1,394 matches
-
Începe stimulator, dar premonitoriu incomplet În respectul pentru erudiția temeinică, pentru structura dosarelor științifice, pentru semnificația respectului major și pedagogic pentru trecut, pentru formele de trecut cele mai ample și mai coerente. Sfârșește la fel de stimulator În pasiunea pentru transcenderea sufocării istoriografice, a dimensiunilor memoriei istorice globale, și În aderența percutantă la un sens al prezentului, mai degrabă decât al oricăror forme de trecut. Chiar În ultimul citat, incombustibilitatea „verificată” de „știință” e, pentru el, mai prezentă decât momentul istoric, plin de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
semene cu niște rutieri rămași În coada unui pluton ciclist, părând, În tabloul unitar al cursei, doar niște spectatori mai rapizi - atunci când nu se declară Învingătorii celei care, lipsită de miză, urmează. Oricât de dure ar fi consecințele acestei Întârzieri istoriografice, nu trebuie preluată nici terapia culturală a frisonului; de altfel, referința (velodromul eventual) nu este, la noi, exclusiv fixată prin raporturile cu Occidentul. Windisch scria istoria indianisticii germane pe vremea bătrâneții lui Honigberger, Barthold Își Începuse cursurile cu tema legăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rezumat al ei - pentru că sunt Încă rare cazurile În care despre Honigberger s-a scris pornind fie de la lucrările lui, fie de la rolul pe care l-a jucat În Europa și Asia. Aceste imprecizii merg desigur până la tentative de anexare istoriografică. Unii Îl consideră de origine maghiară, din pricină că a sa „native country”, la finele secolului al XVIII-lea, este Transilvania - și Îl numesc Márton János Honigberger 1. Alții (medicii homeopați din India) Îl cred, naivi, un francez (Jean-Martin2) și nu puțini
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înțeleasă ca mod de îmbrățișare pasionată a vieții și a ideilor epocii. Acumularea informațiilor, verificate riguros, nu devine obositoare și pedantă, căci Ș. scrie expresiv și viu, cu o certă vocație portretistică de sorginte călinesciană, știind să coloreze afectiv constatarea istoriografică și trădându-și simpatia, uneori exagerată, pentru autorii în discuție. În 1980 își reunește intervențiile publicistice de aproape două decenii în volumul Ispita istoriei, cuprinzând „investigații, precizări, demersuri metodologice”, în care face utile identificări cu privire la paternitatea sau la izvoarele unor
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
pe care le fac în domeniul istoriei umaniștii români din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și pe care se grăbesc să le treacă semenilor lor și străinilor se află la originea patrimoniului vibrant, tensionat, ce animă operele istoriografice (patetismul fiind altă trăsătură a demersului cărturarilor timpului). Capătă acum un contur bine precizat, având toate caracteristicile unei atitudini (și toate consecințele în planul propulsării valorilor), preocuparea pentru tezaurul propriei culturi, pentru izbânzile culturale ale epocilor trecute. În prelungirea unor
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
strădania de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul - a unui autor pentru această scriere, pe care tradiția o pune fără temei pe seama școlitului fiu al lui Miron Costin. În ultima carte, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, apărută postum, spiritul cel mai însemnat pe care l-a dat românitatea în secolul al XVII-lea se înalță, prin comentariul pertinent și argumentat al lui V., către piedestalul de mentor ascultat în literele românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968; Miron Costin. Interpretări și comentarii, București, 1973; Grigore Ureche, București, 1979; Cronicarul Radu Popescu, București, 1987; Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, București, 1989; Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1995. Repere bibliografice: I.D. Lăudat, „Ion Neculce”, CRC, 1969, 3; Ion Caproșu, „Ion Neculce”, AIX, t. VII, 1970; Piru, Varia, I, 19-21; Șerban Cioculescu, Marginalii despre Grigore Ureche, RL, 1979, 14; Mircea Anghelescu, Din nou
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
și evocări Ion Călugăru (Un Eminescu adevărat, Th. D. Speranția, Modernismul românesc), F. Aderca (Pornografie?, Armata și... literatura, Magistrații și... literatura, Profesorii și... literatura, Procesul lui Flaubert), I. Peltz (amintiri despre Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, C. Dobrogeanu-Gherea), Șerban Cioculescu (Critica istoriografică și T. Arghezi, Noul index), Tudor Vianu (Mizeriile literaturii, Critica literară și răspunderea morală, Două tipuri filosofice), George I. Duca (Petre Neagoe), Mihai Moșandrei (Sensul naturii în artă, Poezie și critică, Poezia și dl Călinescu, Câteva idei limpezi despre poezia
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
între 1796 și 1820, cu incursiuni în trecut, până la daci și romani, și reveniri în actualitate, până la 1848. Sursele, vag amintite, „istorii vechi și nouă”, includ cronografe, istorii universale (și scrieri despre Napoleon), cărți religioase și populare, dar și lucrarea istoriografică a lui Mihail Cantacuzino, clar menționată: Istoria Țării Românești, Viena, 1806. Se adaugă informațiile contemporanilor și propria mărturie, consemnată în paralel cu succesiunea evenimentelor. Amestecă, mai peste tot, proza și versurile, intuind deosebirea retorică între „proasta scrisoare” și „poeticul” - canon
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Dacia Traiană. De altminteri, și alte lucrări se continuă, într-un fel, una pe alta. De la investigarea activității lui A.D. Xenopol ca membru al Junimii și colaborator la „Convorbiri literare” se trece, în 1976, la o carte consistentă despre „implicațiile” istoriografice ale Junimii - spiritul istoric al societății, istoria în „Convorbiri literare”, în „prelecțiuni” și la Academia Română, literatura de inspirație istorică etc. - și, în 1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
aristocrație românească. EUGEN SIMION SCRIERI: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, București, 1971; A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; ed. 2, Iași, 2001; Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Vasile Pârvan. 1882-1927. Biobibliografie, București, 1975; Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, București, 1978; Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (în colaborare cu Gerhard Ernst), Regensburg, 1978; A scrie și a face istorie (Istoriografia română postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit-au gândul (Note despre istorismul
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
introd. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Leonid Boicu, O biobibliografie, CRC, 1971, 50; Mircea Anghelescu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, RL, 1972, 14; Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Biobibliografie”, RL, 1972, 14; Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
lui Carol, ale familiei regale și ale monarhiei În general. Deși inițiat cu prilejul unui moment aniversar, volumul nu este o sumă de intervenții omagiale, ci mai curând un mijloc de reflecție și de analiză documentată, atât de necesar spațiului istoriografic românesc. Simpozionul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I, căruia i se cuvine Întreaga noastră gratitudine, a reunit istorici de seamă din România și Republica Moldova, recunoscuți pentru preocupările lor sistematice În direcția evaluării și reevaluării instituției monarhice
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
Un experiment În relațiile internaționale din secolul al XIX-lea, Editura Enciclopedică, 2006; Prolegomene la studiul relațiilor internaționale: epoca modernă, București, Editura Academiei Române, 2009; domenii de interes: istoria modernă - teme magistrale (Istoria românilor și Istoria Europei), istoria relațiilor internaționale - concepții istoriografice, surse documentare, teme -, istorie politică și instituții, idei și curente politice. Sorin Cristescu: conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Internaționale, Istorie și Filosofie a Universității „Spiru Haret”, București; doctor În istorie cu teza Politica externă și internă a României
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
la Tron și constituirea Regatului s-au Înscris Între momentele de semnificații Înalte. Din cauza, Însă, deselor și dramaticelor „schimbări de vremuri și de oameni”, mai ales pe timpul secolului XX, Înfăptuirile naționale de la 1866 și 1881 nu au prea Împărtășit „soarta istoriografică de regulă fericită” a altor momente mari, precum 1821, 1848, 1859, 1877 și 1918, „beneficiare”, acestea, care mai de care, și de voluminoase corpusuri documentare speciale. Celor două mari momente de referință, aici, le-a fost dat, În schimb, să
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
le-a fost dat, În schimb, să suscite „aprinse controverse”, sub impulsuri politice, și nu numai, Încât au avut și au Încă „șansa” necesității de „lămuriri”, adică de viu interes din partea istoricilor români sau străini. De ceva mai semnificativ interes istoriografic, e drept, pare să se fi „bucurat” momentul „venirii” lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen la Tronul României. S-a și ajuns deja, pe seama respectivului moment, la o literatură ce lasă tot mai puțin loc „noutăților semnificative, de detalii” <ref id="1
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
de Roumanie. Chronique. Actes. Documents, tom I-II, București, 1899; Idem, Domnia regelui Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, București, 1906; sau a lui Paul Lindenberg, Regele Carol I al României, trad. recentă din germană, de Ion Nastasă, București, 2003. </ref> istoriografice au evoluat spre condiția de referință, atinsă În perioada interbelică, când momentul 1866 a putut fi relevat la adevărata-i semnificație. O semnificație care, În „anii 50”, când istoriografia românească a trebuit să se conformeze excesiv condiției de ancilla politicae
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Vodă. In memoriam, coord. L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-549; Idem, 1866-1876, În vol. România În relațiile internaționale. 1699-1939, coord. L. Boicu, V. Cristian, Gh. Platon, Iași, 1980, p. 185-254; studii ce au impus decisiv reconsiderarea istoriografică a „momentului 1866”; studiile lui Gr. Chiriță, România În 1866. Coordonate ale politicii interne și internaționale, În Revista de Istorie, 31, 1978, 12, p. 2197 2220; Idem, România și Conferința de pace de la Paris, februarie-iunie 1866, În Revista de Istorie
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
vădite de stările de spirit ale publicului românesc, atitudini prorepublicane sau promonarhice. Cu atât mai binevenită poate să apară, de aceea, orice Încercare de aprofundare a diferitelor aspecte ori semnificații ale momentului 1866. Cât despre momentul 1881, subțietatea rezolvărilor lui istoriografice, cel puțin până În prezent, este de-a dreptul frapantă. „Panegriștii” lui Carol I s-au exersat de regulă În a elogia acel moment, fără a-l supune unor abordări sistematice. Poate că implicațiile externe ale constituirii Regatului, În etapa istorică
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
ținea și Iorga, animată de „valori spirituale”, suscitante de „solidaritate nouă a nației”, de un „nou ideal al acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire” ar putea fi văzută ca simptomatică pentru firavul reflex istoriografic „interbelic”, pe tema Regatului, prin comparație cu textul de presă ori cu polemicile politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar enciclopedică, a
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
alt „clișeu ideologic”, anume, primatul „valoric”, de semnificații afine lui, al ideii de republică la români <ref id="14">14 Gândirea social-politică antimonarhică; Republica În România. De la idee la faptă, coord. D. Rusu, Iași, 1988. </ref>, În raport cu ideea monarhică. Reflexele istoriografice, formate sub acel „clișeu”, s-au prelungit, chiar și scăzând din intensitate, și după eradicarea regimului comunist „de la noi”. Ar fi de identificat, În o atare stare „istoriografică”, poate și În tensiunile publice Între adepți, Încă puțini, inhibați sau intimidați
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]