630 matches
-
un hohot de plâns. Începea durerea: o simțea răspândindu-se în el, durerea mutilantă, sfredelitoare, a remușcării. Și începu să se roage: „Fie ca să mor acum, fie să mor, fie să mor!“ Când ajunse pe partea cea mai ridicată a islazului, văzu câțiva oameni, care nu se apropiară însă de el. Porni prin iarba înaltă, drept spre Inel. Vibrația electrică a albastrului de la zenit, de dincolo de pietre, îi rănea ochii; își întoarse capul spre soarele care cobora încet, vag estompat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dădu seama pe dată că se întâmplase ceva, dar protul o asigură că totul era în deplină ordine, doar că dorea să-l vadă urgent pe George. Părintelul Bernard îi veni ideea că poate George o fi căutat refugiu pe islaz și, dacă era așa, avea să-l găsească în preajma Inelului. Ajuns acolo, preotul se împletici prin ierburile înalte, gata să plângă de oboseală și deznădejde, poticnindu-se de perechile de îndrăgostiți ascunși prin iarba netăiată. Începu să se îndoiască de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aș fi putut prevedea și nu m-aș fi putut aștepta la cele întâmplate. Firește că Stella acordă o covârșitoare importanță faptului că George i-a cerut părintelui Bernard să-l conducă la ea, după ce fusese trăsnit de orbire pe islaz. Din acea clipă, George nu a mai pomenit niciodată numele Dianei. Ce s-a întâmplat cu celulele cerebrale ale lui George în timpul acelui curios episod cu floarea soarelui sau cu farfuria zburătoare rămâne de văzut. Creierul este un organ versatil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
stropea cu aiasmă păstrată În altar de la Bobotează. Diavolul se ținea tare, nu voia cu nici un chip să plece. Îl goniră pe țârcovnic din sat, cu Necuratul lui cu tot. Dar neobrăzatul nu se depărtă prea tare. Se opri În preajma islazului și, pe furiș, se apucă să rușineze vitele sătenilor. Și prin ele Îl lovi și mânia Celui de Sus. Nemernicul și scârba pământului Își făcuse mendrele numai cu vaci. Într-o zi i-a ieșit În cale o iapă neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Din punct de vedere social și politic, se observă o mai deplină sistematizare evidențiată prin elaborarea unor manifeste oficiale cu un caracter colectiv, care tranșează, în mod obiectiv, câteva din principiile directoare ale generației. Cele mai importante sunt: Proclamația de la Islaz a revoluționarilor munteni sau Dorințele Partidei Naționale, aparținând revoluționarilor moldoveni. Cele două manifeste împreună cu programul românilor ardeleni sunt rodul tulburărilor cunoscute drept Revoluția de la 1848 punct central al perioadei, dând de altfel și numele acesteia. Luând drept criteriu idealurile politice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
capitolul Romanticii al Istoriei... din 1941. La rândul ei, revoluția de la 1848 a fost privită de foarte mulți comentatori ca un eveniment care legitima elanurile romantice: imaginea lui Ion Heliade-Rădulescu înfășurat în celebra-i mantie, tonul grandilocvent al Proclamației de la Islaz au, fără îndoială, același „aer romantic” despre care vorbea Lamartine când, în Istoria Girondinilor, evoca zilele revoluției de la 1789. În monografia Romantismul românesc, D. Popovici distingea trei perioade ale evoluției curentului în cultura noastră: cea dintâi, între 1829 și 1840
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui Popică), Crasna-Albești (punctele Crăciunești și Podul de șosea), Gura Idrici-Roșiești (punctele La Coșare și Islaz), Halta C.F.R. Dodești-Viișoara (punctele Halta C.F.R., Nordul Haltei și Calea ferată), Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman în 1976. De asemenea, îi mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot) și pe M. Petrescu-Dîmbovița, Em. Zaharia, N. Zaharia (1956-1958) pentru cercetările de la Dănești (punctele La Islaz, Iazul Buragăi, La Meri, La Tufari și Zlătărești I), unele dintre ele semnalate inițial de C. Buraga. Cercetările lui N. Zaharia, din 1958, de la Bârlad (punctul Parcul de odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar acest eșantion
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau sondaje): două în județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezări, identificate prin periegheze, în 12 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și X-XI. Cercetare V. Chirica, 1983. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1984, p. 118, 286 (fig. 25/9), 288 (fig. 27/14); Teodor 1997c, p. 77. 45. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) La Islaz: la aproximativ 500m sud de sat, pe o suprafață deranjată de alunecările de teren, din vatra unui fost iaz, s-au găsit mai multe fragmente ceramice din secolele IX-X. Ulterior, în 1958, s-a întreprins un sondaj care a dezvăluit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au găsit fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1957. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 151, nota 1; Teodor 1997c, p. 95. 67. Gura Idrici (comuna Roșiești), județul Vaslui a) La Coșare (Islaz): descoperirea unor fragmente ceramice în marginea nord-estică a satului, de o parte și de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
FILIP, Stelian (18.IX.1924, Islaz, j. Teleorman), poet și prozator. Este fiul Floarei (n. Mihăilă) și al lui Pandele Filip, țărani, apoi subofițer de jandarmi. În 1926 părinții săi sunt colonizați în comuna Tuzla, județul Constanța, unde F. face școala între 1932 și 1938. Își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea animalelor. Se mai exploatează stuf pentru celuloză. Pe brațele Dunării se face navigație, cele mai importante porturi fiind Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Maliuc etc. Activitățile economice reprezentative sunt pescuitul, transportul fluvial, agricultura — îndeosebi creșterea animalelor, dar și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Olt Este numele unuia dintre cele mai importante rîuri de pe teritoriul Romîniei. Izvorăște din Transilvania, de la poalele Mun ților Harghitei, din masivul Hășmașul Mare, de la întretăierea Culmii Cucului cu cea a Laloșului, și se varsă în Dunăre pe teritoriul comunei Islaz din județul Teleorman. Are o lungime de 615 km, iar bazinul său hidrografic se întinde pe 24.050 km. Orașul străbate trei mari provincii romînești (Transilvania, Muntenia și Oltenia, pe ultimele două delimitîndu-le istoric) și șapte județe (Harghita, Covasna, Brașov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
necesitatea abolirii Regulamentului Organic. Unitatea luptei revoluționare a întregului popor român este ilustrată grăitor de faptul că în acest sens în program au fost incluse obiectivele cuprinse în programul adoptat de Adunarea revoluționară de la Blaj, ca și în Proclamația de la Islaz. Cererea de unire a Moldovei cu 11 Țara Românească era caracterizată drept „cheia bolții fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național” În timpul dezbaterilor pentru Adunările Ad-hoc îl găsim prezent pe marele om politic. La 7 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
dețin în comun un teritoriu, inclusiv teren arabil, pe care comunitatea de rude îl exploatează, fără să-l poată apăra. Terenul arabil, obținut în urma defrișărilor sau existent în mod natural, era împărțit în loturi egale și tras la sorți, iar islazurile, fânețele, apele și pădurile erau folosite în devălmășie . La fiecare „gospodărie” exista un număr de animale, oi, vite mari, cai, a căror întreținere nu necesita posesia unei suprafețe de teren pentru pășunat sau pentru recoltatul fânului. Prin „gospodărie” trebuie să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase la sorți, ca fiecare să aibă parte, prin rotație, de toate categoriile de bonitare a solului, nu putea produce, în absența unei organizări statale, prin ea însăși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
adică de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care reprezentau, spre exemplu, a 16 parte dintr-un sfert de moș (întemeietorul satului de la care s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva apropiat, vecin, mai rar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a redactat în luna august „Dorințele partidei naționale în Moldova" care nu era decât „evanghelia politică a tuturor românilor din Moldova" (inclusiv a celor de la Cernăuțin.n.). Unele din punctele acesteia erau o preluare a celor cuprinse în Proclamația de la Islaz din iunie 1948. Fără a ține seama de binefacerile pe care le-a avut în tinerețe de la protectorul său Mihail Sturdza, Kogălniceanu, ca un adevărat patriot, avea să scrie în textul din august: „Astăzi Măria Sa Mihail Sturdza Vv. primește de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni se contopesc cu Schinenii de Jos, realizându-se satul Sărățeni; 50. Burghelești de la Tanacu se contopesc cu Tanacu; 51. Islaz de la Zorleni se contopesc cu Zorleni; La 31 decembrie 2001 suprafața totală a fondului funciar a județului Vaslui se ridica la 531.840 hectare, cu o suprafață agricolă de 400.538 hectare, din care proprietate privată 395.665 hectare. Suprafața
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
agresivitate în liniștea aparentă a locului, prin marca distinctivă a „noului” sat românesc, anume sunetul hodorogit al manelelor prost înregistrate, însă redate la volum maxim. Drumul contrastelor continuă odată cu șoseaua principală ce împarte oarecum satul în două: de o parte, islazul de vaci, ale cărui „chiriașe” tind să se împuțineze și să nu mai reprezinte o marcă a satului, de cealaltă parte, tineri care își construiesc case din BCA, ca la oraș, cu etaj și fără anexe gospodărești, așadar, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Pe acest pod se poate trece cu atelaje (tractor, căruță sau mașină), iar pentru construirea lui s-au folosit traverse de cale ferată și țevi de susținere. Alte inițiative ale primăriei la care sătenii răspund sunt cele care urmăresc curățarea islazului, dar și aici ultima dată „au venit 5 din 140 de proprietari de animale (lucrător în administrația publică locală)”. Motivul acestei „mobilizării foarte greoaie” a sătenilor o reprezintă, în opinia autorităților, atitudinea majorității locuitorilor comunei față de beneficiarii legii venitului minim
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]