1,082 matches
-
îndată îl va proslăvi"(Ioan XIII, 31-32). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce, la înviere și la înălțare și începe să pregătească pe ucenici pentru momentul despărțirii. Dacă Sfântul Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sfintei Euharistii, de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. Instituirea Sfintei Euharistii este descrisă aproape cu aceleași cuvinte și de către Evangheliștii sinoptici și de către Sfântul Apostol Pavel: Deci mâncand ei, a luat Iisus pâinea și mulțumind
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
Prin harul povestirii, prin intuiția psihologiei oamenilor, scriitorul întemeiază ontologic destine, universuri biografice, care sunt rezultatul relatărilor ample ale „povestitorilor” care, ca și în Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, vin, la „hanul” de suflet al lui Octavian Curpaș, să-și istorisească propriile vieți din existența lor în lumea exilului pe meleagurile exotice ale făgăduinței promise, ale aspirațiilor împlinite, să-și mărturisească dorul de patria-cuib, de țara natală păstrată cu sacralitate în „casa” sufletului. Cartea „Exilul românesc la mijloc de secol XX
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
mașina, plus o serie de alte cheltuieli. Bun, atunci nu mai închid PFA-ul, și-a zis. Dar asta înseamnă că va plăti impozit mult mai mare pe locuință, odată cu aplicarea noului Cod Fiscal. Iată povestea, așa cum ne-a fost istorisită de posesorul de PFA: „Am fost obligat de un fost angajator să îmi fac PFA ca să iau o parte din bani pe PFA. M-a forțat să îmi deschid PFA că eu îl închisesem la un moment dat, pentru că e
Necazurile unui mic întreprinzător cu PFA () [Corola-blog/BlogPost/338567_a_339896]
-
de la zero. Vreau să o fac atât de simplă în dificultatea ei încât și un copil să o poată înțelege”. În același jurnal, realizat în timpul procesului de creație a romanului La răsărit de Eden, autorul își declară intenția de a „istorisi una din cele mai mărețe povestiri, poate cea mai mare dintre toate - o povestire despre bine și rău, despre putere și nevolnicie, despe iubire și ură, despre frumusețe și hidoșenie. (...) îmi vine să cred că poate este singura carte pe
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
prozator, ziarist, traducător; domnul Nicolae Marinescu, absolvent de teologie, ziarist și informatician. În redacție mai sunt pr. Liviu Alexandrescu - consilier, Angela Faina - imaginea artistică a revistei, Victor Roșca - redactor șef și Marius Neaga - redactor tehnic. (Surâde). D.G.: Acum o provocare. Istorisește-ne o întâmplare din viața Candelei de Montréal pe care nu ai menționat-o până acum. V.R.: Îmi amintesc de-o seară frumoasă de toamnă a anului 1989, cam la un an de când mă stabilisem în Montréal, când mergeam la
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
și a supraviețuirii prin iubire străbate cele șapte secole ale întâlnirilor, pierderilor și regasirilor celor doi eroi, începând din anul 1300 (mănăstirea Engelthal) până în prezent și este exemplificata de către Marianne prin poveștile pe care - asemenea unei Sheherezade moderne - i le istorisește eroului pe parcursul românului, drept pilde de sacrificiu și devotament. Sunt povești care ne poartă în Italia Evului Mediu, în Japonia feudala, în Islanda vikingilor, în Anglia epocii victoriene, cu specificitatea istorică și morală a fiecărui moment și care circumscrise revenirii
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
pe zeu, în cele din urmi, să deroge de la apanajul sau de stăpân al sufletelor celor morți, adică să-l redea vieții pe Satyvant. Ultimele două scurte canturi din Savitri descriu finalul fericit: Satyvant și Savitri se întorc acasă, ea istorisește cele întâmplate, dorințele i s-au împlinit deja, sau i se vor împlini curând. Savitri este o piesă literară agreabila, cu o morală și un exemplu de dăruire, sacrificiu și înțelepciune rar întâlnite. Accesibilitatea și caracterul moralizator i-au asigurat
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
poate fi numit istorisitor. Istorisirile lui au fond existențial și, pe alocuri, pot fi aduse în realitatea din care apornit inspirația. Istorisirea este o povestire cu elemente de cronică. Cu sensibilitate, cu echilibru cu o accentuată conștiință existențial-morală, Jean Băileșteanu istorisește întâmplări ce, uneori, se ridică la altitudinea unei mitologii locale, regionale a văii Desnățuiului. II. Această figură de istorisitor o identificăm și în volumul „Ultima înviere” (Iași, Editura Tipo Moldova, 2013) ce antologhează nuvele, schițe și povestiri publicate de-a
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
din care nu poate ieși, nu-i rămân decât curajul și revolta de a se considera fericit (vezi eseul „Mitul lui Sisif”). Tatău este un erou camusian. Interesantă este și nuvela ce dă titlul volumului. În „Ultima înviere” ni se istorisește povestea lui Paul Zărnescu. Proaspăt preot de țară, acesta face slujbă și permite îngroparea în cimitir a unui sinucigaș prin spânzurare. Este reclamat de cântăreț. În ajunul Paștelui i se comunică la oraș decizia de răspopire. Merge spre casă unde
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
-și caute o parte a identității în „noi”, atunci cartea ar fi rămas la nivel de istorie, de relatare. Cum bine se știe, accentul istoriei cade pe evenimențial, factologic și cronologic. Discursul istoric reține oameni, grupuri și conflicte. Istoria se istorisește. Dan Perjovschi, după ce-și verifică identitatea de „eu”, face efortul de a se reintegra în „noi”. Pe acest palier semnificațional, spiritul creator se manifestă ca un component al țării căreia îi aparține. Lentila discursului nu mai prinde eul ca
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
vina pe (...), am uitat că era vorba de noi” (p. 139). Ca „trăsătură națională” (p. 148) este reținut faptul că atât artiștii români, cât și toți ceilalți nu se înțeleg și s-ar elimina „unul pe altul”. Față de istoria ce istorisește, întâlnim în acest plan observații și constatări referitoare la valori, credințe, relaționarea cu celălalt, identitate, alteritate (descoperire de sine), atitudini colective și ierarhizări. Ei bine, acestea sunt elemente definitorii ale analizei mentalitare și ale istoriei mentalităților. Doi au fost factorii
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
Jianu A apărut volumul 11. O mărturie vie împotriva obscurantismului lumii moderne. Astăzi, când mai degrabă ne închinăm la șef, la patron, la divertisment, sau leu, sau altă valută, la valori involute, la puterea oarbă a civilizației, părintele Cleopa ne istorisește un basm adevărat: cum vor judeca Iisus și sfinții fiecare om, puterea celor 40 de liturghii, dragostea de Dumnezeu, cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului, și alte
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
la îndeplinire înalta misiune care îi fusese încredințată. Și dacă până nu demult Tragodas n-ar fi primit mai nimic, oricât ar fi bântuit acele sate pârjolite, acuma oamenii îi pândeau trecerea, îi ațineau calea și-l implorau să le istorisească povestea despre cetatea asediată. Iar osteneala lui de cerșetor care aducea vești atât de importante nu rămânea niciodată nerăsplătită. Astfel că Tragodas, o ducea acum împărătește, traista îi era mai mereu doldora de merinde. Dar el era copleșit de lenea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
încă din debutul primului capitol, [...] n-am văzut niciodată îngeri. Sau nu-mi amintesc să fii văzut. Nu fac parte dintre cei care se pot lăuda cu experiențe directe, n-am organ pentru fenomene, ceea ce subliniază că această carte nu istorisește întâmplări supranaturale, neobișnuite sau trăiri limită, ci este o reflectare a unei probleme, în acest caz, anghelologia. Background-ul artistic al desăvârșirii acestei opere nu este similar cu pacea benedictină a unei chilii căptușite de cărți, Andrei Pleșu neavând calma
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
mergem până la Betleem, și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut Domnul. S-au dus în grabă, și au găsit pe Maria, pe Iosif, și pruncul culcat în iesle. După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spuse despre Prunc. Toți cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. Maria păstra toate cuvintele acelea, și se gândea la ele în inima ei. Și păstorii s-au întors, slăvind
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
am intrat în vorbă. Nu-mi aduc bine aminte cum, dar am ajuns foarte repede la o discuție despre unguri și țigani. Am fost mereu relaxat în discuții pe astfel de teme, în anumite situații, precum cea pe care o istorisesc, prea relaxat, astfel că i-am spus un banc. La gluma mea a răspuns foarte serios, explicându-mi ce crede că ar trebui făcut cu maghiarii și romii din țară. Omul nu știa de glumă. Naționalismul - credința conform căreia oamenii
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
rolul ei social. Biserica, pe plan social, ar putea face bine cu nemiluita. Are toate atuurile, toate pârghiile necesare. Se pare, însă, că îi lipsește interesul. Închei cu o anecdotă întâmplată la început de secol 20 în satul Taia (Petrila), istorisită de părintele Traian Moșic. O familie din sat avea un mort. În ziua cu înmormântarea, preotul se lăsa așteptat. Oamenii au pus mortul în căruță și au mers la preot acasă. - Părinte, te-așteptarăm șî nu mai viniș. - Apăi mă
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
acea noapte. Îmi era frică să beau din vinul oferit așa că m-am abținut pe cât posibil. Știam de când lucrasem la Valea Călugăreasca faptul că nu e bine să bei mult vin. Am stat mai mult de povești cu doamna Minica, istorisindu-i episoade din viața mea. Se făcuse oră 23 și încă nu mă culcasem și nici la internat nu am mers. Doamna Minica s-a apropiat la un moment dat de capul meu și m-a întors cu fața către
IMPACTUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343748_a_345077]
-
ne exprimăm bucuria de a-L întâmpina pe Domnul Iisus Hristos asemenea pruncilor din Ierusalimul de acum aproximativ două mii de ani. Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe care o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
tradiție a excelenței, debutând pe scena Ateneului Român la doar 17 ani. Dirijor și pianist, a concertat pe cele mai mari scene ale lumii și conduce Corul Filarmonicii „George Enescu“. În volumul Trei generații la Ateneul Român, Iosif Ion Prunner istorisește povestea familiei sale, o poveste marcată de evenimentele istorice, de contextul politic, de decizii profesionale, dar și personale, și - cel mai important - marcată de talentul excepțional al celor trei muzicieni Prunner. „Este un privilegiu și dovada unei bune întâlniri cu
„IOSIF ION PRUNNER, TREI GENERAȚII LA ATENEUL ROMÂN” – LANSARE EVENIMENT LA ATENEUL ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342967_a_344296]
-
îți propun spre lectură o carte, care te va plimba pe tărâmurile medievale ale Moldovei. Apărut în 2013, la Editura Vicovia, romanul „Teofana” al lui Ion Lupu îți va deschide un univers ficțional, care te va vrăji. Naratorul omniscient, extradiegetic, istorisește în stil sadovenian, despre o lume al cărei mod de viață (cutume, îndeletniciri, mijloace de transport) a apus de mult, dar care fascinează prin atemporalitatea sentimentelor umane zugrăvite. După un incipit ab ovo, naratorul fixează coordonatele spațio-temporale ale diegezei, istorisind
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
istorisește în stil sadovenian, despre o lume al cărei mod de viață (cutume, îndeletniciri, mijloace de transport) a apus de mult, dar care fascinează prin atemporalitatea sentimentelor umane zugrăvite. După un incipit ab ovo, naratorul fixează coordonatele spațio-temporale ale diegezei, istorisind că în jurul anului 1661, la Iași, domniile nu durau mult, iar domnitorii erau trecători și schimbați de către boieri după bunul lor plac, din cauză că doreau ranguri și dregătorii cât mai multe. Toposul este unul încărcat de legendă, cel al Moldovei: zona
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
prozator, ziarist, traducător; domnul Nicolae Marinescu, absolvent de teologie, ziarist și informatician. În redacție mai sunt pr. Liviu Alexandrescu - consilier, Angela Faina - imaginea artistică a revistei, Victor Roșca - redactor șef și Marius Neaga - redactor tehnic. (Surâde). D.G.: Acum o provocare. Istorisește-ne o întâmplare din viața Candelei de Montréal pe care nu ai menționat-o până acum. V.R.: Îmi amintesc de-o seară frumoasă de toamnă a anului 1989, cam la un an de când mă stabilisem în Montréal, când mergeam la
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
câștiga un ban, înghesuia claie peste grămadă mai mulți copii. Inchipuie-și oricine ce infern trebuie să fi fost la gazdă unde ședeau ațâți copii! Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le istorisească ce citise sau basme, ceea ce el făcea mai de voie
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le istorisească ce citise sau basme, ceea ce el făcea mai de voie bună, măi de nevoie, căci în caz de opunere era bătut cu pernele. Peste noapte se strecurau în grădina și furau mere din pom sau, prinși de Tirtec, îl chemau
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]