1,279 matches
-
ucide un urs pentru a avea hrană. Ansamblul textului de J. Verne citat nu reprezintă decât macro-propoziția centrală a oricărei povestiri: o descriere de acțiuni și de acte de vorbire (Pn3). Povestirea se încheie printr-un paragraf subliniat cu caractere italice care dă Rezolvarea-Pn4. Elipsa situației finale este dată ca fiind posibilă prin faptul că cititorul este cel care va stabili destul de ușor dacă exploratorii sunt salvați ( Pn5). De aceea nucleul acestui text nu trebuie privit decât ca o dezvoltare a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
asumă perplexitatea cititorului. "(Lucerna) era destul de bună, în ciuda ravagiilor făcute de cuscută; viitorii agronomi făcură ochii mari la auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
gest, a unei haine, a unui limbaj), fie că sînt lăsați în forma respectivă, stranii prin denotația lor, fie că sînt însoțiți de o extensie nominală a funcției lor explicative. Astfel, în romanul lui Bruckner (1985), termenii scriși cu caractere italice ancorează ficțiunea în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fi, această reticență demonstrează clar că mari sectoare ale aristocrației nu intenționau să împartă aceleași responsabilități cu guvernanții. S-a observat 144 că în timpul societății augustane se produce izolarea clasei guvernanților în castă, cu introducere de homines novi de proveniență italică, mai rar provincială și în special militară. Introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi fost una dintre cauzele reticenței aristocrației de a colabora cu regimul augustan, dar, în același timp, trebuie să fi fost un efect al
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
comunicarea sentinței și înaintea plecării în exil. Și aici textul prezintă unele aspecte greu de explicat. De obicei este prezentat după cum urmează: Ultima me tecum vidit maestique cadentes Excepit lacrimas Aethalis Ilva genis:389 Ripert însă înlocuiește Aethalis Ilva cu Italica ora, care schimbă total interpretarea tradițională. Dacă înainte se credea că ultima întâlnire a avut loc pe insula Elba (Aethalis Ilva), unde Ovidiu îl însoțea pe Cotta Maximus (dat fiind că unii, printre care și Graeber, consideră că acestuia îi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
avut loc pe insula Elba (Aethalis Ilva), unde Ovidiu îl însoțea pe Cotta Maximus (dat fiind că unii, printre care și Graeber, consideră că acestuia îi era adresată scrisoarea respectivă), când a primit edictum-ul relegării la Tomis, prin noua formulare, Italica ora, scena dramatică se mută pe malul extrem al Italiei, poate la Brindisi, de unde poetul trebuia să plece în exil și unde îl însoțise Maximus. Prin acest gest de a-l însoți și prin ajutorul dat (quorum tu princeps), Maximus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și elogiați și alți aristocrați, prieteni cu Ovidiu, ca de exemplu: Sextus Pompeius, Paulus Fabius Maximus. 44 S. D'ELIA, op. cit., p. 152. 45 Ibid., p. 156. 46 Ibid., p. 152-157. 47 Ibid., p. 147. 48 Ibid., p. 147-148. 49 Italicele ne aparțin. 50 Asupra acestor element vom reveni cu mai multe detalii în lucrarea noastră. Dorim să mai adăugăm că, dat fiind profilul politic care predomină dincolo de cortina de fier, în unele studii recent apărute acolo și trecute în revistă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
s.v.p. 1582; A. ERNOUT-A. MEILLET, Dict. étym. de la langue lat., 3e éd., Paris, Klincksieck, 1951, p. 278 (culpa), 1060 (scelus). 88 RIPERT preferă în text violentă în loc de limbă violată și traduce: "ma langue n'a exprimé nulle violence". 89 Italicele ne aparțin. 90 Tr., III, V, 43-52. 91 Tr., I, V, 41-42. 92 Tr., II, 51-52. 93 Epist. ex Ponto, II, IX, 67-71. 94 Ibid., 72-76. 95 Acesta ni se pare adevăratul motiv al insistenței poetului asupra ideii de nicio
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
prieten de suflet și de familie al lui Ovidiu, fapt care poate presupune și o anumită doză de sinceritate din partea poetului. 98 Propr. "care ți-a dăunat la un nivel mai înalt" (magis). 99 Epist. ex Ponto, III, III, 67-76. Italicele ne aparțin. 100 Epist. ex Ponto, I, VI, 25-26. Italicele ne aparțin. 101 Tristia, V, XI, 10-12. 102 Tr., II, 133-4. 103 Tr., II, 107-8; cfr. și: III, VI, 23; IV, X, 98; III, VIII, 40; V, X, 51; Ex
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care poate presupune și o anumită doză de sinceritate din partea poetului. 98 Propr. "care ți-a dăunat la un nivel mai înalt" (magis). 99 Epist. ex Ponto, III, III, 67-76. Italicele ne aparțin. 100 Epist. ex Ponto, I, VI, 25-26. Italicele ne aparțin. 101 Tristia, V, XI, 10-12. 102 Tr., II, 133-4. 103 Tr., II, 107-8; cfr. și: III, VI, 23; IV, X, 98; III, VIII, 40; V, X, 51; Ex Ponto, I, X, 42. 104 Despre crimen laesae maiestatis; cfr
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Cf. Ex Ponto, II, II, 15-18; Tr., IV, IV, 37-40; IV, I, 23-26. 110 Cum observă V. USSANI, op. cit., p. 379. 111 Tr., V, II, 55-62. 112 Tr., V, XI, 15-22; cfr. și Epist. ex Ponto, I, VII, 45-48. 113 Italicele ne aparțin. 114 Augusto s-a folosit de cognitio extra ordinem, nu de căile obișnuite potrivit cărora cauza lui Ovidiu ar fi fost încredințată unui tribunal special. 115 Italicele ne aparțin. 116 Tr., II, 125-138. Accept textul lui RIPERT; la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
XI, 15-22; cfr. și Epist. ex Ponto, I, VII, 45-48. 113 Italicele ne aparțin. 114 Augusto s-a folosit de cognitio extra ordinem, nu de căile obișnuite potrivit cărora cauza lui Ovidiu ar fi fost încredințată unui tribunal special. 115 Italicele ne aparțin. 116 Tr., II, 125-138. Accept textul lui RIPERT; la MERKEL, în schimb, apare: Privaque fortunae sunt ibi verba meae. 117 C. MARCHESI, Storia della letteratura latina, vol. I, G. Principato, Messina-Roma, 1925, p. 427-8. 118 Potrivit lui RIPERT, op. cit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în sistemul de idei, căruia îi aparține un asemenea comportament. 143 Cf. S. D'ELIA, op. cit., p. 149. 144 Ibid., p. 102. 145 W. WILI, Horaz und die Augusteische Kultur, Basel, 1948, p. 341. 146 Ars. amat., II, 276-277. 147 Italicele ne aparțin. 148 Nu ne interesează aici problema priorității epodului XVI sau a Eglogei IV vergiliene; vezi bibliografia în A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 112. 149 Cf. GH. BULGĂR, Însemnări despre stilul lui Ovidiu, în "Limba română", Bucarest, VI, 6
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
199-201. 178 Dacă interpretarea noastră cum suis este corectă, cum suis ar ridica cortina dezvăluindu-ni-i pe acești apropiați ai săi printre care se numără cu siguranță Ovidiu, Rufus Fundanus și Celsus (deocamdată). 179 Ex Ponto, I, IX, 33-40: italicele ne aparțin. 180 Dacă se ține cont de sfaturile date poetului în momentul relegării, de către destinatarul epistolei din Tr., I, V, 1 și urm., și anume, să nu cedeze în fața deznădejdii și să nu-și provoace moartea, se pare că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lovinescian, după care autorul recurge la procedeul rezumatului pentru a dinamiza narațiunea și a găsi poveștii de dragoste un sfârșit pe măsură, în acord cu profilul estetic al cărții. Ca atare, deși după noaptea de pomină Andrei pleacă spre țărmul italic în scop curativ, cu speranța vindecării de înjositoarea pasiune, e mai mult decât previzibil că el se va întoarce, spășit, la sofisticata Mab ce-i drept, nu înainte de a fi gustat puțin, atât cât să nu-și piardă stima de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ori motive epice ("dragostea florentină") într-o manieră deja cunoscută, de genul rescrierii/ relecturii în palimpsest, ce instituie un foarte interesant "dialog" cu literatura anterioară, redusă acum la esențe (ca și psihologia personajelor). Așa se face că, reîntors pe tărâmul italic, nefericitul îndrăgostit nu caută desfătări estetice în peisaj, pe care-l găsește mai curând deprimant ("Când se gândi la lumină, luna roșie se înălță din unda vie și îndepărtată a mării, de la Lido, ca o rană ce creștea, picurându-și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
generală este că matematica ocupă un loc important, iar deschiderile sînt numeroase. Scrieți rapid trei cuvinte sau expresii care vă vin foarte repede în minte cînd vă gîndiți la termenul "matematică"". Termenul "deschideri" îl înlocuiește pe cel de "matematică", în italice, atunci cînd ese propus ca stimul. Un enunț ușor diferit precede chestionarul destinat elevilor de la secția filologică. Conform predicțiilor experimentale, termenul "matematică" este desemnat ca aparținînd nucleului central. Există un paradox al investiției în profilurile științifice, valorizate pentru deschiderile lor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de origine mai veche, cunoscut din timpul lui Cicero sub numele de lingua romanesca 84; un idiom la formarea căruia au participat fără îndoială popoarele din Latium, oscii, etruscii, colonii greci, galii, toți cei care au prins rădăcini în peninsula italică. Galii de pe cele două părți ale Alpilor se înțelegeau foarte bine, și istoria nu spune că les brenns sau aprigii lor tovarăși ar fi avut nevoie de interpret când au invadat Roma. Pentru a exprima semnificația unui cuvânt, dicționarele complete
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
step.-se.fa.; L7T5CXU8RXN8, Artemisietea, Phragmition, Alnetea, glutinosae, Alnion incanae, Senecion fluviatilis, Tx. *Solanum nigrum L. ssp nigrum (Zârnă) - T., Adv. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C3U5R7N8; caucalidion, Stellarietea mediae, Tx., In. ORD. LAMIALES FAM. BORAGINACEAE -Anchusa azurea Miller (A. italica Retz.) (Miruță) - H., Pont.-medit. Spor., z.step.-se.go.; L9T8C3U2R7N3; Sisymbrietalia, Festuco - Brometea, Me., De. *Cerinthe minor L. ssp. minor (Somnoroasă) - T.-HT., Eur. centr.-medit. Comună, z.step.se.fa.; L8T6C2U4R8N4, Dauco - Melilotion, Onopordion, Me. -Cynoglossum officinale L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vede moare; "Iar celor morți, lumina lor adâncă, Li dă viața nopții trecătoare. Deci vin și tu pe un schelet să-ncalici, "Să vezi palatu-i în lumini opalici; De șirul nostru să te ții în urmă Pîn-la grădina ei cu flori italici. "Și iată vălul meu ți-l dau - pe față "Să-l pui, s-acoperi ochii tăi de ghiață, Ca nu cumva să se topească iute "De a privirei ei tiranică dulceață". Mă sui și plec... o umbră sunt din basme
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fost apucată c-o adevărată furie de fonetiștii noștri - nici un cuvânt nu li mai era destul de românesc - deși toată procedura se-ntemeia pe-o eroare și pe necunoștința stadiilor prin care trece o limbă în decursul vieții (dezvoltării) sale. [DIALECTELE ITALICE ȘI ETIMOLOGISMUL] 2255 Dacă românii ar da mai mare atenție dialectelor limbei italice (cu deosebire celui calabrez) și limbei latine postclasice și din evul meziu, rezultatele pentru etimologismul nostru ar fi mult mai mari, căci am regăsi până [și] sintaxa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai era destul de românesc - deși toată procedura se-ntemeia pe-o eroare și pe necunoștința stadiilor prin care trece o limbă în decursul vieții (dezvoltării) sale. [DIALECTELE ITALICE ȘI ETIMOLOGISMUL] 2255 Dacă românii ar da mai mare atenție dialectelor limbei italice (cu deosebire celui calabrez) și limbei latine postclasice și din evul meziu, rezultatele pentru etimologismul nostru ar fi mult mai mari, căci am regăsi până [și] sintaxa noastră mult mai analitică, ba [pînă și scrisoarea fonetică a pluralelor. [LIMBA ITALIEI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Andaluziei (pe Guadalquivir) este cea mai mare câmpie iberică, Câmpia Aragonului (pe Ebro), și Câmpia Portugaliei, care reprezintă de fapt periferia vestică a Mesetei, puternic coborâtă de-a lungul unor mari linii de fractură. VI.4 .2.1.2. Peninsula Italică (Apeninică) este a patra ca mărime din Europa (cu cei aproximativ 150.000km2), fiind cea mai mică dintre peninsulele sudice, cu o lățime variabilă, între 125-230km. Este izolată de Europa Centrală prin bariera montană a Alpilor și are numeroase insule
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
denumită așa după Munții Balcani), are o suprafață de 468.000km2 și este limitată la nord de Câmpia Dunării Mijlocii și Câmpia Dunării Inferioare. Masivitatea din jumătatea nordică amintește de Peninsula Iberică, iar sectorul sudic amintește mai degrabă de Peninsula Italică. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos (munți cu structură complexă, alcătuire petrografică variată). Câmpiile sunt mici și fragmentate. Unitățile orografice aparțin fie sistemului alpin (Dinarici, Pind, Balcani), fie sistemului hercinic (care include cele mai înalte vârfuri: Musala, Olimp). Munții Dinarici
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu ploi înregistrate și în anotimpul de vară, în timp ce în localitatea Atena, din est, precipitațiile atmosferice abia depășesc 400mm pe an, verile fiind extrem de uscate. Aceste diferențieri climatice se întâlnesc în cadrul fiecăreia din peninsulele din sudul Europei (Peninsula Iberică, Peninsula Italică și Peninsula Balcanică), ca urmare a prezenței unor bariere orografice cu orientare nord-sud. În Peninsula Iberică, dubla fațadă atlantică și mediteraneană determină o varietate mai mare a climatului, cu diferențe semnificative între litoralul vestic și nord vestic (caracterizat prin cantități
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]