396 matches
-
și austriacul FPÖ-ul. Acest grup a putut să se formeze în urma extinderii Uniunii Europene către Bulgaria și România, dar a rămas izolat și expus plecărilor deputaților. De altfel, a dispărut la câteva luni după crearea sa48. În urma asasinatului unei italience de către un imigrant român de etnie rromă, deputata europeană A. Mussolini a afirmat public că românii sunt delicvenții comuni și a cerut expulzarea ambasadorului român în Italia. Declarația a provocat reacții puternice din partea membrilor Partidului România Mare care au declarat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
se intra în eternitate, nu-ți dovedeai geniul, nu deveneai Cineva. Abia după comiterea acestor asasinate, megalomanul se hotărî să incendieze Roma. De bună seamă, aceste istorii îi erau recunoscute Annei Paola Bonsignori, căci la 59 de ani, câți avea, italianca era învățătoare la Livorno. O învățătoare știe istorie - dar ea trăia în secolul nostru rezonabil, în care minunile sunt în număr mai mare de 7, pompierii își perfecționează zilnic munca, orașele au milioane de stingătoare, mii de polițiști, câteva balamucuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Interuniversitare, care se desfășoară în Spania, la Valencia. Joi dimineață, în ultimul meci din prima fază a turneului, echipa băcăuană a învins cu 3:0 (6, 13, 20) echipa Universității din Tirana. Joi după-amiază, Știința a trecut în semifinale de italiencele de la Universita Cattolica Del Sacro Cuore tot cu 3:0 (5, 10, 5) urmând ca vineri, de la ora 13.00, să dispute finala competiției cu formația Universității din Tirana. Așadar, titlul mondial universitar va rămâne la Bacău. 8 OCTOMBRIE Din
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
se Învârteau În cercurile imperiale, creând un mediu ideal pentru stilurile de viață opulente și pentru tabieturile costisitoare ale celor supranumite grandes horizontales. Însuși Louis Napoleon a avut o amplă serie de amante, incluzându-le aici pe englezoaica Miss Howard, italianca Amelia Virginia Castiglione („angajată” de Cavour, primul ministru al Piemontului, să-l seducă pe Împărat pentru ca acesta să susțină cauza unificării Italieiă și franțuzoaica Marguerite Bellanger, ultima sa amantă oficială. Napoleon al III-lea a rămas În istorie pentru grandiosul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și 630 clandestine; totalul celor supuse vizitei medicale la cele cinci dispensare era de 2.212 Înregistrate și 1.670 clandestine. Din evidențele statistice ale vremii, În anul 1927 România avea 12.431 dame de consumație: 9.610 românce, 8 italience, 17 franțuzoaice, 18 grecoaice, 61 de rusoaice, 25 de turcoaice, 1.404 unguroaice, 170 de poloneze, 171 de cehoaice și 947 de alte naționalități. În Iași, În anul 1902 erau Înregistrate 198 de prostituate, dintre care născute În Iași - 82
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
illusion, Pratt recuperează umbrele pe care discursul patriotard le ignoră, ca emblemă a defetismului. Reveria lui Pratt, ca și parcursul lui Koinski, sunt impreg nate de briza marină pe care o aduce în spațiul ficțiunii proprietara miticului bordel din Djibouti. Italiancă, dar ostilă fascismului, prostituată al cărei curaj o face pandantul natural al amazoanei Ghula, ea este fereastra prin care povestea lui Koisnki se deschide către melodramă cinematografică. Sunetul și culorile sunt re cog noscibile fără dificultate. Schema mitică se suprapune
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cartea lui Maurice Joly și o Învia din morți, oasele autorului ei erau demult descompuse, amestecate cu țărână și glod, căci de la moartea sa trecuseră aproape patruzeci și cinci de ani. Maurice Joly, fiul unui consilier municipal și al unei italience pe nume Florentina Corbarra, se va Înscrie În baroul avocaților În anul 1859. În succinta sa biografie Joly venea cu o mărturisire privind geneza Dialogului: „Opt ani m‑am gândit la o carte În care aș putea Înfățișa teribilul dezastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Mă uit la el stând la pupitru, îmbrăcat în costumul gri încheiat până sus, foarte la modă, cu ochii ascunși în spatele ochelarilor de soare, cu obrajii săi bucălați, pe care-i mai ciupesc uneori, ca să-l enervez, în stilul mamelor italience. Și-mi vine să-l îmbrățișez. Simt că am să izbucnesc în lacrimi. Țin la el nespus și aș vrea să fie fericit, mi-e greu să-l văd trecând prin toate astea, mai ales că nu mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Genova intenționez să pornesc în următorul pelerinaj, pentru a ajunge la mormintele apostolilor (sfinții Petru și Paul), pentru ca de aici să mă încarc spiritual pentru lungul drum spre Ierusalim. In căutările de informații pentru drumul meu am întâlnit o doamnă italiancă, Silvia, medic și prietenă cu Tereza Dămoc, care m-a pus în legătură telefonică cu ea. A fost tare amabilă această Silvia, oferindu-mi tot felul de informații din drumul ei până la Arles, făcut acum câțiva ani în urmă. In
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
iarmaroc aglomerat sau ca niște cuști de animale de la un circ. La fiecare poartă vezi o femeie. Unele se reazemă alene de stâlpii porții fredonând ca pentru ele sau strigând trecătorii cu glas răgușit, iar altele citesc apatia. Sunt franțuzoaice, italience, spanioloaice, japoneze și chiar și negrese. Unele sunt grase și altele slabe. Și sub stratul gros de fard de pe fețele lor, sub negrul greu de pe sprâncene și rujul stacojiu de pe buze, vezi totuși ridurile bătrâneții și urmele desfrâului. Unele poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mie muștarul, i-am spus: „Nu sunt angajată aici să vă servesc!“ după care mi-am dat demisia. Pe urmă am lucrat un an și ceva în calitate de colaboratoare la Omnia Press de la Milano. Cum vorbeam și scriam fluent, ca o italiancă, trimiteam ziarului articole despre evenimentele din Paris, despre expoziții, făceam și cronici teatrale, uneori aveam comentarii poli tice etc. Ca jurnalistă nu cred că am schimbat lumea, dar a fost o experiență personală foarte interesantă. — Nu știam că ești atât
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
era Buby, o braziliancă unică în felul ei, strălucea de o frumusețe care te întorcea din drum când o vedeai pe stradă. O întâlnisem la Buenos Aires. Prin Buby, al cărei soț era atașat cultural la Roma, am cunoscut-o pe italianca Laura. Avea un umor nemai pomenit și o sensibilitate de floare. Pe urmă m-am împri etenit cu românca Mady Balș, măritată Burileanu, care a locuit un timp la Lisabona. La un moment dat, m-am le gat foarte tare
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
cum. Avea albeață. O să-i fie mai ușor când o fi să se îmbrace mireasă. Albă din ochi până-n picioare. Dar cine s-o ia? Lua-o-ar dracul. În alte zile se abătea pe la Deci. Surorile astea cică erau italience, Decilagata. Cea mică și grasă era sora mai mare, Adalgiza. Frământa cîte-un cuptor de plăcinte și nu mai era bună de nimic. Avea glas frumos. Venea lângă ea și sora mai mică, lunganca. Asta era mereu însuflețită, amazoancă, și îl
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
alegea c-o pneumonie. De când însă le vârâse în sperieți, Decilagatele își ațineau, mereu și cu seriozitate, ghearele pe lângă vreo sobă, purtau vara câte două perechi de mănuși și aceasta, mai ales, îi provoca o imensă plăcere lui Ulpiu, întrucît italiencele aveau și degetele boante. Pleca și de la ele. În rest, se concentra numai asupra problemelor lui de serviciu. Cum să facă și să devină și mai bun? Cum să se evidențieze substanțial în ochii superiorilor? Ce-ar căpăta, dacă, printr-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi înghețase o expresie plină de teamă. În sală erau peste trei sute de oameni, dar Alison nu mai auzise nicicând o tăcere atât de mormântală. Sofia stătea acum la nici o jumătate de metru de ea și de Luca. Ochii de italiancă, închiși la culoare, îi ardeau cu o privire care-ar fi putut să închege și laptele. Deci, asta înseamnă la tine să mergi în parc, da? Sofia a ignorat-o pe Alison și s-a uitat sfidătoare la Luca, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se îmbunătățească. Ai făcut cunoștință cu ea? a întrebat-o Susan cu ochii lărgiți de curiozitate. —N-am văzut-o decât atunci când a dat buzna la noi, la nuntă, așa că nu, nu realmente. Știi ceva despre ea? — Știu că e italiancă. Adevărată. S-a născut în Italia. A venit aici când Luca a primit un post în Anglia. S-au căsătorit, au făcut copiii foarte repede și, ăăă, asta-i tot. Julia a aspirat aerul printre dinți. — La naiba! Te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
recunoști că e extraordinară, nu-i așa? Părul ăla. Uimitor la vârsta ei. Și n-a pus un gram În plus pe ea. Multe femei din neamul ei și de vârsta ei nu se mai Îngrijesc, n-am dreptate? — Cine? —Italiencele. — Nu știam că Anita Roddick e italiancă... —Aha, vai. Un pic mai sus de noi locuiește o femeie care ai fi jurat că e sosia Claudiei Cardinale când era tânără... asta Înainte de a o răpune pastele cu brânză. Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Părul ăla. Uimitor la vârsta ei. Și n-a pus un gram În plus pe ea. Multe femei din neamul ei și de vârsta ei nu se mai Îngrijesc, n-am dreptate? — Cine? —Italiencele. — Nu știam că Anita Roddick e italiancă... —Aha, vai. Un pic mai sus de noi locuiește o femeie care ai fi jurat că e sosia Claudiei Cardinale când era tânără... asta Înainte de a o răpune pastele cu brânză. Cu ce spunea Donald că te ocupi? Sunt administrator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ne doare? Căsătoria e pentru tineri, pentru puști care vor copii. Noi am trecut deja peste asta. Suntem liberi. N-avem decât să facem amor cât vrem și nu mai rămân însărcinat. Tu doar fluieră, prietene, și popoul meu de italiancă grasă îți aparține, OK? Tu capeți popoul, eu mă aleg cu o bucățică bună de știi-tu-ce idiș. Ești primul meu evreu, Nathan, și acum, că te-ai cuibărit pe pragul meu, nu am de gând să renunț la tine. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cină, am găsit la recepție cărți poștale cu Rînca „de odinioară”, pe care turiștii le cumpărau ca suveniruri. Și lista o puteți continua și dumneavoastră... Toate acestea mi-au adus aminte de acel banc „cultural” faimos despre nevestele ideale : o italiancă focoasă la tinerețe, o franțuzoaică rafinată la maturitate și o româncă gospodină mai spre asfințit. Motivul ? Fac astea niște parastase !... Cam așa și noi toți cu istoria și trecutul nostru : întîi îl îngropăm, apoi îi tragem însă niște parastase de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tresărit, s-a întors spre mine și eu am ieșit pe ușă fără să scot un sunet. 3 — Uite ce brațe am! spuse ea, uitându-se chiorâș la ele, enervată și ciupind pielea palidă până se înroși. Brațe de țărancă italiancă! Mă consolez spunându-mi că e o chestie genetică și n-am ce face. Întinse un strat gros de gem de zmeură pe o felie de pâine și mușcă din ea, apoi se șterse la gură cu un șervețel. Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să doarmă. Vă-ngrijorează ceva? Vă stă ceva pe cap? — Nu, John. Nu cred. Ar trebui să vă-nsurați, signor Tenente. Atunci nu v-ați mai face griji. Nu știu ce să zic. — Ar trebui să vă-nsurați. De ce nu luați vreo italiancă drăguță cu o grămadă de bani? Ați putea s-o luați pe oricare. Sunteți tânăr și aveți decorații și arătați bine. Ați mai fost și rănit de câteva ori. — Nu vorbesc destul de bine italiana. — Vorbiți bine. Și mai lăsați-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unii îi spun La Vedova. Adrian o asculta fericit. - Mai vorbiți, mai vorbiți! insistă el, văzând că femeia tăcuse și-1 privea cu același zâmbet obosit. Căci este pur și simplu extraordinar. - Ce să vă mai spun? Sânt și eu italiancă. Am citit pe Dante, dar demult, demult. Sânt destui italieni pe aici. Uneori,vin și ocupă un etaj întreg. Dar nu la 21. Aproape nimeni nu mai vine la 21. A tot încercat direcția... Dar vă rog să nu mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
În violența gesturilor; Iogna Candida nu prea vorbea românește, și atunci, noi, băieții, ca să comunicăm cumva cu ea, ne fugăream până ajungeam În preajma ei și, ca din Întâmplare, alunecam și cădeam peste ea și acea atingere de corpul ei de italiancă era supremul bine, o senzație atât de nouă, cel puțin pentru mine, că amețeam. Odată, am exagerat și, fără să vrem, am lovit-o rău și atunci am avut revelația că am făcut-o să sufere. Acea suferință acută ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
număr stelele, la Iași, în premieră absolută!). Distinsă femeie! Cu un permanent zîmbet trist pe figură, cu o privire resemnată, de om pentru care viitorul nu mai prezintă interes, întoarsă-n fascinantu-i trecut (impenetrabil, poate!) și în ea însăși. Era italiancă, la origine a și tradus, în perioada 40-50, din Pirandello. A văzut ce tînăr sînt, s-a și mirat că auzisem de Ion Sava! (știți, mentorul lui Ciulei, printre altele). Mi-a arătat zeci de fotografii din spectacolele lui, lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]