu semenii, dar și aroganța, iritabilitatea sau tendința spre distrugere. După Pufendorf, principiul fundamental al legii naturale este următorul: tot ceea ce este necesar pentru scopurile societății trebuie considerat ca fiind cerut de lege. Cum toate propozițiile legii naturale se ridică la considerarea utilității, obligațiile impuse de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
statusul cognitiv este afectat cu dezorientare, confuzie, pierderea memoriei, neînțelegerea comenzilor simple; b. alteori pot mima o adevărată psihoză (exemplu, paranoia cu halucunații, incoerență verbală sau tulburări de tip schizofrenic, sau c. simptomele pot fi mai simple cu insomnie, anxietate, iritabilitate, comportament ciudat etc. Înainte de a pune diagnosticul de „sindrom cognitiv postoperator” sau de delir trebuie să excludem alte cauze care pot modifica comportamentul pacientului, cauze organice care trebuie tratate și care, nerecunoscute, pot compromite operația și înrăutăți prognosticul. Astfel, orice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
clorpropramid, glibenclamid). Aceste hipoglicemii sunt caracterizate printr-o durată mai lungă și severitate crescută. 7. Diagnosticul comei hipoglicemice Instalarea unei come hipoglicemice poate avea loc brusc, în plină activitate, sau poate fi precedată de o serie de semne premonitorii: anxietate, iritabilitate, transpirații, foame, cefalee, ochi „strălucitori”, perioade de absență sau accese nejustificate de veselie sau plâns. Multe come hipoglicemice apar în somn, membrii familiei fiind alertați de respirația zgomotoasă, de convulsiile pacientului și de transpirațiile profunze. Criza hipoglicemică nocturnă se poate
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]